Membrii informează

Terenul este situat în intravilanul Municipiului Arad, pe Calea Timișoarei, DN 69 km 43+700 (stânga) Arad și are o suprafață de 25 Ha. Terenul se afla în apropierea nodului rutier al Autostrăzii A1, precum și în vecinătatea unor spații logistice / depozitare importante.

Terenul este scos din circuitul agricol și este prevăzut cu un Plan Urbanistic zonal aprobat pentru zone de locuințe, comerciale și servicii.

Terenul este pretabil pentru construirea de spații logistice / depozitare / industriale, in acest scop fiind necesară modificarea P.U.Z.

Accesul la teren este realizat din DN 69, cu relații de dreapta – stânga, utilitățile aflându-se în zonă.

Oferim această proprietate la un preț foarte avantajos.

Mai multe detalii despre teren puteți găsi pe pagina de internet: www.fggimmobilien.ro

Persona de contact: Cristina Johanna Flutur

Email: cristina.flutur@fggimmobilien.ro

📅 | 27 August, ora 15:00 (ora României)

Inteligența artificială nu mai este ceva din viitor. Este deja prezentă în modul în care companiile sunt conduse și în deciziile importante care se iau la nivel de conducere.

Participă la webinarul live organizat de membrul AHK mindit.io, „Cum simplificăm AI-ul modern pentru o conducere mai eficientă”, și află cum poate AI-ul să te ajute să iei decizii mai bune, mai rapide și mai informate.

🧠 În doar 45 de minute vei învăța:
• Cum este folosit AI-ul pentru a sprijini conducerea companiilor
• Exemple din viața reală despre cum AI-ul îmbunătățește luarea deciziilor
• Ce riscuri și provocări trebuie să ai în vedere când implementezi AI
• Cum te poți pregăti pentru viitor ca lider informat și deschis la tehnologie

Dacă faci parte din conducerea unei companii, ești consilier sau îți dorești un rol strategic și vrei să îți crești impactul, acest webinar este pentru tine.

👉 Înscrie-te acum și află cum AI-ul poate deveni un aliat de încredere în luarea deciziilor importante.

Link eveniment: https://mindit.io/events/demystifying-modern-ai-for-board-efficiency-live-webinar/?utm_source=newsletter&utm_medium=AHK&utm_campaign=augustwebinar&utm_id=AIboards

Campania „Vreau Dinți de Leu” este o inițiativă educațională și de prevenție pentru copiii din mediul rural. Proiectul le oferă companiilor posibilitatea de a „adopta” o clasă de copii (clasele 0–IV) și de a susține igiena orală și educația pentru sănătate acolo unde ajunge prea rar cineva.

Ce presupune implicarea?

🔸 Compania sponsor acoperă un pachet complet pentru o clasă de 25 de copii, la costul de 1.400 lei (sumă 100% deductibilă din impozitul pe profit)
🔸 Pachetul conține periuțe, pastă de dinți, materiale educaționale, carte de povești și afișe ilustrate
🔸 Livrăm gratuit în școli izolate, iar implementarea este realizată cu ajutorul cadrelor didactice și echipei noastre
🔸 Până acum avem deja 3.800 de copii înscriși din peste 50 de școli din mediul rural și continuăm înscrierile

Este un mod ușor, cu impact real, prin care companiile – indiferent de dimensiune – pot susține educația și sănătatea copiilor din comunități vulnerabile.

Găsiți mai multe informații și pe site: www.zanamerciluta.ro

 

JW Marriott Bucharest Grand Hotel inaugurează un capitol nou în povestea sa, odată cu renovarea completă a spațiilor dedicate întâlnirilor și evenimentelor. Proiectul, realizat cu atenție la fiecare detaliu, aduce un suflu modern unor locuri care au găzduit de-a lungul timpului momente memorabile.  Aceste locații reîmprospătate, inclusiv iconic-ul Ballroom, îmbină eleganța rafinată cu confortul modern, oferind cadrul ideal pentru conferințe memorabile, gale și evenimente private de excepție. În imediata apropiere, Vienna Lounge surprinde printr-un concept dual: Specialty Coffee pe timpul zilei și Caviar & Champagne pentru seri elegante. Un spațiu unde eleganța, confortul și ospitalitatea se întâlnesc pentru a crea experiențe de neuitat.

CMS a asistat Rezolv Energy, prin subsidiara sa de proiect First Look Solutions S.R.L., în obținerea unor facilități suplimentare de finanțare de până la 331 milioane euro pentru susținerea construcției celei de-a doua faze a parcului eolian VIFOR, cu o capacitate de 269 MW, situat în județul Buzău, România. Faza a doua va extinde capacitatea totală a proiectului la 461 MW.

Finanțarea celei de-a doua faze este susținută în mare parte de aceiași finanțatori implicați în prima fază, printre care Erste Group, Banca Comerciala Romana S.A. și UniCredit Group (prin UniCredit Bank S.A.), alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, International Finance Corporation (IFC), Intesa Sanpaolo Group și OTP Bank, cărora li se alătură Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien.

Faza a doua a proiectului VIFOR urmează primei faze, aflată în prezent în construcție. Faza 1 va instala o capacitate de 192 MW – constând în 30 de turbine de câte 6,4 MW fiecare – și este programată să devină operațională în primăvara anului 2026. Faza a doua, care va fi pusă în funcțiune în trimestrul IV al anului 2027, va adăuga 42 de turbine, ducând capacitatea totală a proiectului la 461 MW – suficient pentru a alimenta cu energie electrică peste 700.000 de locuințe.

CMS a oferit asistență juridică Rezolv Energy pentru întregul set de documente de finanțare și toate celelalte documente auxiliare, inclusiv aspectele juridice, de reglementare și de conformitate din domeniul energiei și imobiliar, cu privire la autorizarea proiectului, contractele de execuție (Turbine Supply Agreement (TSA), Balance of Plant Contract (BoP). Aceasta este, de asemenea, prima finanțare acordată pentru un proiect eolian susținut de schema de sprijin Contracte pentru Diferență, contractul relevant fiind atribuit pentru faza 2 a proiectului VIFOR în decembrie 2024.

Ana Radnev, Head of Finance CMS România, declară: „Suntem încântați că am asistat Rezolv Energy în prima finanțare de acest tip. Finalizarea cu succes a celei de-a doua faze a proiectului parcului eolian VIFOR reflectă încrederea continuă a finanțatorilor internaționali de top în tranziția energetică a României și în reziliența pieței locale de finanțare a proiectelor. Suntem mândri că am sprijinit Rezolv Energy în dezvoltarea unei inițiative esențiale pentru energia regenerabilă și rămânem dedicați susținerii inovației și investițiilor în tranziția energetică a României.”

Varinia Radu, Head of Energy and Climate Change CMS România și Deputy Head of CEE Energy Projects and Construction Practice, declară: „Cea de-a doua fază a parcului eolian VIFOR reprezintă un proiect de referință pentru piața românească de energie regenerabilă. Prin adoptarea în premieră a schemei de sprijin Contracte pentru Diferență, proiectul VIFOR stabilește un precedent pentru viitoarele dezvoltări în domeniul energiei verzi din România. Suntem deosebit de încântați să vedem primul proiect eolian finanțat pe baza acestei scheme pe piața din România, ceea ce confirmă implementarea cu succes a primei etape a programului CfD în România, care acoperă 5 GW de proiecte solare fotovoltaice și eoliene. Experiența noastră vastă în sector, colaborarea multijurisdincțională între echipele din București și Londra și cunoașterea pieței locale ne permit să ghidăm clienții în tranzacții complexe precum aceasta, și vom continua să contribuim activ la dezvoltarea viitorului energetic durabil al României.”

Echipa CMS a fost coordonată de Ana Radnev, Head of Banking and Finance, și Varinia Radu, Head of Energy and Projects, și i-a inclus: Tudor Naftica, Dan Patrascu, Radu Dragan și Felix Firescu (Finance); Raluca Diaconeasa, Madalina Constantinescu, Edwina Udrescu (Energy & Projects); Alexandru Dumitrescu (Real Estate); Claudia Nagy și Eduard Roventa (Corporate); precum și Philip Duffield, Oliver Ratnatunga, Kate Merrill și Maja Kajdasz (Energy & Infrastructure, CMS UK).

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați cms.law

Rezumat

Acest articol analizează posibilitatea de atacare în contencios administrativ a planurilor urbanistice zonale (PUZ) în lumina Deciziei nr. 12/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a calificat PUZ-urile drept acte administrative normative. Sunt analizate implicațiile juridice ale modificării legislative aduse prin Legea nr. 151/2019, care a reglementat expres un termen de prescripție de 5 ani în privința atacării PUZ-urilor.

Articol

La data de 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 12/2021 în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), clarificând natura juridică a hotărârilor consiliilor locale prin care se aprobă planurile urbanistice zonale (PUZ). Problema de drept vizată era dacă aceste hotărâri reprezintă acte administrative cu caracter individual sau normativ. ICCJ a stabilit că hotărârile de aprobare a PUZ-urilor sunt acte administrative cu caracter normativ, chiar și atunci când sunt inițiate de persoane fizice sau juridice pentru proiecte individuale.

1. Această calificare are o serie de implicații juridice semnificative, cu următoarele implicații principale:
    Actele normative intră în vigoare la data publicării, nu la comunicarea către o persoană anume.
2. Spre deosebire de actele administrative individuale, cele normative nu pot fi atacate prin excepția de nelegalitate în cadrul altor litigii. Controlul legalității se face doar prin acțiune directă în anulare, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
3. Deși Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede în mod expres că actele normative pot fi atacate oricând, în cazul PUZ-urilor, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, prin modificarea introdusă prin Legea nr. 151/2019 impune un termen de prescripţie de 5 ani de la data aprobării PUZ-urilor pentru introducerea acțiunii în anularea acestora.

Persoanele vătămate de conținutul unui PUZ se află într-o situație juridică complexă. Coroborarea Deciziei ICCJ nr. 12/2021 cu Legea nr. 350/2001, modificată prin Legea nr. 151/2019, conduce la concluzia că aceste persoane pot ataca PUZ-ul doar în termen de 5 ani de la aprobare. Totodată, ele nu mai pot invoca excepția de nelegalitate a PUZ-ului într-un litigiu conex, deși această excepție este imprescriptibilă, tocmai pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a calificat PUZ-urile ca fiind acte administrative normative.

Prin urmare, deși Decizia ICCJ nr. 12/2021 aduce claritate într-un domeniu marcat de practici judiciare neunitare, calificând în mod expres PUZ-urile ca acte administrative normative, totuși, cei interesați trebuie să fie atenți la termenul de prescripție de 5 ani, care limitează aparenta „atacabilitate oricând” a acestor acte – o caracteristică fundamentală a actelor administrative normative.

Propunere de Lege Ferenda

Având în vedere calificarea PUZ-urilor ca acte administrative normative şi totodată reglementarea expresă prin lege a termenului de prescripţie de 5 ani pentru atacarea acestora în contencios administrativ, ar fi recomandabil ca, de lege ferenda, să fie modificată Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, astfel încât excepția de nelegalitate să fie admisibilă în cazul actelor administrative normative pentru care, printr-o lege specială, este prevăzut un termen de prescripție expres pentru atacarea acestora – precum în cazul PUZ-urilor. Această modificare ar permite un control de legalitate continuu asupra actelor normative care produc efecte juridice pe termen lung şi pentru un număr nelimitat de persoane și ar asigura protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor afectați de prevederile PUZ-urilor. Această modificare ar reprezenta un pas important în direcția consolidării controlului de legalitate asupra actelor normative cu efecte extinse și durabile.

O tremie dintre companiile multinaționale (34%) susțin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției în altă țară sau exportul pe alte piețe, se arată în Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey. Conform studiului, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activității companiilor multinaționale, respectiv aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu mențiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerințelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri – Pilonul II din reforma OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.

Prima temă - aspectele legate de transparență și raportare – continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.

Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu. 

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Numărul de angajaţi din clădirile de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a depășit 340.000 la finalul primului semestru, reprezentând circa 30% din efectivul total al salariaţilor din Capitală. În prima jumătate a anului, companiile au contractat spații de birouri pentru peste 7.000 de angajați, având în vedere că în acest interval cererea nouă (suprafața închiriată ce exclude renegocierile contractelor existente) a totalizat 64.300 metri pătrați, așa cum reiese din datele din raportul Office Marketbeat Q2 2025 publicat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Companiile din domeniul IT&C au generat cea mai mare parte din cererea nouă de spații de birouri, 25% din total, acestea fiind urmate de operatorii de FMCG și retail, cu 17% și de cei din domeniul financiar cu 15%.

Luând în calcul suprafața clădirilor de birouri existente în diferitele zone ale Bucureștiului, în Centru – Vest (zona Politehnica – Grozăvești),  lucrează cel mai mare număr de angajați (aproximativ 65.000 de persoane), circa 60.000 lucrează ȋn zona Floreasca Barbu – Văcărescu și în jur de 50.000 în Centru.

De asemenea, în prezent se află în construcție proiecte ce totalizează 132.300 metri pătrați, suprafață din care mai mult de 90% urmează a fi livrată în 2026 și 2027, ceea ce înseamnă birouri pentru încă 15.000 de angajați. Astfel, numărul angajaţilor din clădirile moderne de birouri din Bucureşti ar putea urca spre 360.000 pȃnă la finalul anului 2027.

Noile proiecte vor aduce spații noi în cele mai dinamice zone din București – Centru, unde grupul  Vastint construiește o nouă fază a proiectului Timpuri Noi Square, cu o suprafață închiriabilă de 55.000 metri pătrați, Centru - Vest, care va beneficia de proiectul ARC Project, al grupului ceh PPF Real Estate – 30.000 metri pătrați, Barbu - Văcărescu, unde NEPI Rockcastle dezvoltă Promenada Offices – 23.400 metri pătrați și Dimitrie Pompeiu, cu proiectul One Technology District – 20.600 metri pătrați al celor de la One United Properties.

Proiectele în construcție deși reprezintă o revenire a activității de dezvoltare, sunt cu mult sub potențialul pieței din București, unde în ultimii zece ani au fost construiți în medie peste 153.000 metri pătrați de spații noi pe an.

Cererea de spații de birouri din București a totalizat 121.400 metri pătrați în primul semestru, ceea ce corespunde unei scăderi de 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. După un prim trimestru mai lent, cu doar 51.300 metri pătrați tranzacționați, cererea a început să accelereze în T2, înregistrând o creștere cu 37%, până la 70.100 metri pătrați.

Cererea netă (excluzând renegocierile) a avut o pondere robustă de 53% în activitatea tranzacțională consemnată în H1, în timp ce rata de neocupare din București și-a continuat tendința descrescătoare, ajungând la 13,4% (cel mai scăzut nivel din T2 2021).

Rata de neocupare este preconizată să scadă în continuare până la sfârșitul anului, având în vedere că în 2025 nu va fi livrată nicio clădire nouă de birouri, iar cererea nouă se va îndrepta în principal către spațiile neocupate din clădirile existente.

În ceea ce privește evoluția chiriilor din prima jumătate a anului, nu au fost înregistrate mișcări semnificative, costurile de închiriere menținându-se la un nivel de €20,00 – 21,00/ mp/ lună în CBD (cea mai scumpă subzonă de birouri din București), în timp ce valorile de referință pentru alte subpiețe au variat între €15,00 - 18,00/ mp/ lună în zonele centrale și semicentrale și €9,00 – 13,50/ mp/ lună în locații periferice.

Pentru perioada următoare am putea asista la o creștere limitată a chiriilor în anumite subpiețe precum CBD sau Centru, zone cu rate foarte scăzute de neocupare ce atrag profiluri diferite de chiriași față de alte subpiețe din oraș.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency C&W Echinox: “Piața de birouri din București rămâne solidă, chiar dacă cererea totală a înregistrat o scădere temporară. Interesul pentru spații moderne, eficiente și bine amplasate este ridicat, mai ales în zonele centrale și în CBD, unde rata de neocupare este foarte scăzută. Cum în 2025 nu sunt planificate livrări noi, această situație favorizează ocuparea rapidă a spațiilor existente și pune presiune pe chirii în subpiețele cu disponibilitate limitată. Până la finalul anului, estimăm o stabilizare a cererii și o activitate susținută în procesele de relocare și optimizare a portofoliilor de birouri.”

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

• 43% dintre companii mizează pe automatizare, iar 41% pe outsourcing pentru a reduce costurile IT.
• Doar 28% dintre organizații gestionează relația cu furnizorii IT în mod strategic.
• Rolul IT se transformă: +20 puncte procentuale (pp) în contribuția la valoarea de business, dar -7 pp ca motor de inovație.
•  

București, 12 august 2025. Într-un context economic marcat de presiune bugetară și incertitudine, companiile își recalibrează strategiile IT, punând accent tot mai puternic pe eficiență și controlul costurilor, relevă studiul „CIO 2025”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management.

Potrivit cercetării „CIO 2025: How to build crisis-resilient IT in volatile times”, 95% dintre companii intenționează să reducă cheltuielile IT în următorii ani – în principal prin automatizare (43%), outsourcing (41%) și alte măsuri de eficientizare. Totuși, majoritatea acestor acțiuni sunt reactive și punctuale, nefiind parte dintr-o strategie coerentă pe termen lung.
 

Pe fondul digitalizării accelerate, rolul departamentelor IT în companii se redefinește: acestea devin parteneri de business, însă își pierd treptat rolul inovator. Studiul arată o creștere semnificativă a percepției IT-ului ca facilitator și generator de valoare de business: +20 puncte procentuale (pp) față de anii anteriori. 

De asemenea, rolul de partener în dezvoltarea afacerii a crescut cu 17 puncte procentuale. În schimb, doar 38% mai consideră IT-ul un motor de inovație, în scădere cu 7 pp. Acest dezechilibru evidențiază nevoia de repoziționare strategică a funcției IT – nu doar ca sprijin operațional, ci și ca vector de transformare și creștere sustenabilă.

Deși aproape toate organizațiile colaborează cu furnizori externi de servicii IT, doar 28% adoptă o abordare strategică în gestionarea acestora. În 63% dintre cazuri, relația cu furnizorii este tratată exclusiv operațional – fără obiective clare, fără evaluări pe termen lung și fără integrarea acestora în viziunea de ansamblu a companiei. Rezultatul: costuri neoptimizate, sinergii pierdute și oportunități ratate de inovare prin parteneriate tehnologice.

Modelul clasic, centralizat, de organizare IT este în continuă scădere: ponderea companiilor care îl folosesc a scăzut cu 20 pp în ultimii trei ani. În schimb, structurile hibride au crescut cu 10 pp, iar cele descentralizate cu 8 pp. Această evoluție arată o nevoie clară de noi modele de guvernanță, capabile să coordoneze eficient activitățile IT între nivelul central și unitățile de business locale.


Studiul Horváth relevă faptul că Inteligența artificială (AI) este percepută ca principalul motor de eficiență și inovare în IT:

• 50% dintre companii folosesc deja knowledge bots pentru a automatiza accesul la informații;
• 40% utilizează AI pentru generarea de cod;
• 38% implementează soluții AI pentru optimizarea testării software.

În plus, AI este tot mai frecvent utilizat pentru reducerea costurilor IT și pentru automatizarea sarcinilor repetitive, eliberând resursele umane pentru inițiative cu impact real asupra businessului.

„Multe organizații rămân blocate într-o spirală de măsuri reactive, deși ar avea nevoie de o viziune coerentă și strategică asupra IT-ului. La Horváth, sprijinim companiile în tranziția de la simple reduceri de costuri la o guvernanță IT matură și performantă, care presupune prioritizarea investițiilor cu impact, dezvoltarea de modele hibride scalabile și integrarea inteligentă a AI în procesele critice. Numai astfel, departamentele IT pot deveni un catalizator real pentru transformarea sustenabilă a businessului”, afirmă Costin Lăpădat, Senior Project Manager, Horváth România.

 

Articol de opinie de Alexandru Nae, Senior Manager, și Alina Badea, Senior Consultant, Advisory, Servicii Corporate Forensic, Deloitte România

Intrarea într-un parteneriat de business nu este niciodată doar o formalitate, ci o decizie importantă, care poate fie să ajute o companie să crească, fie să genereze probleme majore. Un parteneriat potrivit poate sprijini compania în atingerea obiectivelor de creștere și în obținerea unor avantaje strategice, în timp ce o alianță greșită poate expune organizația la pierderi financiare semnificative, daune de imagine și riscuri de natură juridică. Asociația Examinatorilor Autorizați de Fraude (ACFE) menționează, în sondajele publicate între februarie 2023 și martie 2024, că procesul de integrare a unor noi parteneri de afaceri – în calitate de furnizori sau de clienți – reprezintă o provocare pentru multe organizații. Potrivit raportului ACFE, doar 10% dintre organizații consideră că integrarea noilor furnizori nu reprezintă deloc o provocare, în timp ce peste 60% o consideră extrem de dificilă. De asemenea, 52% dintre respondenți afirmă că integrarea unui nou client este o provocare majoră sau moderată, în timp ce doar 14% dintre aceștia nu percep acest proces ca fiind problematic pentru organizația lor.

Înțelegerea importanței analizei de integritate (Integrity Due Diligence)

Analiza de integritate (Integrity Due Diligence – IDD) reprezintă o componentă esențială a managementului riscului, care se concentrează pe evaluarea integrității și reputației unui partener de business actual sau potențial, înainte de inițierea sau extinderea unei colaborări. Realizarea unei analize de integritate permite organizațiilor să identifice probleme ascunse și să reducă riscurile care ar putea amenința atât activitatea curentă, cât și dezvoltarea viitoare a afacerii. Neefectuarea unei astfel de analize amănunțite poate expune o companie la potențiale consecințe grave care, în funcție de jurisdicție, ar putea include amenzi substanțiale, restricții asupra operațiunilor comerciale sau chiar asumarea unei răspunderi penale.

Dincolo de sancțiunile legale și de reglementare, o analiză insuficientă poate provoca, de asemenea, daune semnificative asupra reputației. Dacă o organizație este asociată cu un partener implicat în acte de corupție sau în practici lipsite de etică, aceasta se poate confrunta cu o expunere negativă în mass-media și cu pierderea încrederii părților interesate – inclusiv clienți, investitori și autorități de reglementare.

Date esențiale colectate în cadrul procesului de integrare și al verificărilor de tip Integrity Due Diligence (IDD)

ACFE raportează că, la momentul integrării unui partener de afaceri, organizațiile trebuie să colecteze informații cheie, cum ar fi codul de identificare fiscală, verificarea identității proprietarului/proprietarilor businessului, informații despre structura de proprietate și date privind sancțiuni, liste de supraveghere sau entități interzise. Verificarea acestor informații este direct legată de atenuarea riscurilor majore de fraudă și de reputație cu care se confruntă organizațiile atunci când interacționează cu parteneri de afaceri.

Informațiile colectate în timpul procesului de IDD ar trebui să acopere aspecte cheie precum: identitatea și structura corporativă, inclusiv identificarea membrilor consiliului executiv, a acționarilor, a beneficiarilor reali și a altor afilieri corporative; comportamentul pe piață; listele de sancțiuni, inclusiv identificarea persoanelor, organizațiilor sau țărilor supuse sancțiunilor economice emise de un guvern sau de o organizație internațională; relatările negative din mass-media, inclusiv acuzațiile mediatizate de surse credibile și alte publicații care asociază o persoană sau o entitate cu cazuri de fraudă, spălare de bani, corupție, terorism și alte activități ilegale; verificări ale listelor de persoane expuse politic și ale listelor entităților deținute de stat; rezultate financiare și bilanțuri contabile, inclusiv bilanțuri ale activelor și pasivelor.

Principalii factori de risc identificați prin analiza de tip Integrity Due Diligence

Analiza IDD este un instrument esențial pentru identificarea timpurie a riscurilor legate de integritate în cadrul relațiilor de business. Printre cele mai frecvente și relevante riscuri identificate se numără: proprietatea ascunsă cu ajutorul unor structuri complexe, care pot ascunde identitatea reală a persoanelor implicate; beneficiari reali cu antecedente penale sau cu reputație proastă; controlul neoficial al unei afaceri exercitat de către persoane politice influente; acuzații de corupție și activități frauduloase; utilizarea unei companii ca potențial vehicul pentru spălarea banilor; conflicte de interese, în care personalul cheie reprezintă interesele unor părți externe; litigii legale care pot afecta stabilitatea financiară sau imaginea publică a partenerului și probleme legate de zona de ESG (environment, social, governance – mediu, social, guvernanță), cum ar fi încălcarea reglementărilor privitoare la mediu, a standardelor de sustenabilitate, existența unor practici de muncă deficitare sau probleme asociate lanțului de aprovizionare.

Când ar trebui efectuată analiza de tip Integrity Due Diligence?

Frecvența cu care organizațiile efectuează verificări IDD depinde de mai mulți factori, care includ natura relației de business, nivelul de risc, industria și cadrul de reglementare aplicabil. Acestea ar trebui să efectueze întotdeauna IDD înainte de a intra într-un parteneriat sau înainte de a iniția o investiție sau o tranzacție semnificativă pentru a se asigura că nu se expun unor riscuri ascunse. Cu toate acestea, organizațiile nu ar trebui să trateze IDD ca un proces ce se efectuează o singură dată. În funcție de nivelul de risc, procedura de due diligence ar trebui revizuită în mod regulat. Pentru organizațiile care colaborează cu parteneri de afaceri cu risc scăzut, verificările IDD ar trebui revizuite la fiecare doi-trei ani. Relațiile de business cu risc moderat, însă, necesită o atenție mai mare - de obicei, verificările IDD ar trebui refăcute la fiecare 12-24 de luni. În scenarii cu risc ridicat sau atunci când se colaborează cu parteneri de afaceri care operează în jurisdicții cunoscute pentru cadrele slabe de reglementare sau în țări cu un nivel ridicat de corupție, organizațiile ar trebui să refacă verificările IDD la fiecare șase-12 luni sau chiar mai frecvent, dacă circumstanțele o cer. În plus, dincolo de aceste verificări periodice, organizațiile ar trebui să trateze aceste verificări ca pe o responsabilitate continuă, pentru a fi pregătite să reacționeze când apare ceva nou, de exemplu schimbări în structura acționariatului, la nivelul conducerii, apariția unor articole negative în presă, sesizări ale avertizorilor de integritate și actualizări ale cadrelor de reglementare. În aceste cazuri, reluarea promptă a procesului de due diligence ajută organizațiile să anticipeze riscurile potențiale înainte ca acestea să escaladeze.

Într-un peisaj de business global caracterizat de cadre de reglementare tot mai riguroase, practicile IDD pot fi esențiale în integrarea noilor parteneri de business și în monitorizarea relațiilor existente cu alte companii. Dincolo de simpla bifare a cerințelor de conformitate, IDD poate fi un mod de protejare împotriva corupției, fraudei și a unor obligații ascunse care pot amenința operațiunile și credibilitatea unei organizații.

București, August 2025: Piața de retail a fost foarte activă în prima jumătate a anului, perioadă în care au fost finalizate proiecte de peste 162.000 metri pătrați la nivel național. Stocul de retail modern din România a ajuns la 4,73 milioane de euro la jumătatea anului, cea mai parte fiind localizat în zona de Centru – Vest a țării (16 județe din Transilvania și Banat) cu circa 1,6 milioane de metri pătrați (33% din total) și în București - Ilfov cu 1,33 milioane de metri pătrați (28%), reiese din rapoartele Bucharest Retail Market și Romania Retail Regional Cities, lansate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Stocul de retail modern din zona de Centru – Vest este cu 17% mai ridicat decât cel din București, și mai mult decât dublu față de stocul din regiunea Moldovei (8 județe), care se situează la aproximativ 735.000 de metri pătrați.

O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 județe, fără București – Ilfov), unde suprafața cumulată a mallurilor, parcurilor de retail și galeriilor comerciale se ridică la 1,1 milioane de metri pătrați.

La nivel național densitatea spațiilor de retail a crescut la 248 metri pătrați/ 1.000 locuitori, suprafață care se plasează printre cele mai reduse din Europa.

La nivel de oraș, localitățile cu cea mai mare densitate de spații comerciale sunt Pitești (1.510 mp/ 1.000 locuitori), Suceava (1.471 mp/ 1.000 locuitori), Deva (1.252 mp/ 1.000 locuitori), Sibiu (1.213 mp/ 1.000 locuitori), Oradea (1.123 mp/ 1.000 locuitori) – orașe cu până la 150.000 de locuitori și Timișoara (1.089 mp/ 1.000 de locuitori) – oraș primar cu o populație de peste 250.000 de locuitori.

În celelalte orașe cu peste 250.000 de locuitori acest indicator variază între 522 mp/ 1.000 de locuitori în Cluj Napoca și 914 mp/ 1.000 de locuitori în Iași.

În prima jumătate a anului livrările de noi proiecte au crescut cu peste 60% față de perioada similară a anului trecut. Mall Moldova din Iași (125.700 mp) și extinderea Iulius Mall din Suceava (16.500 mp) sunt cele mai importante proiectele livrate în acest interval.

Ținând cont de proiectele aflate în prezent în diferite stadii de dezvoltare, dezvoltarea de spații comerciale își menține ritmul susținut, cu mai mult de 700.000 mp proiecte care urmează să fie finalizate până la sfârșitul deceniului. Zona de Centru-Vest, respectiv Cluj-Napoca și Reșița, urmează să atragă circa 60% din aceste livrări, iar zona de Est, respectiv Bacău și Galați, va atrage 16% din proiectele în construcție la nivel național.

În zona de Sud, livrările programate se situează la 65.000 metri pătrați, printre orașele vizate fiind Tulcea și Giurgiu. În București, activitatea de dezvoltare continuă să fie moderată, cu proiecte totalizând 46.000 metri pătrați fiind în construcție. 

Cei mai activi dezvoltatori vor fi în perioada următoare Prime Kapital, Iulius Group și NEPI Rockcastle - cei mai mari dezvoltatori și proprietari de spații comerciale din piața locală.

Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Piața de retail din România traversează o perioadă de expansiune accelerată, stimulată de dorința dezvoltatorilor de a-și extinde portofoliile și de densitatea redusă de spații în multe din orașele secundare și terțiare. Bucureștiul rămâne un pol important, însă regiunea Centru-Vest a preluat conducerea la nivel național. Aceste două zone, în care locuiește aproximativ 45% din populația țării și unde se înregistrează printre cele mai ridicate câștiguri salariale nete lunare, cumulează peste 50% din stocul modern de retail. Pe de altă parte Moldova, unde se află cel mai redus stoc la nivel național, a început să recupereze din decalajul față de celelalte zone ale țării, fiind pe harta celor mai mari dezvoltatori pentru proiecte viitoare”.   

În ceea ce privește evoluția chiriilor în acest an, singurele mișcări semnificative au fost consemnate în cazul spațiilor stradale de pe Calea Victoriei din București, care acum sunt cotate la €70/mp/lună și sunt așteptate creșteri suplimentare în trimestrele următoare. Pentru centrele comerciale din București și din principalele orașe din afara Capitalei chiriile au rămas stabile, variind între €50 - 90/mp/m/lună.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

CMS a asistat grupul Maspex în cadrul ofertei publice voluntare de preluare a pachetului majoritar de acțiuni în cadrul Purcari Wineries Public Company Limited (Purcari). Aceasta este prima tranzacție a Maspex pe piața de capital din România.

În urma încheierii cu succes a ofertei publice voluntare de preluare, și în baza aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, Maspex va deține 72,8% din acțiunile Purcari. Această poziție oferă grupului Maspex controlul asupra Purcari și a dezvoltării direcției strategice a companiei.

Purcari este un producător de vinuri și coniac de renume în Europa Centrală și de Est. Fondat în 1827, grupul operează în România, Moldova și Bulgaria, cu un accent pe segmentul premium. Produsele Purcari sunt exportate în peste 40 de țări, iar compania este listată la Bursa de Valori București.

Cristina Reichmann, Partener și coordonator al practicii de Piețe de Capital, Servicii Financiare și Finanțări Structurate la CMS România, declară: „Suntem încântați că am sprijinit Maspex în această ofertă publică voluntară de preluare a Purcari. Tranzacția reflectă atractivitatea în creștere a pieței românești pentru investitorii internaționali. Ne bucurăm să contribuim la extinderea strategică a Maspex și așteptăm cu interes evoluția Purcari sub noua conducere.”

Rodica Manea, partener Corporate și M&A la CMS România, adaugă: „Felicităm Maspex și Purcari pentru această tranzacție de referință, care marchează un moment important pentru ambele companii. Suntem încrezători că investiția Maspex va consolida poziția Purcari ca producător de vinuri de top în regiune. Încheierea cu succes a ofertei reflectă experiența și colaborarea eficientă dintre echipele noastre interdisciplinare și multijurisdicționale, precum și a capacității noastre de a livra rezultate excepționale în cadrul unor tranzacții complexe, sofisticate și cu implicații internaționale.”

Echipa CMS a fost coordonată de Cristina Reichmann, alături de o echipă multijurisdicțională remarcabilă, a cărei colaborare și implicare au fost esențiale pentru succesul tranzacției. Apreciere deosebită le revine partenerilor Rodica Manea și Horea Popescu (Corporate) pentru contribuția lor strategică în toate etapele tranzacției. O contribuție valoroasă au avut: Mircea Ciută (Capital Markets), Elena Andrei (Corporate), precum și Claudia Nagy (Competition) și Vlad Dorneanu (Competition), care au asigurat consultanță privind notificările către autoritățile de reglementare din România și nu în ultimul rând, Blazej Zagorski (CMS Polonia).

Nevena Radlova și Anna-Maria Spasova (CMS Bulgaria) au asigurat consultanță privind aspectele de reglementare din Bulgaria.

Ana Galus și Valeria Popa din cadrul firmei de avocatură Turcan Cazac au asigurat consultanță privind aspectele de reglementare din Moldova.

Aspectele de reglementare și guvernanță din Cipru au fost acoperite de Marcos Georgiades și George Demetriou (firma de avocatură Georgiades & Pelides).

- Sfârșit -

Notă către editori:

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați cms.law

Piața de retail a fost foarte activă în prima jumătate a anului, perioadă în care au fost finalizate proiecte de peste 162.000 metri pătrați la nivel național. Stocul de retail modern din România a ajuns la 4,73 milioane de metri pătrați la jumătatea anului, cea mai parte fiind localizat în zona de Centru – Vest a țării (16 județe din Transilvania și Banat) cu circa 1,6 milioane de metri pătrați (33% din total) și în București - Ilfov cu 1,33 milioane de metri pătrați (28%), reiese din rapoartele Bucharest Retail Market și Romania Retail Regional Cities, lansate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Stocul de retail modern din zona de Centru – Vest este cu 17% mai ridicat decât cel din București, și mai mult decât dublu față de stocul din regiunea Moldovei (8 județe), care se situează la aproximativ 735.000 de metri pătrați.

O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 județe, fără București – Ilfov), unde suprafața cumulată a mallurilor, parcurilor de retail și galeriilor comerciale se ridică la 1,1 milioane de metri pătrați.

La nivel național densitatea spațiilor de retail a crescut la 248 metri pătrați/ 1.000 locuitori, suprafață care se plasează printre cele mai reduse din Europa.

La nivel de oraș, localitățile cu cea mai mare densitate de spații comerciale sunt Pitești (1.510 mp/ 1.000 locuitori), Suceava (1.471 mp/ 1.000 locuitori), Deva (1.252 mp/ 1.000 locuitori), Sibiu (1.213 mp/ 1.000 locuitori), Oradea (1.123 mp/ 1.000 locuitori) – orașe cu până la 150.000 de locuitori și Timișoara (1.089 mp/ 1.000 de locuitori) – oraș primar cu o populație de peste 250.000 de locuitori.

În celelalte orașe cu peste 250.000 de locuitori acest indicator variază între 522 mp/ 1.000 de locuitori în Cluj Napoca și 914 mp/ 1.000 de locuitori în Iași.

În prima jumătate a anului livrările de noi proiecte au crescut cu peste 60% față de perioada similară a anului trecut. Mall Moldova din Iași (125.700 mp) și extinderea Iulius Mall din Suceava (16.500 mp) sunt cele mai importante proiectele livrate în acest interval.

Ținând cont de proiectele aflate în prezent în diferite stadii de dezvoltare, dezvoltarea de spații comerciale își menține ritmul susținut, cu mai mult de 700.000 mp proiecte care urmează să fie finalizate până la sfârșitul deceniului. Zona de Centru-Vest, respectiv Cluj-Napoca și Reșița, urmează să atragă circa 60% din aceste livrări, iar zona de Est, respectiv Bacău și Galați, va atrage 16% din proiectele în construcție la nivel național.

În zona de Sud, livrările programate se situează la 65.000 metri pătrați, printre orașele vizate fiind Tulcea și Giurgiu. În București, activitatea de dezvoltare continuă să fie moderată, cu proiecte totalizând 46.000 metri pătrați fiind în construcție. 

Cei mai activi dezvoltatori vor fi în perioada următoare Prime Kapital, Iulius Group și NEPI Rockcastle - cei mai mari dezvoltatori și proprietari de spații comerciale din piața locală.

Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Piața de retail din România traversează o perioadă de expansiune accelerată, stimulată de dorința dezvoltatorilor de a-și extinde portofoliile și de densitatea redusă de spații în multe din orașele secundare și terțiare. Bucureștiul rămâne un pol important, însă regiunea Centru-Vest a preluat conducerea la nivel național. Aceste două zone, în care locuiește aproximativ 45% din populația țării și unde se înregistrează printre cele mai ridicate câștiguri salariale nete lunare, cumulează peste 50% din stocul modern de retail. Pe de altă parte Moldova, unde se află cel mai redus stoc la nivel național, a început să recupereze din decalajul față de celelalte zone ale țării, fiind pe harta celor mai mari dezvoltatori pentru proiecte viitoare”.       

În ceea ce privește evoluția chiriilor în acest an, singurele mișcări semnificative au fost consemnate în cazul spațiilor stradale de pe Calea Victoriei din București, care acum sunt cotate la €70/mp/lună și sunt așteptate creșteri suplimentare în trimestrele următoare. Pentru centrele comerciale din București și din principalele orașe din afara Capitalei chiriile au rămas stabile, variind între €50 - 90/mp/m/lună.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

CMS asistă Grupul Bonafarm, unul dintre cele mai mari grupuri agroalimentare integrate vertical din Ungaria, în achiziția operațiunilor din România ale Royal FrieslandCampina N.V. Grupul Bonafarm va achiziționa un pachet de 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A., o afacere de lactate lider de piață în România.

FrieslandCampina România deține binecunoscutul brand românesc Napolact, operează două unități de producție în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și are aproximativ 400 de angajați. Tranzacția va consolida și mai mult poziția Grupului Bonafarm ca lider de piață în industria lactatelor.

Tranzacția este supusă aprobărilor de reglementare standard, inclusiv avizului din partea Consiliului Concurenței din România, și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Odată obținute aceste aprobări, Grupul Bonafarm intenționează să investească în extinderea capacității de producție, să consolideze relațiile de colaborare cu partenerii comerciali și furnizorii, și să contribuie activ la dezvoltarea sustenabilă a industriei lactatelor din România.

Rodica Manea, partener Corporate și M&A la CMS România, declară: „Suntem bucuroși că am avut un rol important în realizarea acestei tranzacții semnificative, care aduce împreună două companii de referință din domeniul agroalimentar și al lactatelor. Achiziția reflectă atractivitatea pieței românești pentru investitorii strategici și deschide perspective reale de inovație și dezvoltare în industria locală a lactatelor. Este o dovadă a colaborării excelente dintre echipele noastre internaționale și a angajamentului nostru constant de a sprijini clienții în îndeplinirea priorităților lor strategice, atât în România, cât și la nivel internațional.”

CMS a acordat asistență juridică completă Grupului Bonafarm pe parcursul întregului proces de achiziție, acoperind toate etapele tranzacției, de la structurare și negociere, la analiza juridică (due diligence) și consultanță specializată în domenii precum dreptul concurenței, IT și proprietate intelectuală, aspecte de muncă și protecția datelor. Colaborarea strânsă dintre birourile CMS din România, Ungaria și Olanda a fost esențială pentru finalizarea cu succes a acestui proiect strategic.

Echipa CMS a fost coordonată de Eszter Török și Rodica Manea și i-a inclus pe Zoltán Poronyi, Eszter Csapó (CMS Ungaria); Rareș Crîșmaru, Claudia Nagy, Elena Andrei, Laura Capată, Cătălin Vasile, Simona Strava-Stoica, Ruxandra Georgescu, Bianca Bănățeanu, Aura Georgiana Marina, Carmen Turcu și Vlad Dorneanu (CMS România); și Mark Ziekman (CMS Olanda).

CMS are peste 35 de ani de experiență în Europa Centrală și de Est, cu experți locali și practicieni în drept englez în 16 birouri din regiune. Firma are echipe Corporate și M&A de top în CEE și este bine poziționată pentru a gestiona tranzacții internaționale și transfrontaliere în regiune și dincolo de aceasta.

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Articol de opinie de Mihnea Jurca, Senior Manager, și Ștefan Panaitescu, Manager, Practica de Sustenabilitate, Deloitte România

Dezbaterea publică pe subiecte de sustenabilitate a luat amploare în ultimii ani, însă, din motive diverse, segmentul legat de strategiile de sustenabilitate a rămas în plan secund. De altfel, dacă raportarea de sustenabilitate a fost întotdeauna guvernată de standarde internaționale ca Global Reporting Initiative (GRI), Sustainability Accounting Standards Board (SASB) sau, mai recent, de prevederile CSRD, strategia de sustenabilitate a părut tratată secundar și din această perspectivă, luând drept repere unele principii și standarde de tip AccountAbility (AA) sau pasaje din GRI, dar fără a beneficia de transpunere locală și, prin urmare, fără vreo responsabilitate sau obligație de conformare. Pe de altă parte, chiar acolo unde strategia de sustenabilitate există, sunt numeroase cazurile în care ea este decuplată de strategia de business, ceea ce creează un decalaj neproductiv între obiectivele de creștere și cele de transformare.

Cu toate acestea, dată fiind instabilitatea economică a ultimilor ani, precum și preocuparea exprimată într-un raport recent Deloitte de șapte din zece lideri de business din toată lumea cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra operațiunilor companiilor până în 2027, și mai ales luând în considerare peisajul în evoluție al reglementărilor - CSRD, Taxonomia UE, emisiile Scope 1, 2 și 3 ș.a. -, strategia de sustenabilitate devine unul dintre cele mai relevante și mai practice demersuri pentru companii, crescând eficiența și reziliența și transformând sustenabilitatea dintr-o temă izolată într-un pilon al culturii organizaționale, care oferă direcție, claritate și motivație.

Dincolo de cerințele ESRS. Cum se pornește în elaborarea unei strategii de sustenabilitate relevante?

Reglementările europene oferă un cadru indispensabil pentru raportarea de sustenabilitate, însă acestea nu pot și nu ar trebui să constituie decât un punct de plecare în transformarea sustenabilă a afacerii și în construirea unei strategii de profil. Pentru că o strategie eficientă presupune mai mult decât conformare. Este vorba despre stabilirea de priorități, integrarea lor în modelul de business și construirea unui plan etapizat care să influențeze pozitiv impactul afacerii asupra mediului, asupra pieței și societății și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească performanța financiară.

1.  Evaluarea lanțului valoric constituie primul pas. Ea presupune identificarea punctelor critice unde compania poate avea cel mai mare impact, de-a lungul lanțului, de la furnizori și până la produsul final comercializat. Ca alternativă, există posibilitatea de a construi o strategie de sustenabilitate pornind de la temele ESRS (European Sustainability Reporting Standards), dar ea oferă o perspectivă mai restrânsă și mai puține zone de intervenție.

2.  Analiza de dublă materialitate (Double Materiality Analysis) este un instrument esențial de calibrare în etapa inițială, ea punând în lumină atât impactul organizației asupra mediului și societății, cât și riscurile și oportunitățile generate de factori externi. De altfel, de la introducerea CSRD, relevanța analizei de dublă materialitate a crescut, aceasta stând la baza multor informații necesare în raportare.

3.  Consultarea stakeholder-ilor, în interviuri individuale sau discuții de grup, este pasul următor. Pentru că înțelegerea așteptărilor unor categorii critice, precum angajații, clienții, investitorii și comunitatea este esențială încă din faza de construcție a strategiei și va asigura angajamentul acestora de-a lungul etapelor care urmează.

4.  Stabilirea ca priorități de acțiune a zonelor cu cel mai mare potențial de impact, în locul tendinței de a aborda toate subiectele simultan, este, de asemenea, un principiu de avut în vedere. La fel ca în cazul raportării de sustenabilitate, o abordare precaută, treptată, construind un plan în jurul temelor unde compania poate avea aport real, fie în termeni de mediu, fie în plan social sau de business, este întotdeauna de preferat. În scenariul opus, al acțiunii simultane pe mai multe planuri, riscurile țin de risipa de resurse în proiecte cu impact redus, confuzie în rândul echipelor lucrând cu obiective greu de urmărit și de atins, precum și lipsă de credibilitate, cauzată de incapacitatea de a livra rezultate clare.

5.  La finalul acestor primi patru pași, o foaie de parcurs trebuie să organizeze strategia în faze: obiective pe termen scurt, realizabile imediat, pe termen mediu, adică proiecte de extindere, respectiv obiective pe termen lung - adică inițiative de transformare. Strategiile de sustenabilitate trebuie construite astfel încât planul să reflecte implicarea companiei pe o perioadă stabilită, în urma analizelor de context, lanț valoric și materialitate.

Ce principii fac diferența în urmărirea cu succes a unei strategii de sustenabilitate?

Integrarea principiilor ESG în rutina decizională. Pe fondul instabilității economice accentuate și al accesului tot mai îngreunat la resurse, industriile și economiile se adaptează, iar puterea de anticipare devine un atribut-cheie. Cadrul ESG oferă repere clare de acțiune către obiectivele vizate, de aceea sustenabilitatea trebuie să devină parte a procesului de decizie în toate aspectele acestuia, de la lanțul de aprovizionare și până la investiții și inovare.

Raportare la contextul pieței și la tendințele globale. O strategie eficientă presupune alinierea măsurilor la cererea consumatorilor și la evoluția tehnologiilor și ar trebui să ofere o imagine complexă nu doar asupra situației companiei, ci și asupra contextului mai larg în care a fost elaborată strategia.

Comunicare. Orice inițiativă, indiferent dacă este impusă de reglementări sau pornită voluntar, va întâmpina un anumit grad de rezistență. Comunicarea clară, cu obiective precise și pași clari, organizați, în atingerea lor facilitează creșterea încrederii și angajamentul din partea echipelor.

Flexibilitate. Strategia de sustenabilitate presupune concentrarea tuturor acțiunilor de transformare și optimizare într-un plan integrat, dezvoltat pe baza capacităților companiei și tipicului industriei, alocând responsabili și bugete și ținând cont de realitățile pieței și de concurență. Tocmai de aceea, ea rămâne un document „viu” și necesită actualizări și ajustări constante.

În concluzie, de ce este oportună o strategie de sustenabilitate?

O strategie de sustenabilitate nu este un răspuns la reglementări, nici un exercițiu opțional, ci un instrument esențial de business, a cărui valoare reală se reflectă în toate dimensiunile organizației.

O strategie bine construită orientează investițiile, inovația și dezvoltarea operațională către zone care generează impact durabil, atât financiar, cât și în planul reputației și asupra mediului. În plus, ea asigură un nivel sporit de predictibilitate și reziliență la schimbări sistemice și crize externe și ajută la consolidarea încrederii investitorilor, partenerilor, angajaților și a altor categorii de stakeholderi.

Wolf Theiss a asistat fondatorul Genesis College, una dintre cele mai prestigioase instituții private de învățământ din București, în procesul de obținere a unei investiții din partea Mozaik Investments, un fond de investiții în plină dezvoltare cu birouri în Viena și București. Tranzacția, care are o importanță deosebită având în vedere complexitatea legată de funcționarea și autorizarea școlilor private în România, a fost semnată în data de 29 iulie 2025.

Echipa de Corporate/M&A a Wolf Theiss, coordonată de Ileana Glodeanu, Partener, şi Mihai Coadă, Counsel, a acordat consultanţă juridică fondatorului Genesis College pe parcursul tuturor etapelor tranzacției, în ceea ce privește noua structură corporativă, precum și redactarea, negocierea și semnarea acordului acționarilor investitori și a altor documente tranzacționale guvernate de legea română. Wolf Theiss s-a ocupat, de asemenea, de structurarea tranzacției, găsind soluții inovatoare într-un context complex. De asemenea, Counsel George Ghitu, împreună cu Associate Ruxandra Nițu, au contribuit la finalizarea tranzacției. Associate Claudia Andreescu (Concurență & Antitrust) a oferit consultanță cu privire la autorizarea fuziunilor, aspecte legate de investițiile străine directe (FDI) și aprobarea din partea autorităților de reglementare competente.

“Această tranzacție marchează o etapă importantă pentru Genesis College, deoarece intrăm într-o nouă fază de dezvoltare alături de Mozaik Investments. Suntem încrezători că acest parteneriat ne va consolida poziția pentru a continua să oferim elevilor noștri educație la cele mai înalte standarde și cele mai bune condiții pentru a-și atinge potențialul. Suntem bucuroși să lucrăm cu Ileana și Mihai deoarece profesionalismul, expertiza și dedicarea lor au fost esențiale pentru încheierea cu succes a acestei tranzacții.” – Ioana Necula, Fondator Genesis College.

"Pentru echipa noastră, a fost o plăcere să îl asistăm pe fondatorul Genesis College de-a lungul acestui proces juridic, creând noi oportunități de creștere și inovare în cadrul primei școli private acreditate din București. Sunt foarte mândră de echipa noastră de Corporate/M&A care a reușit să finalizeze încă o tranzacție, una dintre puținele realizate în prezent în România, în sectorul educațional privat. Anul trecut, Wolf Theiss a asistat Dukes Education la achiziționarea participației majoritare la Verita School, iar această nouă tranzacție în acest sector consolidează și mai mult expertiza și cunoștințele echipei Wolf Thiess." – Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss.

Despre Wolf Theiss

Fondată în 1957, Wolf Theiss este una dintre cele mai importante firme de avocatură din Europa Centrală și de Sud-Est (CEE/SEE). Ne-am construit reputația pe baza unor cunoștințe locale de neegalat, susținute de capacități internaționale puternice. Cu 390 de avocați în 13 țări, peste 80% din activitatea firmei implică reprezentarea transfrontalieră a clienților internaționali.

În Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina, Wolf Theiss reprezintă companii locale și internaționale din domeniul industrial, de producție, comerț, distribuție și servicii, precum și bănci și companii de asigurări. Combinând dreptul și afacerile, Wolf Theiss dezvoltă soluții cuprinzătoare și constructive orientate spre afaceri pe baza cunoștințelor juridice, fiscale și de afaceri.

Companiile au închiriat în primul semestru al acestui an spații industriale și logistice cu o suprafață totală de peste jumătate de milion de metri pătrați, volum în creștere cu 25% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit raportului Romania Industrial Marketbeat Q2 2025 realizat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Mai mult, primul semestru din 2025 se clasează drept al treilea cel mai performant semestru I din ultimii 12 ani, fiind cu 45% peste media primelor semestre din perioada analizată.

Evoluția cererii de pe segmentul industrial și logistic din primele șase luni creează premisele pentru un an în care volumul închirierilor ar putea atinge din nou pragul de un milion de metri pătrați.

Cererea nouă, excluzând contractele de renegociere, și-a menținut ponderea majoritară – de  340.000 metri pătrați reprezentând 66% din suprafața tranzacționată în intervalul analizat.

București rămâne principala piață preferată de chiriașii de spații industriale și logistice, cu 70% din totalul spațiilor închiriate în S1 2025 (359.100 metri pătrați), acesta fiind urmat de Timișoara cu 13% (69.400 metri pătrați), al doilea cel mai mare hub industrial din țară.

Rodica Târcavu, Partner Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox: “Piața spațiilor industriale și logistice din România a înregistrat în prima jumătate a anului 2025 un nivel performant al activității de tranzacționare, ceea ce conferă încredere și optimism în evoluția continuă, solidă și sustenabilă a acestui segment din ultimii ani. Tendința de maturizare și consolidare are loc într-un context economic marcat de scăderea producției industriale, dar susținut de menținerea pe o curba ascendentă a consumului intern. Această dinamică poate fi observată și în structura cererii, cerere generată în cea mai mare parte de operatorii de logistică și retail, în timp ce companiile de producție au avut o contribuție mai redusă și evidențiază adaptabilitatea pieței și rolul tot mai important al segmentului de distribuție în lanțurile de aprovizionare regionale.”

Cele mai mari contracte încheiate în trimestrul al doilea sunt reprezentate exclusiv de renegocieri, una de  16.000 metri pătrați semnată de Kyocera în CTPark Timișoara Ghiroda, și o altă tranzacție  de 11.000 metri pătrați realizată de Sarantis în WDP Park Dragomirești.

Ca  tipologii de chiriași, 160.000 metri pătrați au fost contractați de către operatorii de logistică și distribuție reprezentând peste 30% din volumul tranzactiilor, apoi 133.000 metri pătrați au fost închiriați de companiile de retail, e-commerce și FMCG (26%), în timp ce sectorul de producție și industrie auto au semnat 27.000 metri pătrați, cu o pondere de 5 -6 % aproximativ.

Stocul modern de spații industriale și logistice a ajuns la 7,75 milioane metri pătrați la sfârșitul trimestrului II, în condițiile în care dezvoltatorii au finalizat în primele șase luni ale anului proiecte noi cu o suprafață totală închiriabilă de circa 184.100 metri pătrați, în creștere cu 77% față de perioada similară a anului trecut. 

De asemenea, dezvoltatorii au în construcție proiecte de aproximativ 370.000 de metri pătrați la nivel național.

Rata de neocupare a crescut ușor la un nivel de 5,8%, fiind așteptată o reducere suplimentară pentru restul anului, pe fondul unui număr limitat de proiecte dezvoltate pe baze speculative.

Chiriile de referință din București și din principalele destinații industriale și logistice din țară s-au stabilizat la nivelurile cuprinse între €4.30 - €4.70 /mp/lună, niveluri ce ar putea suporta ușoare ajustări până la finalul anului pe fondul costurilor mai crescute de construcție și a prețurilor mai mari de achiziție a terenurilor.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

• 77% dintre băncile din regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția) nu utilizează eficient datele în deciziile strategice.
• Inteligența artificială, digitalizarea end-to-end și pricing-ul contextualizat vor deveni standard până în 2030.
• Modelele tradiționale de banking se află sub presiunea noilor jucători și a așteptărilor tot mai mari ale clienților corporate.

București, 29 iulie 2025. Transformarea digitală nu mai este un simplu plan de viitor pentru corporate banking, ci o necesitate imediată. Băncile care nu acționează rapid pierd teren în fața competitorilor mai agili și mai bine pregătiți tehnologic. Aceasta este principala concluzie a studiului „Transformation in Corporate Banking 2030”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața din România din anul 2005.

Realizat pe un eșantion de peste 60 de experți din domeniul bancar, din regiunea DACH (Germania, Austria, Elveția), studiul Horváth a relevat aspecte de interes pentru întregul sistem bancar european: adaptabilitatea strategică, digitalizarea completă a proceselor și valorificarea inteligentă a datelor au devenit condiții esențiale pentru supraviețuirea și competitivitatea în următorii ani.

Deși băncile dețin volume considerabile de date despre clienții lor, doar 23% dintre ele se consideră la un nivel avansat în utilizarea eficientă a datelor pentru decizii strategice. Majoritatea (77%) nu valorifică încă potențialul uriaș al informațiilor deținute. Printre principalele obstacole se numără sistemele IT învechite, deficitul de specialiști și lipsa unei culturi organizaționale bazate pe date („data-driven”). Aceste limitări reduc capacitatea băncilor de a personaliza serviciile, de a anticipa nevoile clienților și de a inova produse.

Până în 2030, inteligența artificială (AI) va deveni un standard la scară largă în industria bancară. AI este deja o prioritate în bugetele de digitalizare – aproximativ 30% din investiții sunt direcționate către soluțiile bazate pe AI. Printre aplicațiile concrete se numără evaluarea automată a riscului (precum soluțiile implementate de DBS Singapore sau BBVA Spania), personalizarea ofertei în timp real, detectarea fraudelor și optimizarea fluxurilor de aprobare a creditelor. 

Procesele complet digitalizate end-to-end (E2E) nu mai reprezintă un avantaj competitiv, ci o condiție esențială pentru ca o bancă să rămână relevantă pe piață. Instituțiile care încă funcționează cu „găuri digitale” – unde etapele manuale sau izolate fragmentează experiența – pierd rapid clienți în favoarea FinTech-urilor care oferă onboarding, creditare și raportare integral online. Clienții corporate își doresc aceeași simplitate și rapiditate ca în banking-ul retail. 

Modelul tradițional de tarifare „cost-plus” nu mai reflectă nevoile reale ale clienților. Băncile trebuie să adopte modele dinamice de pricing, bazate pe date și automatizate prin AI, pentru a răspunde schimbărilor rapide din industrie. În paralel, colaborările în ecosisteme de tip open banking – inclusiv cu FinTech-uri sau platforme externe – devin esențiale pentru extinderea serviciilor și loializarea clienților corporate. 

Transformarea nu trebuie privită doar din perspectivă tehnologică. Băncile sunt tot mai presate să integreze criterii ESG în evaluările de risc și să ofere consultanță în tranziția sustenabilă a clienților. În același timp, contextul geopolitic volatil și atacurile cibernetice tot mai frecvente impun o abordare dinamică a managementului de risc. Lipsa de talente în domenii critice precum AI, ESG și Data Analytics rămâne un obstacol major pentru întreaga industrie bancară europeană. 

Cu o experiență solidă în proiecte de transformare digitală pentru instituții financiare din Europa, Horváth sprijină băncile în modernizarea arhitecturilor IT, optimizarea portofoliilor corporate, digitalizarea proceselor E2E și integrarea tehnologiilor emergente. Obiectivul principal este construirea unui model de business scalabil, sustenabil și aliniat la așteptările viitorului, unde datele, tehnologia și agilitatea definesc liderii din corporate banking. 

„Băncile care vor câștiga competiția până în 2030 nu vor fi neapărat cele cu cele mai mari active, ci acelea care folosesc inteligent datele, își digitalizează complet procesele de business și înțeleg cu exactitate nevoile clienților corporate. Transformarea nu mai este o simplă opțiune, ci o condiție pentru supraviețuire și creștere într-o industrie aflată într-o transformare profundă”, afirmă Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.

###

Despre Horváth

Horváth este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.400 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Italia, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente.

STOICA & ASOCIAȚII's team of lawyers, composed of Victor Dobozi (Senior Partner), Mihai Trandafir (Managing Associate) and Paula Maftei (Associate), under the coordination of Valeriu Stoica (Founding Partner), recently obtained an important victory for its client, a major property developer in Romania, in a criminal trial involving several public officials from the Municipality of Iasi.

After a 5-year criminal prosecution by DIICOT - Iași Territorial Service, characterised by multiple violations of the procedural rights of the defendants, during which several service and corruption offences and other offences under special laws were detained and artificially investigated, the STOICA & ASOCIAȚII’s team made extensive procedural defences in the pre-trial chamber stage.

In essence, it successfully pleaded the unlawfulness of the entire criminal prosecution in relation to the offences under investigation, arguing that the DIICOT lacked material jurisdiction, that the unfair and unlawful manner in which a number of means of proof were administered, and also that the act of referral to the court was irregular, the STOICA & ASOCIAȚII thus obtained a favourable decision before the Iași Court of Appeal, which was subsequently confirmed by the High Court of Cassation and Justice, at the appeal stage, in the sense of the admission of the exceptions of the preliminary chamber.

In the context of the final decision, the case will be referred to the prosecution unit and the criminal case will no longer be able to be used to investigate the persons and offences in respect of which the defence arguments were admitted, the pre-trial chamber courts thus commendably giving effect to the rules specific to this procedural stage.

At the same time, the decision handed down by the Iași Court of Appeal, subsequently confirmed by the High Court of Cassation and Justice, represents both a halt to the judicial abuses committed against the persons under investigation over the last five years and a reaffirmation of the principles applicable to the criminal process - legality, loyalty and impartiality - principles from which no one can derogate, not even the prosecution authorities.

Established in 1995, STOICA & ASOCIAȚII has gained national and international recognition in the world of law and business, through its entire activity of legal assistance and representation of a vast portfolio of clients. From its foundation to the present day, the lawyers of STOICA & ASOCIAȚII have proved that they are a strong team, founded on the respect of its principles: Fidelitas, Integritas, Fortitudo. STOICA & ASOCIAȚII has acquired an excellent national and international reputation. Its professional performances are recognised in the most important legal guides: Chambers Europe, Legal 500, WTR 1000, IAM Patent 1000.

București, 7 iulie 2025. Deși digitalizarea sistemului de sănătate este o prioritate declarată, realitatea din spitalele publice din România arată că numai o mică parte dintre acestea accesează fondurile europene disponibile. Potrivit unei analize realizate de Horváth, companie internațională de consultanță în management, doar 30% dintre spitalele publice au depus proiecte pentru digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în timp ce peste 40% nu dispun de infrastructură IT corespunzătoare.

În România, sistemul medical public și cel privat evoluează în ritmuri diferite din perspectiva digitalizării. Spitalele și clinicile private implementează rapid soluții moderne, în timp ce sectorul public se confruntă cu provocări semnificative în tranziția digitală. În prezent, Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este activ pentru aproximativ 17 milioane de pacienți, însă doar 30% dintre mediciii care lucrează în sistemul public de sănătate îl utilizează constant. Spre comparație, peste 70% dintre spitalele și clinicile private de top din România au deja implementate platforme digitale, soluții de telemedicină și sisteme moderne de management al pacienților.

Una dintre principalele bariere este lipsa infrastructurii: peste 40% dintre spitalele publice nu au echipamente sau sisteme IT adecvate. În plus, competențele digitale limitate ale personalului medical constituie o provocare majoră, România situându-se sub media europeană în clasamentul DESI (Digital Economy and Society Index) din 2023.

Prin PNRR, România beneficiază de peste 2,4 miliarde de euro pentru reformarea sistemului sanitar, dintre care o sumă semnificativă este destinată digitalizării. Cu toate acestea, doar o treime dintre spitalele publice au aplicat pentru aceste fonduri. Principalele obstacole identificate sunt: birocrația; lipsa de personal specializat; și dificultățile în elaborarea unor proiecte eligibile.

„Există finanțare, tehnologii testate și exemple internaționale de bună practică. Ceea ce lipsește adesea este capacitatea de a integra toate acestea într-un proiect coerent și sustenabil. Aici putem contribui direct – cu expertiză, metodologie și soluții adaptate contextului românesc. Nu vorbim doar despre implementarea de tehnologii, ci despre obținerea unor rezultate concrete: reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea experienței pacientului.”, declară Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
 

Potrivit specialiștilor Horváth, beneficiile digitalizării sunt cuantificabile:

• Automatizarea proceselor (RPA) poate reduce timpul alocat activităților administrative cu până la 50%;
• Aplicațiile de inteligență artificială pot îmbunătăți acuratețea diagnosticelor cu 20–30% și pot reduce timpul de procesare a imaginilor medicale cu până la 40%;
• Telemedicina poate reduce cu până la 25% numărul vizitelor fizice inutile.

Cu o vastă experiență internațională în proiecte de eHealth și transformare digitală, Horváth oferă expertiză completă în atragerea fondurilor europene, definirea arhitecturilor IT performante și implementarea de soluții digitale scalabile – cu impact real asupra eficienței spitalelor și calității serviciilor pentru pacienți. 

„Avem deja rezultate solide în digitalizarea sistemelor medicale din Germania, Austria sau Elveția. România poate accelera acest proces printr-un parteneriat inteligent între autorități, spitale și consultanți cu know-how aplicat. Este momentul să trecem de la intenții la implementare.”, adaugă reprezentanta Horváth.
 

Material de opinie de Octavian Popa, Cyber Strategy Manager, Deloitte România, și Silvia Axinescu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Validarea legislativă a măsurilor prevăzute de OUG 155/2024, act normativ care transpune Directiva NIS (Network and Information Security) 2 la nivel local, a avut loc prin publicarea în Monitorul Oficial în data de 7 iulie 2025 a Legii 124/2025. Acest act normativ a intrat în vigoare începând cu 10 iulie 2025 și marchează un nou pas important în întărirea securității cibernetice pentru reţelele şi sistemele informatice din spațiul național civil.

În completarea măsurilor stabilite prin OUG 155/2024, Legea 124/2025 aduce o serie de noutăți pe care entitățile esențiale și importante ar trebui să le ia în considerare. Una dintre cele mai importante actualizări aduse prin Legea 124/2025 este introducerea a două noi categorii de entități în sectorul sănătății care se vor supune legislației NIS 2. Astfel, entitățile care dețin autorizații de distribuție a medicamentelor, conform art. 803 din Legea nr. 95/2006 republicată, vor trebui să se alinieze standardelor de securitate cibernetică prevăzute de noua legislație. De asemenea, companiile care desfășoară activități economice în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul al produselor farmaceutice, conform diviziunilor 4646 și 4773 din CAEN Rev. 3, sunt acum incluse în categoria entităților care trebuie să se conformeze Legii 124/2025.

Un alt aspect de noutate inclus în Legea 124/2025 constă în definirea clară a ceea ce este considerat a fi un incident semnificativ de securitate cibernetică. Potrivit legislației, un incident semnificativ se caracterizează prin îndeplinirea a cel puțin una dintre următoarele condiții, fără a fi nevoie ca acestea să se manifeste cumulativ. Prima condiție presupune determinarea modului în care incidentul a provocat sau are potențialul de a provoca perturbări operaționale grave ale serviciilor sau pierderi financiare semnificative pentru entitatea în cauză. A doua condiție implică potențialul incidentului de a afecta alte persoane fizice sau juridice, cauzând prejudicii materiale sau de alta natură, precum cele de reputație.

Pe lângă sectorul sănătății, și sectorul alimentar este vizat de unele noutăți incluse în Legea 124/2025. Actul normativ propune o completare în denumirea sectorului pentru a include producția, prelucrarea și/sau distribuția de alimente printre domeniile de activitate impactate de Directiva NIS 2. Acest lucru permite identificarea entităților din sector într-o manieră mai flexibilă, demersul nefiind restrâns la cele care realizează toate aceste activități în mod cumulativ. Această completare facilitează o mai bună aplicare a legislației în materie de securitate cibernetică.

Legislația recent adoptată nu doar că răspunde necesităților emergente legate de securitatea cibernetică, dar promovează și o colaborare consolidată între diferite entități și instituții la nivel național. Prin integrarea acestor noi categorii de entități în legislația privind Directivei NIS 2, adoptarea Legii 124/2025 urmărește crearea unui mediu mai sigur, care să sprijine dezvoltarea tehnologică durabilă și protejarea datelor de interes.

Material de opinie de Bogdan Barbu, Partener Prețuri de Transfer, Deloitte România, și Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Produse Industriale și Construcții

Industria prelucrătoare reprezintă un pilon al economiei românești cu o contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut, cu o pondere importantă în exporturi, dar și în forța de muncă angajată. Cu toate acestea, în ultimii ani cel puțin, au apărut preocupări legate de productivitatea companiilor din domeniu în contextul multiplelor transformări care au avut loc la nivel local, dar și pe plan regional și global – dezvoltările exponențiale din tehnologie, schimbările din piața muncii, aspectele legate de sustenabilitate, și toate acestea puse în contextul provocărilor geopolitice tot mai presante. În aceste condiții, industria trebuie să accelereze investițiile în tehnologii performante și să își intensifice eforturile în direcția dezvoltării sustenabile. 

Economia României este puternic interconectată cu cea regională și cu principalele piețe de export (Germania, Italia, Franța etc), astfel că provocările cu care se confruntă industria prelucrătoare locală sunt atât de natură internă - costurile ridicate cu energia, deficitul de forță de muncă și creșterea costurilor cu resursele umane, reglementările fiscale, dar și cele legate de respectarea criteriilor de sustenabilitate -, cât și de natură externă - incertitudinea legată de situația economică a principalilor parteneri comerciali și tensiunile geopolitice persistente.

Toți acești factori au afectat industria prelucrătoare locală, astfel că, potrivit datelor Eurostat, în aprilie 2025, România a raportat o scădere de 2,5% a producției industriale față de aceeași perioadă a anului precedent. Și, deși cele mai recente date lunare arată o evoluție pozitivă (martie și aprilie), cifrele anuale indică faptul că nu putem vorbi încă despre o redresare durabilă.

Cu toate acestea, România beneficiază de anumite avantaje strategice, cum ar fi locația, accesul la piața Uniunii Europene, forța de muncă instruită și un climat investițional în redresare. În aceste condiții, companiile din domeniu trebuie să fie pregătite să beneficieze de oportunitățile generate de schimbările tehnologice precum automatizarea, digitalizarea și extinderea rapidă a soluțiilor bazate pe inteligența artificială, care devin o componentă crucială a competitivității. Conceptul de fabrică inteligentă, automatizată și alimentată de inteligență artificială, capătă o importanță tot mai mare în optimizarea proceselor de producție și creșterea eficienței, în conformitate cu principiile industriei 5.0.

Astfel, pentru a obține o rentabilitate durabilă a investițiilor, producătorii ar trebui să treacă dincolo de inițiativele punctuale și să integreze inteligența artificială generativă în procese mai avansate, inclusiv în domeniul securității cibernetice. Conform studiilor Deloitte la nivel global, inteligența artificială (IA) ar putea aduce beneficii în fiecare etapă a procesului de producție, de la crearea conceptului produsului, prin cercetare și dezvoltare, la achiziționarea de materii prime și producție, până la livrarea produsului finit către client.

Dezvoltarea sustenabilă, mai mult decât o cerință legală

Un alt aspect de care trebuie să țină cont toate companiile active în România, inclusiv cele din industria prelucrătoare, este cel legat de cadrul de reglementare în continuă evoluție cu privire la protecția mediului, care impune cerințe tot mai mari pentru jucătorii din domeniu. Directiva privind raportarea de către companii a informațiilor legate de sustenabilitate (CSRD) și standardul european privind economia circulară și gestionarea resurselor (ESRS E5) introduc cerințe noi, mai detaliate, pentru raportarea impactului activităților comerciale asupra mediului. Aici este important de reținut faptul că, începând cu 2025, obligația de raportare va acoperi companiile mari, entitățile de interes public și întreprinderile mijlocii listate la bursă.

Însă cerințele legale nu reprezintă singurul motiv pentru care companiile trebuie să își revizuiască abordarea față de dezvoltarea sustenabilă. Motivele pot fi legate și de schimbarea preferințelor consumatorilor - tot mai mulți așteaptă de la companii să adopte o abordare responsabilă față de mediu și de comunități, aleg produse și servicii de la companii care respectă criteriile de sustenabilitate -, costurile resurselor - fluctuațiile prețurilor resurselor și riscurile asociate cu disponibilitatea acestora obligă întreprinderile să caute soluții noi, mai eficiente -, tehnologiile inovatoare, care permit dezvoltarea de produse și procese de producție mai prietenoase cu mediul. Din aceste considerente, tot mai multe companii iau în calcul modelul de business circular, pentru că le permite să se reorienteze către operațiuni eficiente din punctul de vedere al resurselor consumate.

Dezvoltarea tehnologiilor „curate” și a capacităților de energie regenerabilă reprezintă, de asemenea, zone de interes pentru companiile din industria prelucrătoare din România, atât din perspectiva de beneficiar, cât și ca potențial de implicare. Însă în ambele domenii este nevoie de eforturi semnificative de investiții în cercetare și dezvoltare, dar și de colaborare cu instituții internaționale de cercetare și parteneri de afaceri avansați din acest punct de vedere.

În ceea ce privește producția și utilizarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, energia solară și biomasa, România are un potențial semnificativ de creștere, însă sunt necesare investiții substanțiale la nivelul rețelelor. Operatorii români de transport și distribuție a energiei electrice au planificat investiții de aproximativ 5 miliarde de euro până în 2029, axate pe modernizarea rețelelor și integrarea eficientă a surselor regenerabile de energie.

Angajatul viitorului - combină abilitățile tehnice, digitale și umane

Așadar, analizând perspectivele pieței, se poate trage concluzia că există oportunități importante pentru dezvoltarea durabilă și transformarea industriei prelucrătoare, însă cu investiții consistente în tehnologii și procese moderne care să ajute la creșterea competitivității pe piața globală, dar și la reducerea amprentei de carbon.

Însă, dincolo de investițiile în astfel de tehnologii, companiile din domeniu au nevoie și de forță de muncă pregătită să le utilizeze și să le maximizeze potențialul. În prezent, sectorul de producție se află la o răscruce, căci strategia forței de muncă trebuie să evolueze în tandem cu transformarea tehnologică. Problema nu este doar lipsa forței de muncă, ci și discrepanța tot mai mare dintre modelele tradiționale de forță de muncă și cerințele dinamice ale industriei 5.0. Astfel, companiile viitorului se vor distinge prin capacitatea lor de a atrage, dezvolta și reține personalul interdisciplinar, care combină abilitățile tehnice, digitale și umane.

În concluzie, chiar dacă provocările legate de mediul geopolitic și de climatul economic complex persistă, tehnologiile digitale au potențialul de a reprezenta fundamentul dezvoltării viitoare a industriei prelucrătoare din România, cu condiția ca acestea să fie direcționate către îmbunătățirea eficienței operaționale, a agilității, a inovării, creșterea calității produselor și crearea unor experiențe mai bune pentru clienți, concomitent cu reducerea costurilor operaționale.

Piața tranzacțiilor cu proprietăți generatoare de venituri din România – birouri, spații de retail, industriale și hoteluri - a înregistrat un volum total de aproximativ 391 milioane euro în prima jumătate a anului 2025, marcând o ușoară scădere de 6,5% față de aceeași perioadă a anului precedent (418 milioane euro în S1 2024). Cu toate acestea, primul semestru din 2025 se clasează drept al doilea cel mai performant semestru I din ultimii 12 ani, fiind cu 30% peste media primelor semestre din perioada analizată.

În acest context, Cushman & Wakefield Echinox a fost implicată în trei dintre cele mai mari tranzacții încheiate în acest an, cu o valoare cumulată de 160 milioane de euro, reprezentând peste 40% volumul tranzacționat.

Astfel, Cushman & Wakefield Echinox a gestionat și finalizat mandatele de vânzare a unui portofoliu de 7 strip mall-uri situate în orașele Slobozia, Focșani, Râmnicu Sărat, Sebeș, Făgăraș, Târgu Secuiesc și Gheorgheni, a centrului comercial Focșani Mall și a celei mai mari părți a proiectului IRIDE Business Park din București, constând în 17 clădiri cu destinație mixtă (birouri, depozitare, mică producție) desfășurate pe un teren de 128.000 de metri pătrați din dreptul stației de metrou Pipera.

Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox: „Rezultatele din prima jumătate a anului confirmă tendința de revenire a interesului față de piața imobiliară locală din partea investitorilor străini, care au avut o contribuție de peste 70% la volumul tranzacționat. Perspectivele pentru cea de-a doua jumătate a anului rămân pozitive, având în vedere tranzacțiile în derulare și faptul că, istoric, a doua jumătate a anului consemnează mai multe tranzactii decât prima parte a anului. În acest context, ne așteptăm la un volum investițional cuprins între 800 milioane euro și 1 miliard de euro pentru întregul an”.

Retailul a fost segmentul dominant, atrăgând investiții de 163 mil. euro, respectiv 42% din total, urmat de birouri (126 mil. euro, 32%) și proiecte mixte (55 mil. euro, 14%).

Segmentul clădirilor de birouri a marcat un reviriment semnificativ, ținând cont de faptul că ponderea în volumul tranzacțiilor a crescut de la 5% în prima jumătate a anului trecut la aproape o treime în S1 2025. Interesul pentru această categorie de active a crescut pe fondul îmbunătățirii gradului de utilizare a spațiilor de birouri și a unei ușoare scăderi a gradului de neocupare.

În ceea ce privește proveniența capitalului, investitorii din Marea Britanie au fost cei mai activi, cu un volum cumulat de 148 milioane euro (38%), urmați de investitorii români (105 milioane euro, 27% din total) și de cei din Ungaria (52 milioane euro, 13% din total).

 Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

București, 17 iulie 2025 – TOKEN Payment Services (TOKEN), companie fintech autorizată de Banca Națională a României ca instituție de plată și parte a Token Financial Technologies – furnizor de soluții digitale de plată și membră a Grupului Koç, cel mai mare holding privat din Turcia – o numește pe Raluca Micu în funcția de Deputy General Manager. Cu o carieră solidă în domeniul financiar și al plăților, Raluca vine cu o experiență recunoscută în cadrul Băncii Naționale a României.

„Am plăcerea să anunț numirea Ralucăi Micu în funcția de Deputy General Manager al TOKEN România. Experiența sa vastă în operațiuni financiare și leadership strategic va fi esențială pentru îndeplinirea misiunii noastre de a livra soluții digitale de plată inovatoare și de a consolida prezența noastră pe piața românească. Dincolo de dezvoltarea locală, Raluca va contribui și la extinderea internațională a TOKEN, valorificând licența și capabilitățile noastre ca fintech românesc. Suntem încântați să o avem alături și așteptăm cu interes contribuția sa la dezvoltarea ecosistemului fintech din România”, a declarat Burak Yildiran, CEO, TOKEN Financial Technologies România.

În cadrul celor peste 15 ani de activitate la Banca Națională a României, Raluca Micu a avut un rol-cheie în transpunerea și implementarea directivelor europene privind plățile în legislația națională, în elaborarea de strategii de gestionare a riscurilor pentru siguranța și eficiența platilor, precum și în dezvoltarea și coordonarea Fintech Innovation HUB.

De asemenea, a coordonat echipa responsabilă cu supravegherea prestatorilor de servicii de plată, asigurând conformitatea cu reglementările europene (PSD2, SEPA, MIF, Regulamentul pentru Plăți Instant), precum și elementele legate de cerintele de securitate in procesul de autorizare a instituțiilor de plată și de monedă electronică. Totodată, a elaborat proiecte de reglementări în domeniul plăților, inclusiv în colaborare cu alte autorități.

„În noul meu rol la TOKEN, împreună cu echipa, ne propunem să susținem dezvoltarea comercianților printr-o platformă care oferă acces facil la o gamă variată de servicii financiare și soluții cu valoare adăugată. Un obiectiv central este digitalizarea comerciantilor și a plăților în numerar printr-o soluție all-in-one, construită cu tehnologii de ultimă generație și aliniată celor mai înalte standarde din industrie. În era plăților instant, vizibilitatea în timp real asupra fluxurilor de numerar nu mai este un beneficiu opțional, ci o necesitate esențială pentru succesul comercianților. Vedem, de asemenea, platforma noastră ca un catalizator al incluziunii financiare, oferind IMM-urilor acces la infrastructura esențială pentru plăți și contribuind la dezvoltarea economică”, a declarat Raluca Micu, Deputy General Manager, TOKEN Financial Technologies România.

Noua membră a echipei de conducere TOKEN România a fost desemnată „Personalitatea Anului în Fintech” de către Asociația Română de Fintech în 2023 și 2024.

În paralel, Raluca este cadru universitar asociat în cadrul programului de Master în Finanțe – BANCAS – de la Academia de Studii Economice, contribuind activ la conectarea teoriei cu practica actuală din sectorul financiar, sprijinind studenții să înțeleagă structura piețelor financiare, noii jucători, modelele de afaceri și riscurile aferente.

La începutul anului 2023, TOKEN și-a extins operațiunile în România, oferind comercianților soluții complete prin terminale POS marca Beko și servicii digitale de plată dezvoltate 100% local. În 2024, TOKEN Payment Services a devenit prima instituție de plată autorizată de Banca Națională a României pentru a derula operațiuni de plată online și la POS fizic, în conformitate cu reglementările PSD2.

Pentru 2025, o prioritate majoră este implementarea unei soluții personalizate end-to-end pentru marile dezvoltări imobiliare, în special pentru companiile care gestionează comunități extinse.

Despre TOKEN Payment Services

TOKEN Payment Services S.R.L. face parte din Grupul Koç, cel mai mare holding privat din Turcia, prezent în România încă din 2003 prin brandurile Arctic, Beko, Grundig, Ford și Otokar.

Cu un portofoliu de peste 900.000 de utilizatori, TOKEN este lider de piață în Turcia în domeniul platformelor de plată, gestionând în siguranță aproximativ 6 milioane de tranzacții zilnic.

TOKEN a intrat pe piața din România la începutul anului 2023, sub brandul Odero, aducând conceptul unui one-stop-shop de soluții digitale de plată – integrate, sigure, rapide și ușor de utilizat, dedicate tuturor comercianților.

Pentru mai multe detalii, vizitați: www.odero.ro

Contact de presă : Silviu Nicolescu I silviu.nicolescu@oxygencomms.ro I 0735.012.243