Membrii informează

Fundația Inovații Sociale Regina Maria, organizează pe 29 octombrie, la Ateneul Român, Gala caritabilă “Din inimă pentru viitor”. Această ediție va fi una specială, de celebrare a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, model de inspirație continuă pentru activitatea Fundației.

Evenimentul va include atât un spectacol de înaltă ținută, cât și o sesiune de networking dedicată Sponsorilor și personalităților VIP.

Recital Violoncellissimo, momente artistice deosebite în interpretarea marei actrițe Maia Morgenstern, Andrea Gavriliu- coregrafa si dansatoare cu un dans inedit inspirat dintr-un scenariu scris de însăși Regina Maria, vor fi principalele momente de pe scenă.

Iar în pre-event, inspirati deasemenea de Regina Maria, ne vom bucura de un fashion show sub coordonarea lui Alin Gălățescu, o licitație caritabilă cu lucrări excepționale realizate de tineri, și mai ales, o amplă și excepțională Expoziție cu obiecte de colectie ale dr Wargha Enayati, printre care Invitația la botezul viitoarei regine, Albumul său personal de cărți poștale , precum și  permisul său de conducere!

Puteți participa la eveniment în calitate de Sponsor Companie sau  Sponsor Individual.

De asemenea, puteți cumpăra bilete pentru angajații dvs, direct din platforma eventim.ro sau iabilet.ro.

Biletele pentru angajati pot fi cumparate prin tichete culturale cadou.

Metatools, companie cu o tradiție de peste 27 de ani în furnizarea de echipamente profesionale și scule electrice pentru construcții și industrie, marchează o etapă importantă în dezvoltarea sa odată cu lansarea platformei B2B - b2b.metatools.ro. Această inițiativă face parte din strategia Metatools Group de a sprijini profesioniștii prin soluții digitale moderne, care simplifică și eficientizează procesul de achiziție.

Platforma a fost lansată în octombrie 2024, iar de atunci a trecut printr-o serie de îmbunătățiri rezultate din testele interne și feedback-ul direct al utilizatorilor. În prezent, portalul reunește deja peste 300 de clienți activi și mai bine de 500 de utilizatori, confirmând rapid utilitatea și relevanța sa pentru mediul de afaceri din domeniul construcțiilor și al industriei.

Metatools B2B oferă acces în timp real la peste 200.000 de articole și integrează funcționalități menite să digitalizeze complet fluxurile de achiziție. Clienții pot consulta istoricul comenzilor și al facturilor, pot accesa informații tehnice detaliate pentru produse, beneficiază de căutări avansate și de prețuri personalizate, iar logarea securizată și notificările automate prin e-mail sporesc siguranța și eficiența procesului.

Un alt avantaj major al platformei este economia de timp, cea mai valoroasă resursă pentru companii. Comenzile pot fi plasate non-stop, fără apeluri telefonice sau schimburi suplimentare de e-mailuri. În plus, partenerii beneficiază de flexibilitate financiară prin limite de credit și termene de plată adaptate în urma analizelor detaliate, dar și de un program atractiv de bonificații, care recompensează frecvența și volumul achizițiilor.

Metatools Group se bucură de parteneriate solide cu branduri de prestigiu, precum Dewalt, Bosch, Makita, 3M, Stanley, Knipex, Wiha, Rothenberger, Rems, Karcher, Kaeser, Hatz și Esab, asigurând accesul clienților la produse și tehnologii de ultimă generație. Prezența companiei pe piața locală este consolidată de showroom-urile din Ploiești, Buzău și Pitești, care oferă clienților oportunitatea de a testa produsele și de a beneficia de consultanță specializată direct de la experți.

„Platforma B2B reprezintă un pas firesc în evoluția Metatools, un angajament de a răspunde nevoilor clienților noștri prin digitalizare, inovație și servicii adaptate. Rezultatele de până acum ne confirmă direcția, iar obiectivul nostru este să construim în continuare parteneriate durabile, bazate pe încredere și eficiență,” a transmis Mircea Androne, Director Comercial Metatools.

București,15 septembrie 2025 - Un studiu exclusiv realizat de Termene.ro pe baza datelor oficiale din perioada 2008-2024 dezvăluie o realitate statistică uimitoare: din peste 800.000 de companii active din România, doar 145 au reușit să își crească afacerile în fiecare an timp de 17 ani consecutiv, menținându-se profitabile pe întreaga perioadă și depășind pragul de 10 milioane de lei afaceri în 2024. Aceste companii de elită reprezintă doar 0,02% din totalul firmelor românești, dar impactul lor economic este mult mai mare.

Performanța financiară spectaculoasă

Cifra de afaceri cumulată a acestor 145 de companii a crescut exponential, de la 5,9 miliarde lei în 2008 la 56,6 miliarde lei în 2024 - o multiplicare de aproape 10 ori, echivalentă cu o rată de creștere medie anuală compusă de 15%.

Profitul net cumulat prezintă o evoluție și mai impresionantă: de la 185 de milioane de lei în 2008 la 4,2 miliarde lei în 2024, reprezentând o multiplicare de peste 20 de ori și o rată de creștere medie anuală de aproximativ 21%.

Pe parcursul acestor 17 ani, aceste companii au creat peste 39.000 de noi locuri de muncă, ajungând de la 21.000 angajați în 2008 la 60.000 în 2024.

Dominația antreprenoriatului românesc - Dedeman, campionul absolut al profitabilității

Analiza profiturilor cumulate pe întreaga perioadă 2008-2024 plasează Dedeman SRL pe primul loc cu 13,95 miliarde lei, depășind chiar și Kaufland România (9,82 miliarde lei) în ciuda unei cifre de afaceri mai mici - dovadă a unei eficiențe operaționale superioare. Primele șase companii - Dedeman, Kaufland, Alliance Healthcare România, Fan Courier Express, IBM România și Bilka Steel - au generat împreună 28,4 miliarde lei profituri cumulate, reprezentând o concentrare remarcabilă a performanțelor financiare.

Structura de actionariat dezvăluie o surpriză pozitivă: 111 companii (76%) sunt antreprenoriale românești, demonstrând că spiritul antreprenorial autohton poate genera performanțe de nivel mondial. Companiile străine reprezintă aproape 17%, iar cele de stat mai puțin de 7% din total.

"Aceste date demontează mitul că doar multinaționalele pot genera performanțe sustenabile în România. Antreprenorii români domină categoric această elită economică", explică Ionut Bonoiu, Head of Content and Clarity Termene.ro.

Divizia editorială Termene - Business Hub - continuă misiunea companiei de a aduce transparență în mediul de afaceri românesc, prin transformarea datelor brute în analize accesibile și relevante. Pe baza celor peste 180.000 de surse monitorizate și cu sprijinul inteligenței artificiale, echipa produce constant rapoarte, studii și materiale editoriale care contextualizează cifrele și le traduc în informații utile pentru antreprenori, investitori și jurnaliști.

Campionii performantei si rezilientei: doar 4 companii din România au crescut cu minimum 10% în fiecare an

Chiar și în rândul companiilor care au reușit să crească an de an, există un grup foarte restrâns care s-a detașat prin ritmul constant al performanței. Doar 28 de firme au înregistrat o creștere de minimum 5% în fiecare an, iar dintre acestea doar patru au reușit să depășească pragul de 10% anual, în mod susținut. Liderul acestui grup este Autonom Services, care ilustrează cel mai bine ce înseamnă constanța în dezvoltare și capacitatea de a menține un ritm ridicat pe termen lung.

Analiza arată și un alt aspect important: diversitatea domeniilor în care activează aceste companii. Ele acoperă sectoare cheie ale economiei – retail, IT, farmaceutic, utilități și logistică. Această distribuție pe industrii a contribuit la reziliența lor în fața celor trei mari crize din ultimii 17 ani: recesiunea din 2008-2009, pandemia din 2020-2021 și perioada de inflație și șocuri energetice din 2022-2023.

Contribuția lor în economie a devenit tot mai vizibilă. Dacă în 2008 reprezentau doar 0,7% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, în 2024 ponderea lor a ajuns aproape de 2,2%. La nivel de angajați, impactul a crescut de la 0,5% la 1,5%, iar în ceea ce privește profitul net, de la 0,4% la 1,9%.

Privind tabloul de ansamblu, se înțelege cât de dificil este să obții performanță susținută în România. Din cele peste 800.000 de companii active, aproximativ 12.500 au reușit să crească cinci ani consecutiv. Cifra scade la doar 1.235 pentru zece ani. Iar performanța de a crește 17 ani la rând, cu profit în fiecare an și afaceri de peste 10 milioane de lei, a fost atinsă de doar 145 de companii – adică 0,018% din total. Cu alte cuvinte, o singură companie din 5.500 reușește să intre în această categorie de excelență.

Metodologie

Studiul acoperă perioada 2008-2024 și analizează exclusiv companii cu cifra de afaceri de minimum 10 milioane lei care au înregistrat creștere a cifrei de afaceri și profit net pozitiv în fiecare an din perioada respectivă. Analiza se bazează pe date oficiale din baza de date Termene.ro.

studiul complet aici:  https://termene.ro/articole/studiu-companiile-romanesti-care-nu-au-cunoscut-criza-analiza-celor-mai-performante-145-de-afaceri

Despre Termene.ro

Fondată de antreprenorul Adrian Dragomir, Termene.ro este astăzi cea mai cuprinzătoare platformă de business intelligence din România, utilizată de peste 130.000 de profesioniști și peste 6.000 de companii abonate. Prin acces la date integrate, informații financiare și juridice actualizate și soluții digitale inovatoare, Termene.ro a devenit un instrument indispensabil pentru mediul de afaceri și pentru jurnaliști, care folosesc platforma ca sursă de informare și documentare. În plus, compania dezvoltă prima divizie de jurnalism economic din România construită nativ pe date și inteligență artificială, prin care completează rolul de furnizor de informații cu cel de producător de context și analiză. 

Cum se repoziționează liderii din M&A

·         În ciuda incertitudinilor pieței, investitorii rămân optimiști, dar precauți în ceea ce privește perspectivele M&A din Europa.

·         Sondajul nostru arată că, deși doar 50% dintre cei 250 de directori executivi intervievați din companii și firme de capital privat se așteaptă la o creștere a activității de fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni (față de 65% anul trecut), 85% intenționează să rămână activi în piață, în special prin achiziții realizate de companii.

·         Numărul tranzacțiilor în S1 2025 a fost de 8.195, înregistrând o scădere cu 11% față de aceeași perioadă din 2024.

·         Cu toate acestea, valoarea tranzacțiilor în S1 2025 a ajuns la 465 miliarde EUR, înregistrând o creștere de 3,6% față de anul precedent.

·         Peste o treime dintre respondenți (34%) consideră că provocările legate de finanțare reprezintă unul dintre principalele obstacole în realizarea tranzacțiilor de fuziuni și achiziții în anul ce urmează, în timp ce 30% consideră că diferențele de preț între așteptările vânzătorilor și ale cumpărătorilor sunt un alt factor important de îngrijorare. 

·         Conflictele comerciale influențează negativ piața, 26% dintre respondenți identificând perturbările comerciale ca fiind o piedică majoră în activitatea de fuziuni și achiziții, față de doar 10% în anul precedent.

·         Mai mult de o treime dintre respondenți (38%) consideră că tranzacțiile generate de presiuni financiare vor stimula activitatea de vânzare în Europa. În ceea ce privește achizițiile, investitorii sunt atrași în special de companiile subevaluate și de oportunitățile de redresare, ambele menționate de 31%.

·         Potrivit respondenților, Benelux va înregistra cea mai mare creștere în fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni (38% dintre voturi), menținându-se în frunte pentru al doilea an consecutiv. Regatul Unit & Irlanda, Austria și Elveția sunt, de asemenea, regiuni cu perspective favorabile.

• Majoritatea respondenților (51%) anticipează că rezervele de numerar vor fi cea mai accesibilă sursă de finanțare în următoarele 12 luni, urmate de piețele de capital prin îndatorare (38%).

(Vineri, 12 septembrie 2025): Conform ediției 2026 a Raportului privind Perspectiva Europeana a Fuziunilor și Achizițiilor (CMS European M&A Outlook 2026), publicat de firma globală de avocatură CMS, în asociere cu compania de date financiare Mergermarket, jumătate dintre specialiștii în fuziuni și achiziții intervievați anticipează o intensificare a activității în Europa în următoarele 12 luni, în ciuda provocărilor generate de volatilitatea pieței.

Deși în 2024 au fost observate semnale de revenire, începutul lui 2025 a fost marcat de o incertitudine accentuată pe piață, cauzată de introducerea unor tarife comerciale. În prima jumătate a anului, volumul tranzacțiilor a înregistrat o scădere de 11% comparativ cu aceeași perioadă din  2024. Cu toate acestea, valoarea totală a tranzacțiilor a crescut cu 3,6% față de anul precedent, indicând o disponibilitate continuă a investitorilor de a finanța activele cu potențial.

Louise Wallace, Coordonator Global al Grupului CMS Corporate/M&A, a declarat: „Prima jumătate a anului 2025 a venit cu provocări noi și neașteptate, de la volatilitatea tarifelor comerciale la condiții de finanțare tot mai restrictive. Cu toate acestea, piața europeană de fuziuni și achiziții a continuat să demonstreze o reziliență remarcabilă în fața incertitudinii, menținând o fundație structurală puternică. Investitorii rămân concentrați pe oportunități transformaționale și pe direcții de creștere strategică, iar pe măsură ce piața se adaptează la o nouă normalitate, anticipăm o intensificare a activității de tranzacționare în sectoare-cheie precum cel industrial, chimic, tehnologie, media și telecomunicații (TMT) și energie.”

ÎN ECE INVESTITORII SE CONCENTREAZĂ PE TRANZACȚII STRATEGICE ȘI RĂMÂN PRUDENȚI ÎN ABORDARE

În primul semestru al anului 2025, valoarea tranzacțiilor de fuziuni și achiziții din Europa Centrală și de Est (ECE) a crescut cu 7%, ajungând la 19,1 miliarde EUR. Volumul tranzacțiilor a scăzut însă cu 24% față de S1 2024. 

Opiniile privind perspectivele ECE sunt împărțite: 10% dintre respondenți se așteaptă ca ECE să înregistreze cea mai puternică creștere a activității de fuziuni și achiziții din Europa, în timp ce 8% au o opinie contrară și anticipează că regiunea va avea cea mai scăzută creștere. Totodată, ECE este identificată de 11% dintre respondenți ca fiind principala destinație de investiții pentru anul următor. 

Întrebați despre riscurile majore ale investițiilor în regiunea preferată, respondenții au menționat cel mai frecvent intensificarea concurenței la licitații (23%), urmată de cerințele dificile de conformitate și povara administrativă ridicată (fiecare selectate de 15%). 

Horea Popescu, Managing Partner CMS România și Coordonator Corporate M&A în ECE, a comentat: “Europa Centrală și de Est se conturează ca o surpriză pozitivă pe harta investițiilor. Cu o creștere a PIB-ului peste media zonei euro și cu sectoare strategice care atrag capital – de la tehnologie și energie, la infrastructură și apărare – regiunea oferă investitorilor un mix convingător de reziliență și potențial. Dacă tendințele actuale se mențin, ECE ar putea depăși așteptările în următoarele 12 luni, consolidându-și poziția în peisajul fuziunilor și achizițiilor.”

Rodica Manea, Corporate Partner CMS Romania, adaugă: „România continuă să atragă interesul investitorilor, chiar și într-un context economic și geopolitic volatil, datorită potențialului său de creștere în sectoare precum tehnologia, energia și infrastructura. Vedem o activitate susținută pe piața locală, iar companiile românești continuă să se adapteze rapid și să valorifice oportunitățile emergente.” 

Vânzări non-strategice, digitalizare și creștere strategică

În ceea ce privește vânzările, respondenții se așteaptă ca în următoarele 12 luni principalele motoare ale activității de fuziuni și achiziții din Europa șă fie vânzările de active non-strategice realizate de companiile mari (42% dintre voturi le-au plasat în primele două opțiuni) și, corelat, tranzacțiile generate de dificultăți financiare (38%). În plus, în contextul presiunii de a restitui capitalul către investitori, o pondere importantă o vor avea și vânzările realizate de fondurile de capital privat (36%, cu 25% ca primă opțiune).

În ceea ce privește achizițiile, investitorii prevăd ca principali factori de stimulare a activității de fuziuni și achiziții atât companiile subevaluate (31%) și oportunitățile de redresare (31%), cât și necesitatea de a asigura lanțul de aprovizionare (27%) și interesul crescut pentru digitalizare (30%). Pentru multe companii, creșterea strategică rămâne obiectivul principal, cel mai anticipat motor al achizițiilor fiind tranzacțiile ce implică transformări majore, 38% dintre respondenți indicând acest aspect printre primele două motive, urmate de extinderea pe noi piețe geografice și către noi segmente de clienți.

Asigurarea finanțării

Majoritatea respondenților (78%) anticipează înăsprirea condițiilor de finanțare în Europa în următoarele 12 luni, inclusiv 29% care consideră că va fi mult mai dificil să obțină capital. În mod previzibil, o parte semnificativă dintre investitori identifică dificultățile de finanțare drept un obstacol major în planurile lor de fuziuni și achiziții (34% dintre voturi le-au plasat în primele două opțiuni).

Rezervele de numerar sunt considerate cea mai accesibilă sursă de finanțare (51%), urmate de împrumuturile de pe piața de capital (38%). Mai mult, două treimi dintre respondenți (67%) iau în considerare structuri alternative de tranzacționare, precum instrumentele convertibile și mecanismele de tip earn-out, ca parte a strategiei lor de finanțare pentru fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni.

Stabilitatea politică, factor esențial

Benelux se distinge ca fiind regiunea cu cele mai mari perspective de creștere a activității de fuziuni și achiziții în următoarele 12 luni, conform grupului nostru de respondenți (38% dintre voturile pentru top două opțiuni). Pe următoarele poziții se situează UK & Irlanda (29%) și Austria împreună cu Elveția (27%). Această preferință este explicată prin mediul investițional stabil și infrastructura logistică avansată din Benelux. În general, investitorii manifestă o preferință pentru regiunile cu un nivel mai ridicat de stabilitate politică și economică.  

Preocupări privind tranzacțiile transfrontaliere

Tranzacțiile locale vor domina piața M&A în următoarele 12 luni, 51% dintre respondenți declarând că nu intenționează să realizeze fuziuni sau achiziții transfrontaliere. Volatilitatea geopolitică și comercială este percepută ca un obstacol important, 26% dintre participanți menționând conflictele comerciale ca fiind ca o piedică în calea tranzacțiilor M&A, față de doar 10% în sondajul precedent.

Perspective pentru 2026

În ciuda volatilității accentuate a pieței, în special în ceea ce privește politica comercială UE-SUA, investitorii rămân optimiști cu privire la potențialul din Europa. Pe termen scurt și mediu, se anticipează că investițiile sporite în infrastructură și apărare, alături de inițiativele autorităților de reglementare pentru creșterea competitivității și atractivității pentru investitori internaționali, vor impulsiona activitatea de fuziuni și achiziții. 

Citiți aici întreaga ediție a CMS European M&A Outlook 2026: https://cms.law/en/int/publication/cms-european-m-a-outlook-2026

– Sfârșit –

Metodologie

În trimestrul al doilea din 2025, Mergermarket a realizat un studiu chestionând directori executivi din 240 de corporații și 90 de firme de capital privat cu sediul în Europa, în cele două Americi și zona Asia-Pacific, despre așteptările lor privind piața europeană de fuziuni și achiziții în anul viitor.  Dintre cei 330 de executivi intervievați, 70% sunt la sediile din Europa, în timp ce restul de 30% sunt împărțiți în mod egal între cele două Americi și zona Asia-Pacific. 92% dintre toți respondenții au fost implicați într-o tranzacție de fuziuni și achiziții în ultimii doi ani și 95% au în plan să se angajeze într-o tranzacție de fuziuni și achiziții în anul următor.

Toate răspunsurile sunt anonime, iar rezultatele sunt prezentate per total.

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați cms.law

Articol de opinie de Burcin Atakan, Partener, și Elton Mata, Manager, Advisory, Servicii Corporate Forensic, Deloitte România

În ultimii ani, denunțarea iregularităților a progresat considerabil, devenind un aspect cheie al guvernanței corporative din cadrul unei organizații. A început odată cu adoptarea Directivei Uniunii Europene (UE) privind denunțarea iregularităților (2019/1937) și a fost treptat transpusă în legislația națională, inclusiv în Legea nr. 361 a României, din decembrie 2022. Acest cadru legal impune obligații clare pentru stabilirea unor canale de raportare securizate, asigurarea confidențialității și protejarea denunțătorilor de represalii.

Din 2022, statele membre ale UE au progresat în ritmuri diferite în ceea ce privește implementarea acestor norme. Deși majoritatea statelor și-au finalizat transpunerea, maturitatea sistemelor și aplicarea legii variază foarte mult.

Pentru companiile din sectorul privat, conformitatea legală este doar punctul de plecare. Un cadru eficient de raportare a iregularităților nu înseamnă „bifarea unei căsuțe”, ci construirea unui mediu de încredere în care angajații, contractorii, sau chiar furnizorii, să se simtă în siguranță și să își exprime opiniile, și în care organizația să poată răspunde eficient. Dar cum pot aceste organizații să se asigure că sistemul lor de raportare este eficient? Mai jos sunt prezentate diverse aspecte esențiale pe care companiile le pot utiliza în implementarea unui sistem robust de raportare a iregularităților.

Implementarea unui sistem eficient de raportare a iregularităților

a)        Alegerea canalelor potrivite

O abordare universală funcționează rareori. Angajații ar trebui să aibă acces la multiple opțiuni de raportare, în funcție de natura afacerii: un portal online securizat, o linie telefonică dedicată, precum și posibilitatea raportării față în față, aceasta din urmă realizându-se în condiții confidențiale pentru a proteja identitatea denunțătorului.

Pentru companiile mai mici, opțiunile de anonimitate sunt esențiale pentru a reduce teama de represalii. Organizațiile mai mari integrează adesea servicii multilingve și au o disponibilitate 24/7 pentru a acoperi echipele globale, astfel, riscul de identificare a avertizorilor de integritate este mai scăzut.

b)        Asigurarea accesibilității și a informării

Eficacitatea unui canal de raportare se bazează pe accesibilitatea și familiaritatea acestuia. Cu cât o companie comunică mai bine angajaților sau partenerilor săi politicile acesteia despre existența unui canal de raportare sigur, unde pot fi dezvăluite abaterile, cu atât sistemul va fi mai eficient. Cum își pot educa companiile angajații? Prin lansarea de campanii interne de informare folosind postări online, postere și sesiune de integrare și prin instruirea managerilor de a încuraja și de a nu descuraja raportarea, utilizând un limbaj clar și simplu în politici, pentru o înțelegere mai ușoară.

c)        Garantarea confidențialității și a securității

Sistemele de raportare a iregularităților ar trebui să fie criptate, iar accesul ar trebui să fie strict limitat la personalul autorizat care se ocupă de cazuri. O caracteristică importantă pentru eficacitatea unui astfel de sistem este numirea unor profesioniști independenți care să se ocupe de cazurile raportate, fie că este vorba despre părți interne sau externe ale companiei.

Organizația ar trebui să decidă cine să conducă procesul: departamentul de conformitate, departamentul de resurse umane, auditul intern sau unul independent. De exemplu, multinaționalele se asigură că legile locale sunt respectate în fiecare jurisdicție, în funcție de cerințe, menținând în același timp supravegherea în cadrul sediului acestora.

d)        Respectarea normelor de protecție a datelor

Fiecare organizație trebuie să țină cont și să respecte principiile GDPR. Informațiile trebuie prelucrate în mod transparent și legal, iar datele trebuie stocate într-un mediu securizat în cadrul UE. De asemenea, trebuie solicitate și prelucrate doar informațiile necesare referitoare la subiectul specific.

Gestionarea corectă a rapoartelor

Pasul 1: Confirmare rapidă

Directiva UE impune o confirmare în termen de 7 zile – dar dincolo de conformitate, aceasta demonstrează denunțătorului că a fost ascultat și că se iau măsurile necesare pentru remedierea situației.

Pasul 2: Triajul cazului

Evaluarea gravității și urgentarea cazului sunt importante. Problemele cu risc ridicat (conduită infracțională, amenințări legate de sănătate sau siguranță) necesită înaintarea acestora către un superior direct. Fiecare problemă raportată ar trebui să aibă o importanță ridicată și să fie tratată cu seriozitate. Neglijența poate duce la potențiale pierderi financiare și la un impact asupra reputației.

Pasul 3: Numirea unui investigator independent

Este de luat în calcul evitarea conflictelor de interese, în special în cazurile care implică echipele de conducerea. Auditorii interni independenți sau specialiștii externi pot asigura neutralitatea. Deși decizia privind desemnarea echipelor care se ocupă de investigație depinde exclusiv de organizație, este vital ca echipa de investigație să fie independentă de orice parte implicată în acuzațiile raportate de către un avertizor de integritate.

Pasul 4: Protejarea denunțătorului

Măsurile anti-represalii nu sunt doar cerințe legale – sunt esențiale pentru menținerea încrederii. Dintr-o perspectivă mai largă, protecția denunțătorilor promovează transparența, responsabilitatea și integritatea, atât în sectorul privat, cât și în cel public.

Pasul 5: Investigarea amănunțită

Colectarea dovezilor în mod sistematic: documente, interviuri, analize criminalistice digitale etc. Menținerea confidențialității, dar asigurarea că părțile interesate relevante sunt informate, după cum este necesar, trebuie luate în calcul. Expertiza criminalistică poate fi necesară în diverse cazuri, atunci când se investighează situații delicate legate de orice fel de abatere.

Pasul 6: Oferirea unui feedback

Chiar dacă detaliile sunt limitate din motive legale, este importantă informarea avertizorului de integritate despre rezultat sau despre următorii pași. O relație bună cu avertizorul poate facilita identificarea mai multor detalii despre abaterea raportată, ajutând totodată și procesul de investigare.

Pasul 7: Implementarea remedierii

Abordarea cauzelor profunde implica măsuri disciplinare, modificări de politici, precum și instruirea sau îmbunătățirea controalelor interne. Acțiunile de remediere ar trebui să se concentreze pe binele colectiv al companiei și al angajaților săi, menținând în același timp integritatea și corectitudinea în orice schimbare pe care compania ar putea sa o sufere din cauza abaterilor de conduită.

Pasul 8: Îmbunătățirea continuă

Indiferent de domeniul de activitate sau de subiectul analizat, scopul oricărei organizații trebuie să fie creșterea și dezvoltarea constantă a politicilor, procedurilor și, cu siguranță, a culturii sale interne.

Concluzii

În concluzie, o politică și o configurație eficientă de denunțare a neregulilor pot aduce beneficii semnificative unei organizații. Acestea oferă companiei detectarea timpurie a problemelor, cum ar fi frauda, hărțuirea sau pericolele de siguranță și sănătate, permițând abordarea acestora înainte de a escalada în probleme care nu pot fi rezolvabile. De asemenea, servește ca o protecție împotriva încălcărilor reglementărilor, reducând riscul de amenzi și răspundere legală. Dincolo de conformitate, un sistem de denunțare a integrității consolidează cultura la locul de muncă. Atunci când angajații se simt în siguranță să vorbească, aceștia tind să fie mai implicați și mai loiali. În același mod, un mecanism de raportare puternic și de încredere ajută la reducerea unei potențiale apariții de abateri în cadrul organizației.

Paul Cosmovici, Claudia Grozea, Ionela Cuciureanu

În brandingul global, puține semne vând mai bine decât crucea elvețiană. Puțini rămân indiferenți la magia roșu-alb. „Swiss Made” șoptește precizie, puritate și calitate premium – iar consumatorii sunt dispuși să plătească. Acea aură este motivul pentru care brandurile iubesc Swissness. Și tot ea este motivul pentru care Elveția a trasat o linie legală clară: cine poate revendica Swissness și cum.

Când un sneaker se împiedică de un steag

În 2025, brandul elvețian de articole sportive On Running a călcat direct peste linia roșie. Deși brandul a fost fondat și proiectată la Zürich, majoritatea pantofilor sport On sunt fabricați în Asia. Cu toate acestea, anumite modele vândute peste hotare purtau crucea elvețiană. Autoritățile de supraveghere au luat act și s-au opus ferm acestei practici. O plângere în China – depusă cu sprijinul Oficiului Elvețian pentru Proprietate Intelectuală (IPI) și al Swissness Enforcement Association (SEA) – a cerut On să renunțe la simbol. Compania a replicat că simbolul reflectă „ingineria și designul elvețian”. În Elveția, deja scosese crucea de pe produsele vândute local; peste hotare însă, a păstrat-o – iar acum cere Curții Federale elvețiene să stabilească ce poate reprezenta legal crucea. Cazul ilustrează un adevăr simplu: simbolurile naționale nu sunt decorațiuni; ele sunt afirmații reglementate despre origine.

Ce înseamnă cu adevărat Swissness

Din 2017, regimul Swissness a transformat reputația în lege. Pentru a numi un produs „elvețian” – sau pentru a purta crucea elvețiană – trebuie îndeplinite criterii concrete. La bunuri industriale, cel puțin 60% din costul de producție(inclusiv R&D) trebuie să fie elvețian, iar pasul esențial de fabricație să aibă loc în Elveția. La alimente, pragul e și mai strict (de exemplu, 80% din materia primă să fie elvețiană, iar procesarea-cheie să aibă loc pe teritoriul Elveției; laptele trebuie să fie 100% elvețian). Serviciile trebuie să fie conduse și gestionate efectiv din Elveția. Dacă îndeplinești aceste condiții, poți folosi „Swiss Made” și crucea. Dacă nu, nu. Stema elvețiană (crucea în scut) este complet interzisă companiilor private.

Un exemplu: borcanul de maioneză Thomy purta cândva o cruce elvețiană proeminentă pe etichetă – branding care a trebuit schimbat. Nestlé, producătorul Thomy, a scos crucea de pe circa 80 de produse după 2017, pentru că nu mai îndeplineau pragurile „Swiss Made”.

Arta de a fi (aproape) elvețian

Lanțurile globale de producție sunt o realitate. Legea permite referințe calificate și veridice la o contribuție elvețiană – Designed in Switzerland, Swiss Engineered, Smoked in Switzerland – dacă acel pas a avut loc integral în Elveția. Există două reguli-cheie. Prima: fără cruce, cu excepția situației în care produsul este pe deplin elvețian. A doua: referința la Elveția nu trebuie să eclipseze originea reală a produsului. De aceea, producători de vase precum Kuhn Rikon au reetichetat anumite game drept Swiss Designed și au renunțat la simbol. Iar giganți precum Nestlé au șters crucea de pe zeci de produse (inclusiv maioneza Thomy) când rețetele nu mai respectau criteriile. Culorile alpine și imaginile (Matterhorn, floarea de colț) plutesc într-o zonă gri: sugestive, dar tolerate – atâta timp cât nu induc în eroare.

Scala riscurilor: de la roșu aprins la alb imaculat

Gândiți-vă la revendicările de Swissness ca la o scară a riscului. Sus, în zona periculoasă, sunt afirmațiile de origine sau simbolurile pe produse care nu califică: o cruce pe un ceas făcut în Asia, „Swiss Made” pe brânză non-elvețiană. Asta atrage procese, confiscări, rebranding. La mijloc: formulări ambigue (Swiss Quality, Swiss Style) sau steaguri în fundal, care pot induce în eroare. Jos: declarații clare, factuale (Designed in Switzerland, Made in Italy) și estetici elvețiene non-înșelătoare. Brandurile pot evidenția elemente reale elvețiene – dar trebuie să spună exact ce e elvețian și nimic mai mult.

Cum își protejează Elveția brandul

Elveția aplică legea pe plan intern prin IPI și vamă, care avertizează, amendează și blochează bunurile înșelătoare. În 2021, actorii publici și privați au creat Swissness Enforcement Association (SEA) – o coaliție care unește instituții publice și companii majore, pentru a lupta împotriva abuzului de Swissness peste granițe. SEA coordonează acțiuni și schimbă informații despre încălcări. Cazul On Running e exemplu clar: o asociație privată, sprijinită de industrie, colaborând cu o instituție guvernamentală elvețiană pentru a sancționa un abuz într-o jurisdicție străină. On a numit acțiunea „o farsă” și „denunț calomnios”, dar din perspectiva SEA, a fost o apărare necesară a brandului elvețian.

În jurisdicțiile cooperante (în special China), oficiile de mărci resping în mod uzual tentativele de a înregistra cuvântul Swiss sau crucea fără autorizație. De multe ori, o scrisoare fermă este suficientă; dacă nu, sunt urmate procedurile legale.

Fără scurtături spre Alpi

Aura elvețiană îi ispitește pe mulți – mai ales companii din UE – să o împrumute. Sfatul este simplu: nu faceți asta. Legislația UE privind protecția consumatorilor și concurența neloială sancționează revendicările geografice înșelătoare; autoritățile elvețiene pot și ridică semnale de alarmă transfrontaliere. Odată ce un termen devine generic sau se abuzează de folosirea lui, caracterul distinctiv original se erodează și e greu de recâștigat, de aici derivă și vigilența sporită a Elveției. Un exemplu grăitor: în SUA, „Swiss cheese” înseamnă un tip de brânză cu găuri, produs adesea local, nu în Elveția. Pentru producătorii elvețieni, e frustrant: „Swiss” își pierde puterea de a desemna o origine reală. În Europa, însă, Elveția a reușit să protejeze „Emmentaler” ca indicație geografică. Lecția este clară: odată pierdut, sensul autentic se recuperează greu.

Pentru companiile internaționale, regula de aur este autenticitatea. Dacă există un element elvețian real – un design la Geneva, un component fabricat în Elveția – spuneți exact asta și folosiți simbolistica cu moderație. Dacă nu, găsiți alte modalități de a exprima calitatea. Autenticitatea se vinde, imitația se întoarce împotriva celui care o folosește.

Concluzie: nicio scurtătură către „Swiss Made”

Swissness nu este o modă, ci o revendicare verificabilă de origine. Cei care o câștigă pot purta crucea cu mândrie. Cei care nu, trebuie să reziste scurtăturii. Cazul On arată limpede: chiar și un brand la modă, susținut de o legendă a tenisului, nu poate sări peste pragurile legale doar invocând moștenirea istorică. În branding – ca în alpinism – nu ajungi pe vârf ocolind serpentinele. Nu există scurtături către „Swiss Made”. Sau, într-o metaforă ce traduce în orice limbă: dacă vrei să porți crucea elvețiană, trebuie să o câștigi pe bune. Iar elvețienii (și echipele lor de pază) veghează.

Tricolorul românesc: mândrie națională fără reglementare

Pe plan național, eticheta „Produs românesc” sau un ambalaj decorat cu tricolorul pot genera în rândul consumatorilor emoție și mândrie națională, motiv pentru care multe branduri apelează la aceste simboluri. În absența unei legislații tip Swissness, utilizarea comercială a drapelului României și a mențiunilor de origine românească rămâne în mare parte nereglementată. Orice companie își poate decora reclamele sau etichetele cu tricolorul, mizând pe preferința consumatorilor pentru produse autohtone, fără un echivalent al pragurilor legale elvețiene (de pildă, criteriul de 60% costuri locale impus de legislația elvețiană). În prezent, singurele bariere formale țin mai degrabă de protecția demnității simbolurilor naționale – de exemplu, legea interzice adăugarea de inscripții sau elemente neautorizate pe steagul oficial, sub sancțiunea unor amenzi de până la 20.000 lei[1]. De asemenea, Legea mărcilor interzice înregistrarea ca marcă a reproducerilor de stemă, drapel ori alte însemne oficiale ale statului[2]. Aceste restricții „cenzurează” practic profanarea simbolurilor, dar nu și folosirea lor în scop comercial pentru a sugera o anumită proveniență.

Problema? Fără o definiție legală unitară, “originea românească” poate fi revendicată ambiguu. Există doar reglementări punctuale. Legea privind comerțul alimentar definește „produsul românesc” (strict pentru produse agroalimentare) ca fiind obținut 100% din materii prime de bază de la ferme din România[3]. În practică însă, această definiție a fost introdusă în contextul unei politici (devenite mult mai relaxate în ultima perioadă) ce impunea supermarketurilor să expună 51% produse locale, nefiind un standard general de etichetare. Totuși, în domenii specifice au apărut reguli de protejare a autenticității: din 2016, etichetarea produselor lactate este mai strictă, permițând mențiunea „Produs românesc” numai producătorilor care folosesc 100% lapte materie primă de origine românească, dovedit prin documente de trasabilitate[4]. Această măsură a venit după ce s-a constatat că mențiuni precum „Fabricat în România” puteau induce în eroare – de pildă, lapte importat sau reconstituit era ambalat local sub brand autohton. De altfel, legislația UE obligă indicarea țării de origine acolo unde omisiunea ar induce consumatorul în eroare asupra provenienței reale a alimentului, mai ales dacă eticheta, prin elementele sale (ex. un steag tricolor), sugerează o altă origine[5]. Cu toate acestea, dincolo de sectorul alimentar, utilizarea tricolorului în marketingul produselor rămâne un teren liber: atâta timp cât nu se adaugă pe efectivul drapelului vreun text interzis, firmele pot afișa culorile naționale sau afirma calitatea „românească” a bunurilor fără a trebui să îndeplinească un criteriu cuantificat de „România Made”.

Lipsa unei „garanții de origine” legale comportă riscuri. Pe termen scurt, poate tenta anumiți comercianți să exploateze bună-credința publicului – de exemplu, importând materii prime ieftine și promovând produsul final drept autohton prin ambalaje cu motive naționale. Astfel de practici subminează concurența loială și îi dezavantajează pe producătorii locali autentici. Mai mult, folosirea abuzivă erodează treptat valoarea percepută a brandului de țară. Așa cum „Swiss cheese” a ajuns un termen generic în SUA, golit de legătura cu patria sa, tot astfel eticheta „românesc” își poate pierde greutatea dacă oricine o poate clama. În România deja s-au văzut campanii de marketing speculative care au profitat de lipsa reglementărilor, creând confuzie în piață – de pildă, promovarea unui anumit tip de carne de pui drept „tradițional ca pe vremuri” (puiul galben) a indus consumatorii în eroare privind calitatea și originea, fără ca legea să fi impus clar restricții la momentul respectiv. Totodată, marile companii au manifestat reținere față de o definire strictă a produsului românesc, deoarece multe depind de ingrediente de import – orice ștachetă ridicată oficial ar fi exclus chiar produse populare din categoria autohton. Acest status quo convenabil pentru unii actori din piață nu trebuie însă să blocheze discuția despre protejarea brandului național.

Ce ar fi de făcut, așadar, lege ferenda? Inspirându-ne din modelul elvețian, s-ar putea introduce criterii minime de proveniență pentru uzul simbolurilor naționale în comerț. De exemplu, condiții de conținut local: un prag (similar cu 50–60% cost de producție local și etapa esențială de fabricație în România) drept cerință pentru a folosi pe produs drapelul sau mențiunea „Fabricat în România”. Sub acest prag, companiile ar fi obligate fie să se abțină de la a folosi tricolorul în prezentare, fie să clarifice explicit adevărata origine (precum „proiectat în România, asamblat în X”), astfel încât referința la România să nu domine înșelător realitatea producției. O altă direcție ar fi crearea unui marcaj oficial sau sistem de certificare voluntară – un echivalent al noțiunii de Swissness, administrat fie autorități sau în parteneriat public-privat – pe care producătorii să-l poată afișa dacă îndeplinesc condițiile stricte de proveniență și calitate. Aceasta ar oferi consumatorilor o garanție verificată, iar abuzul de către terți al însemnelor ar deveni mai ușor sancționabil. Nu în ultimul rând, consolidarea supravegherii pieței este esențială: ANPC și alte autorități de control trebuie să vegheze și să aplice sancțiuni acolo unde simbolurile naționale ori afirmațiile de origine sunt utilizate înșelător. În prezent, legea privind publicitatea și practicile comerciale neloiale oferă un cadru pentru a sancționa reclamarea falsă a originii, însă mecanismele pot fi rafinate. Iar în context internațional, România ar putea valorifica instrumentele UE existente – de la indicațiile geografice (unele deja obținute, precum Salam de Sibiu IGP, Telemea de Ibănești DOP ș.a. până la cooperarea prin rețelele europene de protecție a consumatorului – pentru a semnala și combate cazuri de „fake Romanian” peste granițe.

În orice caz, tricolorul de pe etichetă ar trebui să fie un privilegiu câștigat, nu doar un artificiu de marketing. România nu dispune încă de un cadru unitar precum Swissness, însă direcția de evoluție ar fi spre autenticitate și rigoare: valorificarea reputației naționale prin reguli clare. Consumatorii au dreptul să știe când cumpără cu adevărat un produs de-al nostru, iar producătorii corecți merită protejați de concurența neloială a celor care s-ar „înfășura în tricolor” fără acoperire. Pe etichetă, tricolorul ar trebui să fie mai mult decât marketing, și anume un test al autenticității și al calității, pe care doar cei care îl trec îl pot afișa.

[1] Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

[2] Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*republicată*) privind mărcile și indicațiile geografice – art. 5, lit. n), o).

[3] Legea nr. 150 din 12 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

[4] Legea nr. 192 din 24 iulie 2017 pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.

[5] Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,

Curtea Constituțională ("CCR/Curtea”) readuce în atenție problema delicată a întinderii efectelor anulării actului administrativ cu caracter normativ, prin Decizia nr. 208/2025, după mulți ani în care jurisprudența a urmat o linie unitară, fără distincții sau nuanțări, ca efect al interpretării obligatorii date prin Decizia nr. 10/2015, de către Înalta Curte de Casație și Justiție („ÎCCJ”).

Din dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, rezultă expres doar că anularea actelor administrative cu caracter normativ produce efecte general obligatorii numai pentru viitor. Problema de drept centrală supusă analizei vizează interpretarea acestui text de lege, din perspectiva întinderii efectelor pe care le produce anularea unui act administrativ cu caracter normativ (ori a unei prevederi dintr-un asemenea act), prin hotărâre judecătorească definitivă:anularea actului administrativ cu caracter normativ produce efecte exclusiv asupra actelor administrative individuale emise ulterior publicării acelei hotărâri definitive, sau și asupra celor emise anterior, dar care la data publicării hotărârii judecătorești de anulare a actului administrativ cu caracter normativ sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare?

Fundamentându-și soluția pe o paralelă între efectele admiterii unei excepții de neconstituționalitate cu efectele admiterii unei cereri de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ, pe dreptul de acces la o instanță și evocând puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești definitive de anulare, instanța supremă a optat, începând cu anul 2015, pentru cea de a doua modalitate de interpretare, reținând că:

"Dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătoreşti”

Sesizată de Avocatul Poporului să efectueze controlul de constituționalitate al textului de lege în interpretarea dată de ÎCCJ, Curtea a schimbat optica: astfel, s-a reținut că soluția adoptată de instanța supremă încalcă principiul securității juridice și aduce atingere dreptului la un proces echitabil, creând premisele aplicării rigide a legii, motiv pentru care a admis, în opinie majoritară, excepția de neconstituționalitate.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că interpretarea dată de ÎCCJ atribuie principiului anulării actului subsecvent un caracter absolut și obligă instanțele ca, indiferent de particularitățile actelor administrative sau de specificul litigiului în contenciosul administrativ, să pronunțe soluții prestabilite în cauzele privind anularea actelor administrative individuale, emise în temeiul unui act normativ anulat prin hotărâre judecătorească definitivă și aflate, la momentul publicării hotărârii de anulare, pe rolul instanțelor.

De asemenea, Curtea a reținut că o asemenea abordare aduce atingere principiului securității juridice, ca valoare fundamentală a statului, care presupune că "cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă”. Acest principiu trebuie să protejeze titularii de bună-credință ai drepturilor, care s-au bazat pe prezumția și pe aparența de legalitate a actului administrativ, în temeiul căruia aceste drepturi i-au fost recunoscute.

În consecință, Curtea a arătat că se impune, pentru asigurarea unui echilibru între principiul securității juridice și al legalității, să se analizeze dacă și în ce condiții se impune anularea actului administrativ individual, în cadrul fiecărui astfel de litigiu, prin raportare la toate circumstanțele specifice ale cauzei (i.e. specificitatea actului administrativ, efectele produse de acesta) și prin punerea în balanță a intereselor publice cu cele private,

Din soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate, precum și din considerentele Curții, decurg o serie de consecințe practice importante în privința litigiilor având ca obiect anularea unui act administrativ individual, în urma anulării actului administrativ normativ pe care s-a fundamentat, în special în sectorul imobiliar.

În primul rând, anularea actului administrativ cu caracter normativ (i.e. a unei documentații de urbanism de tip PUZ/PUG) nu atrage, în mod direct, automat, anularea actului administrativ individual, emis în baza sa (i.e. autorizația de construire), pentru simplul motiv că, la data publicării hotărârii definitive de anulare a actului normativ, pe rolul instanțelor era înregistrată o contestație cu privire la actul individual.

În al doilea rând, din soluția Curții nu trebuie să se înțeleagă în niciun caz că toate actele administrative individuale, emise la data la care actul administrativ cu caracter normativ nu a fost încă anulat prin hotărâre definitivă, rămân automat valabile, invocându-se necesitatea examinării legalității actului administrativ individual exclusiv prin abordare la dispozițiile valabile în vigoare la data emiterii sale.

Dimpotrivă, astfel cum a reținut Curtea "îi revine judecătorului cauzei [...] rolul ca, pentru soluţionarea acţiunii în anularea actului administrativ [...], să analizeze prin prisma principiilor legalităţii, securităţii juridice şi încrederii legitime toate circumstanţele factuale şi legale ale cauzei, în scopul unei juste concilieri a intereselor concurente în cauză, astfel încât soluţia pronunţată să reflecte dreptatea, valoare supremă în stat, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie.”

Decizia de referință pronunțată de Curtea Constituțională marchează o schimbare de paradigmă, care va avea importante consecințe practice în litigiile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual ulterior anulării definitive a unui act administrativ normativ, instanțele judecătorești urmând să analizeze toate motivele de drept invocate, cu realizarea unui just echilibru între principiul securității și principiul legalității.

Un articol semnat de Andreea Stoica, Managing Partner – astoica@stoica-asociatii.ro - și de Mircea Vasile, Junior Lawyer – mvasile@stoica-asociatii.ro- STOICA & ASOCIAȚII

Piața hotelieră din România a avut o evoluție impresionantă în prima jumătate a anului 2025, confirmând tendința ascendentă începută în anii anteriori. Gradul de ocupare a hotelurilor din România a crescut cu aproximativ 4% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce tariful mediu zilnic (ADR) a înregistrat o creștere de circa 8% în moneda locală, arată un studiu al companiei de consultanță imobiliară pe baza datelor STR, care monitorizează performanța hotelieră a unui eșantion reprezentativ de proprietăți. Aceste evoluții au condus la o creștere spectaculoasă de 12% a veniturilor pe cameră disponibilă (RevPAR) în perioada ianuarie-iunie 2025.

Capitala României, București, a urmat o traiectorie similară, cu o creștere de 3% a gradului de ocupare și o majorare de 7,5% a ADR, ceea ce a generat o creștere de 11% a RevPAR în prima jumătate a anului. Aceste performanțe au depășit rata inflației (5,28% estimarea Moody’s pentru primele șase luni ale anului), consolidând atractivitatea hotelurilor ca oportunitate investițională.

La nivel regional, RevPAR a crescut cu 9,3%, în special pe fondul majorării ADR cu 6,9%, în timp ce rata de ocupare a ajuns la 65%, cu 3,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

În prima jumătate a anului, în capitalele CEE-6 au fost inaugurate circa 20 proprietăți hoteliere, cu aproximativ 1.600 de camere. Printre cele mai notabile deschideri au fost Fairmont Golden Prague și Corinthia Grand Hotel în București. Noile investiții au vizat mai ales segmentele de lux și upscale, segmente care a înregistrat cea mai mare creștere a ofertei în perioada analizată.

În București, numărul de camere a crescut în primele șase luni cu 1,7%, în timp ce în Praga avansul a fost de 1,8%, iar în Varșovia de 3,8%.

Bucureștiul continuă să atragă atenția investitorilor și operatorilor internaționali, astfel că pentru perioada 2025-2027 este așteptată o creștere cu 3% a ofertei de camere.

Alina Cazachevici Partner, Head of Valuation & Advisory, Hospitality & Alternatives, CEE/SEE Cushman & Wakefield: “Piața hotelieră din România își continuă traiectoria pozitivă atât din perspectiva performanței, cât și a atractivității investiționale. Interesul tot mai mare al capitalului local pentru activele din domeniul hotelier susține dezvoltarea segmentului, reușind, într-o mare măsură, să înlocuiască capitalul străin, care rămâne prudent pe fondul incertitudinilor politice din regiune”.

Statisticile pieţei de capital confirmă sentimentul pozitiv al investitorilor, volumul tranzacţiilor cu proprietăți hoteliere din CEE în prima jumătate a anului depăşind 680 milioane de euro, în creștere cu 364% versus S1 2024. Este de așteptat ca evoluția pozitivă să se mențină și pentru a doua jumătate a anului, dar și în 2026, în condițiile în care mai multe tranzacții semnificative sunt în diverse stadii de negociere.

În România, volumul tranzacționat a ajuns la 50 de milioane de euro (inclusiv o tranzacţie convenită, dar care se va închide oficial în luna septembrie), înregistrând un avans de 43% față de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

București, 9 septembrie 2025 - Bayer anunță numirea lui Jennifer Gilberg în funcția de Country Division Head (CDH) pentru divizia Crop Science a grupului de țări România, Bulgaria și Republica Moldova, preluând această responsabilitate de la Boualem Saidi. În plus, după finalizarea formalităților locale, Jennifer Gilberg va prelua și funcția de Managing Director al Bayer SRL.

În acest dublu rol, Jennifer va fi responsabilă pentru coordonarea strategică a diviziei Crop Science și pentru supravegherea tuturor operațiunilor Bayer în calitate de Director General. Ea se va concentra pe consolidarea portofoliului de soluții agricole al companiei și pe asigurarea alinierii la obiectivele corporative, menținând în același timp conformitatea cu reglementările în vigoare.

Jennifer are o experiență internațională de 15 ani în dezvoltarea și conducerea unor organizații comerciale de anvergură, cu expertiză în domeniile marketing, eficiență în vânzări, îmbunătățirea experienței clienților și transformare digitală. Parcursul său profesional include poziții de conducere în diverse piețe, precum Columbia, Brazilia, Spania, Germania și Elveția. Jennifer este absolventă a facultății de Administrarea Afacerilor și deține un MBA Internațional de la IE Business School din Madrid.

„Este o onoare să preiau rolul de Country Division Head Crop Science pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, împreună cu responsabilitățile de Director General al Bayer SRL", a declarat Jennifer Gilberg. „Aceste poziții îmi oferă șansa de a contribui la viitorul agriculturii în grupul nostru de țări, coordonând în același timp operațiunile din România. Sunt încrezătoare că, împreună cu echipa noastră talentată, vom continua să fim alături de fermieri cu soluții inovatoare, contribuind la dezvoltarea unei agriculturi performante și durabile în regiune."

Jennifer s-a mutat în București împreună cu familia, asigurând o tranziție optimă în colaborare cu predecesorul său. Compania își exprimă recunoștința față de Boualem Saidi pentru leadership-ul și contribuțiile sale din ultimii cinci ani.

***

Despre Bayer

Bayer este o companie globală cu competenţe cheie în domeniul Ştiinţelor Vieţii, respectiv sănătate şi nutriție. În conformitate cu misiunea companiei „Sănătate pentru toți, nimeni fără hrană”/ “Health for all, Hunger for none”, produsele și serviciile oferite sunt concepute pentru a ajuta oamenii și planeta să prospere prin sprijinirea eforturilor de a face față provocărilor majore prezentate de o populație globală în creștere și în proces de îmbătrânire. Bayer se angajează să contribuie la dezvoltarea durabilă și să genereze un impact pozitiv asupra afacerilor sale. În același timp, Grupul Bayer își propune să îşi îmbunătăţească profitabilitatea și să creeze valoare prin inovaţie şi dezvoltare. Bayer este un etalon de încredere, autenticitate și calitate în întreaga lume. În anul fiscal 2024, Grupul avea aproximativ 93.000 de angajați și vânzări de 46,6 miliarde de euro. Cheltuielile cu R&D, înainte de elementele speciale, s-au ridicat la 6,2 miliarde de euro. Pentru mai multe informații, accesați www.bayer.com.  

• Peste trei sferturi din costurile IT sunt recurente, însă, paradoxal, bugetele se reconstruiesc anual de la zero.
• Planificarea reactivă și lipsa integrării cu procesele financiare generează pierderi de timp și oportunități ratate.
• Platforme moderne precum SAP Analytics Cloud accelerează ciclurile de planificare și sporesc transparența.
•  

București, 09 septembrie 2025. Majoritatea departamentelor IT replanifică anual aceleași costuri recurente, ceea ce duce la pierderi de timp, resurse și valoare strategică. Pe fondul unor bugete stagnante și al unor cerințe tot mai mari, planificarea IT trebuie să treacă de la rutină administrativă la un instrument de guvernanță și orientare strategică, arată o analiză Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața din România din 2005.

În multe companii, planificarea IT este asociată cu stresul echipei și fragmentarea proceselor interne: lipsa datelor, decizii întârziate privind portofoliile de proiecte, transparență redusă a costurilor și utilizarea unor template-uri neadaptate. Aceste dificultăți se repetă an de an și sunt amplificate de lipsa integrării cu planificarea financiară și de resurse umane.

Recomandările experților Horváth pentru transformarea procesului de planificare IT:

Abordare specifică IT – concentrarea pe necunoscut, nu pe evident 
Prin precompletarea automată a costurilor recurente și definirea unor rezerve bugetare prestabilite pentru proiecte de schimbare sau inițiative noi („change envelopes”), accentul se mută pe zonele cu incertitudine reală, unde deciziile manageriale pot aduce valoare adăugată.


Proces de planificare eficient (lean)
Simplificarea etapelor, eliminarea detaliului excesiv și stabilirea unor obiective clare permit echipelor să nu mai consume timp pentru 80–85% din costurile deja previzibile, ci să se concentreze pe 15–20% dintre costurile cu adevărat incerte și strategice. Rezultatul: un proces mai scurt, mai puțin birocratic și mai orientat spre decizii.

Instrumente integrate 
Platforme moderne precum SAP Analytics Cloud facilitează input descentralizat din partea echipelor, păstrând în același timp o logică centralizată, conectată la planificarea financiară și de resurse umane. Aceste soluții reduc semnificativ efortul manual, asigură trasabilitatea deciziilor și facilitează colaborarea în timp real între IT, financiar și business.

Planificarea IT nu mai poate fi izolată: deciziile privind investițiile tehnologice influențează direct performanța de business și trebuie corelate cu prioritățile strategice. O arhitectură de date comună și implicarea timpurie a IT în ciclul de planificare fac posibilă anticiparea cererii și alinierea obiectivelor înainte de stabilirea țintelor financiare finale. În plus, organizațiile obțin:

• Cicluri de planificare mai rapide și mai transparente
• Reducerea risipei de resurse prin standardizare și automatizare
• Decizii proactive, bazate pe date integrate și scenarii alternative

„Planificarea IT inteligentă nu înseamnă doar adoptarea unor instrumente moderne, ci și o logică adaptată realității fiecărei organizații. În loc de reconcilieri manuale și întârzieri, companiile pot trece la prioritizare eficientă și la decizii proactive, cu un departament IT ancorat ferm în direcția strategică a afacerii. Asta presupune nu doar optimizarea costurilor și proceselor, precum și reducerea timpului de planificare, ci și anticiparea cerințelor de business și integrarea rapidă a inovațiilor tehnologice. În viziunea noastră, IT-ul trebuie să fie un partener strategic, care să susțină reziliența organizațiilor și să creeze valoare pe termen lung”, a declarat László Pálházi, Principal, Horváth România.

###

Despre Horváth

Horváth este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă pe piața din România, începând cu 2005. Compania a fost înființată în Stuttgart, în 1981, de Prof. Dr. Péter Horváth, unul dintre pionierii Controlling-ului în Germania și are peste 1.400 de angajați. Horváth are birouri în Germania (Berlin, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, München și Stuttgart), Austria, România, Elveția, Ungaria, Italia, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Arabia Saudită și Emiratele Arabe, dar consultanții companiei stau la dispoziția clienților la nivel global. Horváth este membră a Cordence Worldwide, cea mai importantă alianță activă la nivel mondial, formată din companii de consultanță în management de prestigiu, cu aproape 70 de birouri în 24 de țări, situate pe trei continente.

București, 8 septembrie 2025 – Deloitte România a asistat compania de private equity ROCA Investments, specializată în investiții în companii antreprenoriale locale, în preluarea pachetului de 20% din acțiunile Grupului Adrem, care furnizează servicii energetice. Tranzacția a fost semnată în februarie 2025 și s-a finalizat recent, în urma obținerii aprobărilor din partea autorităților de reglementare.

„Apreciem în mod deosebit profesionalismul echipei Deloitte România care ne-a asistat în procesul de semnare a acestei tranzacții. Investiția ROCA Investments în Adrem are o importanță aparte, fiind un pas strategic, prin care ne reafirmăm angajamentul de a susține și consolida domenii esențiale ale economiei românești. Această aliniere cu viziunea noastră investițională reflectă convingerea că, prin parteneriate solide și investiții direcționate, putem contribui la dezvoltarea sustenabilă și la crearea de valoare pe termen lung”, a spus Ionuț Bindea, Senior Investment Manager, ROCA Investments.

Echipa multidisciplinară din cadrul Deloitte România a asigurat etapele de due diligence financiar și fiscal și a oferit asistență pe parcursul negocierii și semnării contractului de vânzare-cumpărare. La succesul proiectului au contribuit consultanții financiari Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Vlad Bălan, Director, Marina Nicola, Deputy Director, Ionuț Grigoraș și Andreea Voinea, Manageri, precum și Andreea Dobrotă, Senior Associate. Din practica de Servicii Fiscale, echipa de proiect a fost alcătuită din Dan Bădin, Partener, Laura Bobar, Director, Alexandra Pană-Băcescu, Manager, și Ștefania Samson, Consultant Senior.

„Acest proiect s-a dovedit deosebit de provocator pentru noi din perspectiva complexității și a duratei de implementare, dar am fost motivați inclusiv de perspectivele de dezvoltare pentru ambii parteneri pe care această tranzacție le favorizează. Practic, prin această investiție, ROCA Investments își propune să participe direct la creșterea impactului pozitiv al Grupului Adrem în industria energetică, contribuind astfel la dezvoltarea şi modernizarea acestui sector esenţial pentru economie”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Advisory, Deloitte România.

Grupul Adrem are peste 1.000 de angajați în trei companii - Adrem Invest (înființată în 1992), Adrem Engineering (creată în 1999) și Adrem Link (înființată în 2016).

ROCA Investments este o companie românească de private equity care valorifică potențialul sectorial prin investiții în companii locale. ROCA Investments are un model investițional unic pe piața din România, de tip buy and build, oferind companiilor românești cu potențial perspectiva de a deveni lideri regionali în sectoarele în care activează, printr-o abordare bazată pe inovație, generare de valoare adăugată reală și sustenabilitate.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Deloitte România își extinde echipa de management prin promovarea Laurei Bobar, din departamentul servicii fiscale, Alexandru Nae, din departamentul de consultanță financiară, și Florin Dumitrescu, din cadrul departamentului audit și servicii conexe, în funcția de director, începând cu septembrie 2025.

„Organizația noastră se concentrează pe acțiuni care încurajează dezvoltarea și progresul atât pe plan extern - în relația cu clienții noștri -, cât și pe plan intern - prin maniera în care susținem o cultură organizațională bazată pe creștere profesională și personală. Acesta este și motivul pentru care sunt mândru să celebrez colegii care urcă trepte importante în carieră, cum ar fi promovarea în rolul de director, și să le mulțumesc pentru contribuțiile lor semnificative în îndeplinirea obiectivelor noastre comune, care le depășesc pe cele de business, și pentru leadershipul de impact de care dau dovadă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

Laura Bobar, Director Servicii Fiscale, are 15 ani de experiență și a lucrat cu companii multinaționale și antreprenoriale din diverse industrii, combinând abilități tehnice și de consultanță. Parcursul ei profesional a inclus și o detașare internațională în Slovacia. În ultimii trei ani, a jucat un rol esențial în dezvoltarea practicii de servicii fiscale a Deloitte România, specializată în fuziuni și achiziții (M&A). A sprijinit clienți pe tot parcursul unor astfel de proiecte - de la etapele de due diligence fiscal și asistență în tranzacții, până la structurare -, astfel contribuind la succesul unora dintre cele mai complexe tranzacții de pe piață. Laura deține o diplomă de licență și un master în contabilitate, audit și managementul sistemelor informatice de la Universitatea de Studii Economice din București (ASE) și este membră a Asociației Experților Contabili Autorizați (ACCA) și a Camerei Consultanților Fiscali din România. De asemenea, deține diplomă de studii avansate în fiscalitate internațională (ADIT).

Alexandru Nae, Director Consultanță Financiară, are o experiență de peste 12 ani în investigarea fraudelor și s-a alăturat Deloitte în 2018. De-a lungul anilor, a contribuit la dezvoltarea de servicii precum verificarea antecedentelor, procese de due dilligence privind integritatea, screening înainte de angajare și avertizarea de integritate (whistleblowing), oferind asistență clienților din Europa în gestionarea riscurilor care țin de reputație și construirea încrederii prin abordări bazate pe decizii informate. El a coordonat crearea și dezvoltarea serviciului Deloitte de gestionare a avertizărilor de integritate la nivel european, utilizat acum de mai multe firme membre și clienți Deloitte din toate statele europene. Alex coordonează, de asemenea, serviciile Know Your Partner (KYP) în Europa Centrală pentru colaboratori externi și este membru al Asociației Examinatorilor Certificați de Fraudă (CFE).

Florin Dumitrescu, Director de Audit și Servicii Conexe, are 14 ani de experiență în domeniul său și s-a alăturat Deloitte în 2018. De-a lungul timpului, a condus proiecte complexe de audit și a contribuit la proiecte cheie ale pieței de capital, inclusiv o ofertă publică inițială (IPO) și o emisiune de obligațiuni la Bursa de Valori București. A lucrat intens atât cu clienți din sectorul public, cât și din cel privat, în special în industrii precum imobiliare și producția de alimente, cu accent pe raportarea financiară conform standardelor RO GAAP și IFRS. Florin face parte din echipa de implementare a celei mai avansate platforme de audit Deloitte, care se concentrează pe îmbunătățirea calității auditurilor în Europa Centrală. Deține o diplomă de licență și un master în contabilitate, audit și managementul sistemelor informatice de la Universitatea de Studii Economice din București (ASE), este membru al Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) și al Corpului Experților Contabili și al Contabililor Autorizați din România (CECCAR). De asemenea, a fost lector asociat la ASE București timp de trei ani.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Echipa de retail a Cushman & Wakefield Echinox a oferit consultanță strategică dezvoltatorului Agora Mall Arad (fostul Galleria Arad), care și-a redeschis oficial porțile pe 28 august, în urma unui amplu proces de renovare și repoziționare. Acest moment marchează un pas important în revitalizarea peisajului comercial din vestul României.

În cadrul strategiei de repoziționare, echipa de consultanți ai Cushman & Wakefield Echinox a securizat aproximativ 7.300 mp de spații comerciale pentru un mix variat de branduri, printre care Senic, Numero Uno, Hada, 18Gym, Maxi Pet și Kamalion. Această selecție atentă reflectă o abordare orientată către nevoile comunității locale și transformă mall-ul într-o destinație de proximitate cu o ofertă atractivă și adaptată.

Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Agora Mall este un exemplu clar al capacității noastre de a livra strategii personalizate care răspund atât cerințelor pieței, cât și așteptărilor consumatorilor. Sectorul de retail din România rămâne dinamic, iar orașele regionale precum Arad oferă un potențial solid de creștere. Cu o creștere semnificativă a suprafeței de spații moderne de retail în acest an, dar având în vedere și planurile anunțate de dezvoltatori, acest segment continuă să fie un motor esențial de investiții și dezvoltare pe piața imobiliară locală”

Cu o suprafață de 36.000 mp, Agora Mall a fost redeschis săptămâna trecută, după un proces semnificativ de modernizare, în cadrul unei strategii care vizează repoziționarea proiectului ca destinație comercială de proximitate, cu un mix variat de retaileri adaptat nevoilor locuitorilor din zonă.

Mall-ul dispune de peste 1.000 de locuri de parcare subterane și se poziționează ca un hub modern, orientat către familii. Vizitatorii pot accesa cea mai mare zonă de entertainment indoor din județ și un mix unic de retail, care include branduri internaționale aflate la prima intrare pe piața din România sau în Arad. Un exemplu notabil este Action, unul dintre cei mai mari discounteri non-food din Europa, care va deschide aici primul său magazin din România.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

Terenul este situat în intravilanul Municipiului Arad, pe Calea Timișoarei, DN 69 km 43+700 (stânga) Arad și are o suprafață de 25 Ha. Terenul se afla în apropierea nodului rutier al Autostrăzii A1, precum și în vecinătatea unor spații logistice / depozitare importante.

Terenul este scos din circuitul agricol și este prevăzut cu un Plan Urbanistic zonal aprobat pentru zone de locuințe, comerciale și servicii.

Terenul este pretabil pentru construirea de spații logistice / depozitare / industriale, in acest scop fiind necesară modificarea P.U.Z.

Accesul la teren este realizat din DN 69, cu relații de dreapta – stânga, utilitățile aflându-se în zonă.

Oferim această proprietate la un preț foarte avantajos.

Mai multe detalii despre teren puteți găsi pe pagina de internet: www.fggimmobilien.ro

Persona de contact: Cristina Johanna Flutur

Email: cristina.flutur@fggimmobilien.ro

O echipă multidisciplinară formată din avocați specializați în drept financiar-bancar din Reff & Asociații | Deloitte Legal și consultanți financiari, experți în evaluare, risc și reglementare, și auditori din cadrul Deloitte România, a asistat UniCredit Bank în procesul de obținere a aprobării prealabile a Băncii Naționale a României (BNR) pentru fuziunea cu Alpha Bank, finalizată la jumătatea lunii august 2025. Această implicare a reprezentat o continuare naturală a serviciilor oferite în cursul anului trecut UniCredit Italia în obținerea aprobării prealabile similare pentru achiziționarea participației majoritare (peste 90%) în cadrul Alpha Bank România.

În urma achiziției, Grupul UniCredit a urcat în top 3 pe piața bancară din România, cu o cotă estimată la circa 11% din totalul activelor din sistemul bancar românesc.

În cadrul ambelor proiecte, membrii echipei implicate au coordonat aspectele juridice și de afaceri aferente întocmirii și depunerii la autoritatea de supraveghere a documentației relevante pentru aprobarea prealabilă a achiziției de către UniCredit Italia a Alpha Bank Romania, respectiv pentru fuziunea prin absorbție a acesteia din urmă în cadrul UniCredit Bank S.A.. Asistența oferită a acoperit definirea strategiei de construire a dosarelor de aprobare, pregătirea unor instrumente complexe de management de proiect pentru fiecare dintre acestea, rezumarea într-o manieră centralizată și ușor de utilizat a seturilor complete de documente și informații necesare pentru aprobări (în general similare cu autorizarea unei noi bănci), precum și suport în pregătirea documentației juridice și de afaceri relevante pentru fiecare dosar, efectuarea unei misiuni pe baza procedurilor convenite asupra previziunilor financiare, servicii de evaluare și coordonare a colectării și depunerii documentațiilor relevante.

„Calitatea și profesionalismul experților implicați face din orice demers, indiferent cât de complex este, un succes iar colaborarea noastră cu Reff & Asociații și Deloitte Romania în acest proiect o demonstrează. Succesul nu înseamnă doar rezultate obiective, ci tot parcursul până la ele. Sprijinul și consilierea din partea colegilor de la  Reff & Asociații și Deloitte Romania au fost extrem de valoroase. Și spun colegi, pentru că am fost cu toții parte dintr-o unică echipă ce a făcut, în anumite momente ale etapei de pregătire a dosarelor de aprobare, ca imposibilul să fie posibil”, a declarat Diana Ciubotariu, Head of Legal, UniCredit România, care a coordonat intern aspectele juridice ale întregului proces de achiziție și fuziune, din partea UniCredit.

„Procesul de fuziune a reprezentat un proiect complex, care a necesitat coordonare atentă și expertiză multidisciplinară. Colaborarea cu echipa Reff & Asociații și Deloitte Romania a fost excelentă, aportul lor fiind esențial în pregătirea dosarului. Le mulțumim pentru profesionalism și dedicare”, a declarat Ani Cirstea, Head of Regulatory Affairs, UniCredit România, care a coordonat comunicarea cu Banca Națională a României, din partea UniCredit.

Din echipa de drept bancar a Reff & Asociații | Deloitte Legal implicată în proiect au făcut parte avocații Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Patricia Enache, Senior Managing Associate, care a coordonat întregul proiect, Bogdan Vlad, Senior Associate,  și Andrei Bănescu, Associate. Echipa de consultanță financiară a Deloitte România a fost formată din Andrada Tănase, Partener, Marius Vasilescu, Partener, Cristina Tache, Manager, Florin Iordănescu, Senior Consultant, precum și Andreea Micu, Senior Manager, Oana Ceban, Manager, Iulian Norocel și Victoria Tocan, Senior Consultants. Totodată, la reușita proiectului a contribuit și echipa de auditori formată din Claudiu Ghiurluc, Partener, și Laura Gheorghe, Senior Manager, Deloitte România.

„Succesul acestor operațiuni subliniază importanța unei abordări comune și coerente, care combină capacitatea de analiză juridică meticuloasă a echipei de avocați cu înțelegerea profundă a activităților bancare și a implicațiilor unor asemenea operațiuni, din partea echipelor de consultanță și audit. Abilitatea noastră de a gestiona împreună acest proces complex în mod eficient, asigurând în același timp conformitatea cu toate cerințele legale, ne-a oferit perspective valoroase și ne-a îmbogățit expertiza în navigarea prin provocările juridice și de reglementare specifice acestui tip de operațiuni, anticipând potențiale provocări și oportunități într-un mediu financiar în continuă evoluție, ceea ce ne poziționează favorabil pentru viitoare operațiuni similare în sectorul bancar românesc și regional. Mulțumim echipei UniCredit pentru oportunitatea de face parte din acest proces complex, provocator, dar care ne-a oferit multiple satisfacții profesionale”, a declarat Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și Liderul practicii de drept financiar-bancar.

“Pentru Deloitte, acest proiect a reprezentat o nouă oportunitate de a evidenția valoarea unei abordări integrate, ce îmbină expertiza juridică, de risc și reglementare și gestionarea etapelor critice ale unei tranzacții complexe. Ne bucurăm că am sprijinit UniCredit Bank în navigarea unui cadru legislativ exigent și în transformarea acestei etape într-un moment cheie al evoluției sale. Reușita confirmă, încă o data, angajamentul Deloitte și Reff & Asociații de a susține dezvoltarea sustenabilă a pieței bancare locale și crearea de valoare pe termen lung pentru clienți, într-un context de reglementare aflat în permanentă schimbare. Mulțumim întregii echipe UniCredit pentru încrederea acordată și pentru colaborarea excelentă pe parcursul proiectelor derulate împreună”, a declarat Andrada Tanase, Partener Advisory, Deloitte Romania și coordonatoarea practicii de consultanță în materie de risc și reglementare pentru instituții financiare.

UniCredit Bank este parte a Grupului UniCredit, o bancă comercială europeană, care ofertă servicii în Italia, Germania, Austria, Europa Centrală și de Est. În urma fuziunii cu Alpha Bank, Grupul UniCredit își consolidează poziția pe piața din România, atât pe segmentul corporativ, cât și pe cel de retail, ajungând la o cotă de piață de 11% după active, 13% după totalul creditelor (împreună cu UniCredit Consumer Financing) și 11% după totalul depozitelor atrase de la clienți. UniCredit Bank are acum peste 4.800 de angajați, o rețea extinsă de 900 de bancomate și o rețea de aproximativ 300 de sucursale, în proximitate optimă față de clienți, asigurându-le accesul eficient la o gamă diversă de soluții financiare.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Reff & Asociații | Deloitte Legal, una dintre cele mai importante societăți de avocați din România, oferă servicii ce acoperă domeniile financiar-bancar, concurență, dreptul muncii, energie și mediu, insolvență, legal management consulting, litigii, drept societar, fuziuni și achiziții, sectorul public și drept imobiliar, precum și optimizarea proceselor juridice și implementarea noilor tehnologii. Firma reprezintă România în rețeaua globală Deloitte Legal, care are peste 2.500 de avocați în 80 de țări.

·       Ca o companie independentă, AUMOVIO va urmări o creștere profitabilă și se va concentra pe tehnologii care generează valoare.

·       În România, AUMOVIO are aproximativ 13.000 de angajați în sediile sale din Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara.

·       Head of Country, dr. Liviu Bălan: “Locațiile noastre din Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara sunt pregătite pentru viitor: digitalizate, inovatoare și cu competențe extinse. Suntem motivați să fim lider de piață alături de AUMOVIO.”

Brașov, Iași, Sibiu, Timișoara.

AUMOVIO, un nou brand și o forță adaptivă ce definesc o mobilitate sigură, captivantă, conectată și autonomă se lansează astăzi oficial în România. Compania, desprinsă din Continental, activează în domeniul automotive și devine, în luna septembrie, independentă. 

Aceasta este prevăzută să fie listată la Bursa de Valori din Frankfurt în data de 18 septembrie 2025. La nivel național, AUMOVIO este prezentă la Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara. Compania deține în România patru centre de cercetare și dezvoltare (Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara) și două unități de producție (Sibiu și Timișoara). 

Aproximativ 13.000 de angajați, din care mai mult de jumătate sunt ingineri și specialiști IT în centrele de cercetare și dezvoltare, fac parte din echipa AUMOVIO din țara noastră. „Aceeași pasiune, o nouă identitate – ziua de astăzi marchează începutul unei noi ere – AUMOVIO – o forță adaptivă în care definim viitorul mobilității prin soluții electronice de ultimă generație și tehnologii inovatoare pentru vehicule autonome și definite prin software. Iar rolul României în accelerarea acestei transformări este unul esențial.  Locațiile noastre din Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara sunt pregătite pentru viitor: digitalizate, inovatoare și cu competențe extinse. Suntem motivați să fim lider de piață alături de AUMOVIO și să contribuim puternic din România la acest parcurs împreună cu echipele noastre din centrele de cercetare și dezvoltare, producție, laboratoare de certificare și colegii cu responsabilități globale”, spune dr. Liviu Bălan, Head of Country AUMOVIO în România. 

AUMOVIO a implementat un program strategic cuprinzător pentru a sprijini traiectoria sa de creștere și creare de valoare ca entitate independentă. Programul, anunțat încă din luna iunie, are trei obiective strategice: 

1. AUMOVIO își propune să conducă în piață prin produse inovatoare și pregătite pentru viitor. Produsele care ocupă deja o poziție în top trei la nivel global reprezintă peste 80% din vânzările mondiale. AUMOVIO intenționează să extindă această cotă cu ajutorul tehnologiilor sale de impact în toate segmentele de produse profitabile.

2. AUMOVIO își propune să se transforme într-o organizație de înaltă performanță. Acest obiectiv este susținut de măsuri pentru optimizarea portofoliului, îmbunătățirea proceselor, consolidarea excelenței operaționale și reducerea costurilor. 

3. AUMOVIO își propune să livreze rezultate conform obiectivelor financiare țintite. Acest pilon strategic este ghidat de ambiția pe termen lung de a crea valoare durabilă pentru viitorii acționari ai AUMOVIO. 

Compania tehnologică și de soluții electronice îmbină decenii de experiență și o poziție solidă pe piață cu inovații de pionierat și o prezență globală. AUMOVIO oferă din România un portofoliu larg de soluții de senzori, afișaje, sisteme de frânare și confort, susținute de o expertiză vastă în platforme de arhitectură și sisteme de asistență pentru mobilitate conectată și autonomă.

 „La AUMOVIO, credem că succesul nu este doar un obiectiv – este o parte din noi. De 25 de ani, oamenii noștri împing limitele tehnologiei și creează valoare într-o piață aflată într-o continuă transformare. Ei sunt motorul din spatele acțiunii, iar noi le oferim încrederea și sprijinul necesar pentru a defini, prin munca și determinarea lor performanța noii companii și dezvoltarea întregii comunități”, explică Lăcrămioara Dărăban, Head of Country HR AUMOVIO în România. Toate ariile de activitate ale companiei la nivel global sunt reprezentate și în România, având astfel o prezență completă și bine conturată pe piața locală. 

Domeniul de activitate Autonomous Mobility (AM) oferă o gamă cuprinzătoare de produse pentru conducerea automatizată și autonomă, deținând o poziție de lider pe piața globală a vehiculelor comerciale și a componentelor și sistemelor esențiale pentru conducerea autonomă (de exemplu senzori, radare.). Prin abordarea sa „as a service”, acest domeniu explorează și noi modele de afaceri. Domeniul de activitate Architecture and Network Solutions (ANS) este orientat către cerințele esențiale ale vehiculului definit prin software, având un portofoliu de produse care include calculatoare de înaltă performanță, sisteme telematice, sisteme de propulsie, senzori și actuatori. 

În prezent, ANS deține deja o poziție de lider pe piață, cu aproximativ 90% din portofoliul său de produse de bază. Cu peste 100 de ani de experiență în siguranța vehiculelor, domeniul de activitate Safety and Motion (SAM) este unul dintre liderii globali în sisteme de frânare, sisteme de siguranță integrate și sisteme de senzori. 

Acest domeniu este un pionier în dezvoltarea sistemelor de frânare uscată și a fost unul dintre primii furnizori care a primit o comandă de volum mare pentru un sistem de frânare semi-uscat. AUMOVIO vede un potențial uriaș pentru viitor în aceste sisteme de frânare datorită caracteristicilor îmbunătățite ale produselor.

În domeniul de activitate User Experience (UX), AUMOVIO este un furnizor de top de soluții de afișare și head-up display-uri. UX are un portofoliu larg și diversificat, de la afișaje moderne de înaltă tehnologie până la produse competitive pentru piața de volum mare. 

UX estimează că valoarea componentelor instalate per vehicul va crește în viitor, impulsionată de afișaje mai mari și produse noi, cum ar fi head-up display-urile panoramice care se extind pe toată lungimea bordului. În plus, UX intenționează să-și consolideze competitivitatea prin valorificarea economiilor de scară în producție în megafabricile sale. 

Compania AUMOVIO din România își propune să fie recunoscută, și în această nouă formă de organizare, ca fiind un partener de încredere, agil și responsabil, atât pe plan intern, cât și extern. AUMOVIO continuă activitatea fostului sector Automotive al grupului Continental ca o companie independentă, odată cu desprinderea oficială planificată pentru septembrie 2025. Compania de tehnologie și sisteme electronice oferă un portofoliu extins care face mobilitatea sigură, captivantă, conectată și autonomă. 

Acesta include soluții de senzori, sisteme de afișaj, sisteme de frânare și confort, precum și expertiză cuprinzătoare în software, platforme de arhitectură și sisteme de asistență pentru vehicule definite prin software. În anul fiscal 2024, ariile de business care aparțin acum AUMOVIO au generat vânzări de 19,6 miliarde de euro. Compania are sediul central în Frankfurt, Germania și aproximativ 87.000 de angajați în peste 100 de locații din întreaga lume.

Termene.ro, platforma de business intelligence care sprijină companiile să ia decizii rapide și sigure, anunță cooptarea lui Radu Vucea în rolul de Chief Product Officer (CPO). Este unul dintre cei mai apreciați specialiști români în design digital și strategie de produs, cu peste 14 ani de experiență în companii de tehnologie de talie mondială precum Adobe, Fitbit și Meta, unde a contribuit la lansarea și scalarea unor produse digitale cu milioane de utilizatori activi.

Această numire vine în continuarea unei serii de mișcări strategice: acum doi ani, Termene.ro a achiziționat Confidas — un startup inovator specializat în rapoarte de credit pentru firme, utilizat de peste 20 000 de antreprenori și integrat rapid în strategia Termene360 AI, dezvoltându-se cu tehnologii de inteligență artificială (AI) și machine learning; ulterior, a mutat sediul central în București și l-a cooptat în echipă pe Ionuț Bonoiu, fost redactor-șef la Forbes România, în rolul de Head of Context & Clarity, care conduce acum lansarea unei divizii editoriale bazate pe date și AI. Această divizie poziționează Termene.ro nu doar ca furnizor de informații, ci și ca sursă relevantă de analiză economică contextualizată.

Mutarea lui Radu Vucea la Termene.ro marchează un nou evolutie pentru companie, care intră într-o etapă de dezvoltare bazată pe un model de creștere condus de produs. După ani de expansiune accelerată prin vânzări directe, compania face tranziția către o strategie Product Led Growth (PLG), în care produsul devine motorul central de atragere și retenție, iar experiența utilizatorilor stă în inima procesului de creștere.

„Am scris istorie în industria noastră cu un model de dezvoltare bazat pe vânzări, dar acum este momentul ca produsul să preia rolul principal. Pentru acest pas aveam nevoie de un lider cu experiență globală în construirea și scalarea produselor digitale. Experiența lui Radu este esențială pentru noul capitol al Termene.ro: el aduce mixul de viziune strategică și execuție practică necesar pentru a scala inteligent și sustenabil și pentru a construi o organizație product-led”, a declarat Adrian Dragomir, fondator Termene.ro.

Cariera lui Radu Vucea reflectă o combinație unica de product design, strategie și leadership organizațional. La Adobe și Fitbit, a învățat cum să valideze și să lanseze produse de la zero, transformându-le în soluții capabile să genereze milioane de dolari în vânzări. Printre realizările sale la Fitbit se numără lansarea primului produs destinat copiilor, introducerea metricii Active Zone Minutes, extrem de relevantă în perioada pandemiei, și atragerea primului milion de abonați plătitori pentru serviciul Fitbit Premium. Experiența de la Meta a fost complementară: acolo a descoperit cum se scalează produse care aveau deja milioane de utilizatori activi, lucrând în zona de Metaverse (aproximativ 5 milioane de utilizatori) și concentrându-se pe proiecte de growth și pe dezvoltarea de produse inovative. În paralel, s-a implicat în comunități profesionale și programe educaționale, fiind recunoscut ca mentor și formator pentru noile generații de specialiști.

Motivația lui de a se alătura Termene.ro are și o dimensiune personală: timp de mai mulți ani a folosit platforma ca utilizator, cunoscând direct valoarea acesteia. „Am cunoscut Termene din perspectiva clientului și am văzut cât de utilă este platforma în luarea deciziilor. Cred că are un potențial uriaș de a deveni un partener strategic pentru mediul de afaceri din România și, în timp, un jucător important și în piețele vecine. Experiența acumulată la companii globale mă ajută să aduc structură și rigoare, dar și o mentalitate de inovație și experimentare continuă. Obiectivul meu este ca Termene să devină nu doar un furnizor de date, ci o platformă care simplifică deciziile și oferă un avantaj competitiv real companiilor”, a declarat Radu Vucea, Chief Product Officer Termene.ro.

Pe termen scurt, noul CPO va coordona consolidarea experienței actuale a platformei și va echilibra viteza de inovație cu un nivel ridicat al calității. Un obiectiv major este implementarea modelului Product Led Growth, care presupune ca produsul să se „vândă singur” prin valoarea pe care o livrează, reducând timpul de la descoperirea platformei până la generarea de rezultate concrete pentru clienți.

Prin această strategie, Termene.ro mizează pe o accelerare semnificativă a creșterii, bazată pe scalarea rapidă a utilizării platformei, reducerea timpului de adopție și creșterea retenției clienților. Modelul Product Led Growth, combinat cu integrarea de funcționalități avansate de inteligență artificială, va permite companiei să își extindă baza de clienți și să crească valoarea medie generată per utilizator. Estimările interne arată că această tranziție ar putea susține o creștere anuală de peste 50%, consolidând în același timp fundația pentru extinderea în piețele vecine.

Fondată de antreprenorul Adrian Dragomir, Termene.ro este astăzi cea mai cuprinzătoare platformă de business intelligence din România, utilizată de peste 130.000 de profesioniști și peste 6.000 de companii abonate. Prin acces la date integrate, informații financiare și juridice actualizate și soluții digitale inovatoare, Termene.ro a devenit un instrument indispensabil pentru mediul de afaceri și pentru jurnaliști, care folosesc platforma ca sursă de informare și documentare. În plus, compania dezvoltă prima divizie de jurnalism economic din România construită nativ pe date și inteligență artificială, prin care completează rolul de furnizor de informații cu cel de producător de context și analiză.

București, 1 septembrie 2025 - România se află pe locul al patrulea în topul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, după Turcia, Bosnia și Herțegovina și Albania, cu un preț mediu de 1.676 EUR/mp în 2024, în creștere cu 11,5% de la 1.504 EUR/mp în 2023, conform studiului Deloitte Property Index 2025 realizat pe baza datelor din principalele orașe din 28 de țări (din care 21 din Uniunea Europeană). Țara cu cele mai scumpe locuințe este Luxemburg (reintrodusă în studiu după câțiva ani de pauză), cu o medie de 8.760 EUR/mp în 2024.

Per ansamblu, 18 din cele 28 de țări analizate au înregistrat creșteri ale prețurilor medii pentru locuințe, cele mai importante fiind în Polonia (+19,3%) și Albania (+16,5%), iar scăderi notabile au fost consemnate în Turcia (-12%), Luxemburg (-3,4%) și Olanda (-2,3%).

Dintre țările membre UE analizate în studiu, prețuri ridicate se înregistrează și în Austria (5.053 EUR/mp), Portugalia (5.049 EUR/mp), Finlanda (4.889 EUR/mp) și Germania (4.800 EUR/mp), în timp ce sub 2.000 EUR/mp mai întâlnim doar în Grecia (1.792 EUR/mp) și România, cu mențiunea că pentru Bulgaria și Irlanda nu există date privind media națională.

„Prețurile proprietăților rezidențiale din Europa continuă să reflecte o interacțiune complexă între constrângerile ofertei de locuințe noi, respectiv costurile de construcție în creștere, condițiile de finanțare mai stricte și reglementările mai complexe, și preocupările legate de perspectivele economice și de evoluția nivelului de trai din țările analizate. România este printre țările în care prețurile au crescut, în 2024, pe fondul cererii ridicate și al deficitului de locuințe noi, iar tendința se menține, cel puțin pe termen scurt, având în vedere majorarea TVA la 21% pentru locuințele noi (inclusiv pentru cele care beneficiau de cotă redusă) și incertitudinile cu privire la regulile de urbanism, în principal în București. Pe de altă parte, reinflamarea inflației ține costurile de finanțare ridicate, făcând mai puțin accesibile creditele ipotecare, care au susținut în mare măsură piața în 2024”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Luxemburg domină clasamentul și la nivelul orașelor europene, cu un preț mediu de 11.074 EUR/mp în capitală, în timp ce Munchen se află pe locul doi (10.800 EUR/mp), iar Paris, pe locul trei (10.760 EUR/mp). În România, cele mai mari prețuri se înregistrează în Cluj-Napoca, respectiv 2.770 EUR/mp și Brașov (1.897 EUR/mp), în timp ce Bucureștiul ocupă locul al treilea, cu 1.757 EUR/mp. Astfel, țara noastră este printre statele europene în care cel mai scump oraș nu este capitala, alături de Germania, unde Munchen este pe primul loc cu cele mai scumpe locuințe, Italia cu Milano și Spania cu Barcelona.

Clasamentul este similar și pe piața chiriilor - orașul Luxemburg este pe primul loc, conform datelor disponibile analizate de studiul Deloitte, cu o chirie medie lunară de 43,4 EUR/mp. Pe locul al doilea se află Parisul, cu o chirie medie de 32 EUR/mp, urmat de Dublin, cu 31,7 EUR/mp. Încă 15 orașe din țările analizate au chirii cuprinse în intervalul 20-29,9 EUR/mp (printre care Barcelona – 29,9 EUR/mp, Oslo – 27,3 EUR/mp, Madrid - 27,1 EUR/mp și Amsterdam 26,3 EUR/mp). Dintre orașele din statele UE analizate, cele mai ieftine din perspectiva chiriei sunt Plovdiv, Varna și Sofia din Bulgaria (între 5,7 și 8 EUR/mp), și Patra din Grecia (7 EUR/mp). În România, București și Cluj-Napoca sunt la egalitate, cu cele mai mari chirii dintre orașele analizate, de 10,3 EUR/mp în medie pe lună, ambele în creștere față de anul anterior, urmate de Brașov, unde chiriașii plătesc în medie 9,2 EUR/mp pe lună (similar cu 2023).

„Oferta limitată din piața imobiliară se reflectă și în valoarea tot mai ridicată a chiriilor, în special în marile orașe, cu potențial de dezvoltare peste media națională. Aceste zone au susținut piața și din perspectiva tranzacțiilor, anul trecut, dar și în prima parte a lui 2025, când activitatea s-a întețit, de asemenea, înainte de intrarea în vigoare a noii cote de TVA pentru locuințele noi. Cu toate acestea, este nevoie de o revigorare a construcțiilor rezidențiale, după scăderea de peste 20% de anul trecut, pentru a asigura înnoirea fondului locativ din România și, implicit, pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru populație”, a declarat Marius Vasilescu, Partener Advisory, Deloitte România.

Ediția a 14-a a studiului Deloitte Property Index analizează evoluția pieței imobiliare rezidențiale în anul 2024 în 28 de țări și 77 de orașe. Toate prețurile cuprinse în analiză sunt convertite în euro, pentru a obține rezultate comparabile.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

CTP, cel mai mare dezvoltator, proprietar și administrator de spații industriale și logistice listat din Europa, după suprafaţa închiriabilă (GLA), l-a numit pe Ronald Binkofski în funcția de Managing Director pentru România, pe măsură ce compania își urmărește obiectivul ambițios de a atinge în 2027 un venit anualizat din chirii de 1 miliard de euro la nivelul portofoliului său european.

Ronald va conduce expansiunea continuă a CTP în România, consolidând prezența companiei în țara în care CTP deține deja un portofoliu de 3,1 milioane mp GLA, distribuit în 35 de CTPark-uri moderne și sustenabile, alături de o rezervă de terenuri de 4,2 milioane mp GLA disponibilă pentru a susține o creștere semnificativă pe viitor. În calitate de Managing Director pentru România, Ronald va sprijini, de asemenea, CTP și clienții săi locali în implementarea de sisteme menite să optimizeze operațiunile cheie ale afacerii. Acestea vizează domenii precum înțelegerea comportamentului clienților, eficientizarea lanțurilor de aprovizionare și consolidarea canalelor de distribuție, valorificându-și experiența sa de 30 de ani în tehnologie, big data și piețele din Europa Centrală și de Est (CEE).

Ronald se alătură echipei CTP de la STX Next, companie internațională de soluții în domeniul datelor, AI și cloud, unde a ocupat funcția de CEO și a condus livrarea de soluții avansate de dezvoltare software și AI, facilitând creșterea digitală a companiilor și adoptarea noilor tehnologii. Înainte de aceasta, a petrecut peste 12 ani la Microsoft, fiind responsabil pentru extinderea prezenței companiei în Polonia, România și regiunea mai largă CEE, contribuind la proiecte cu impact major. De asemenea, a deținut funcțiile de Președinte și Vicepreședinte EMEA pentru conglomeratul internațional american Honeywell.

România își consolidează poziția ca hub european de producție. Cererea pentru spații industriale de clasa A, precum cele oferite de CTP, crește, companiile căutând soluții care să le permită să inoveze și să folosească tehnologia pentru a-și crește performanța. Multinaționalele se uită tot mai mult către România pentru a-și satisface cerințele logistice, atrase de forța de muncă competitivă ca preț, de poziția strategică în cadrul UE și de infrastructura de calitate care asigură conectivitatea cu restul Europei. Cererea chiriașilor este, de asemenea, susținută de tendința firmelor de a-și reloca producția mai aproape de Europa, în contextul schimbărilor geopolitice actuale.

Remon Vos, CEO, CTP Group spune: “Ne bucurăm să îl avem pe Ronald în echipa noastră. Deceniile sale de experiență în poziții de conducere în companii tehnologice majore din Europa Centrală și de Est îl recomandă în mod unic pentru a dezvolta CTP în România. Ne va aduce beneficii pe termen lung atât nouă, cât și clienților noștri, valorificându-și cunoștințele în domenii variate, de la inteligența artificială și software, până la big data.”

Ronald Binkofski, Managing Director pentru România la CTP, a declarat: “Venirea la CTP, o companie prosperă, cu o prezență impresionantă și o viziune ambițioasă, reprezintă o oportunitate extrem de interesantă. Avem planuri ambițioase în România, o piață dinamică unde CTP și-a consolidat deja o poziție puternică prin rețeaua sa de CTPark-uri moderne și sustenabile, găzduind numeroase companii importante. Aștept cu nerăbdare să contribui la dezvoltarea continuă a afacerii și la crearea de valoare sustenabilă pentru partenerii și clienții noștri. ”

CTP este cel mai mare proprietar și dezvoltator de spații industriale și logistice din România, cu peste 3 milioane mp de facilități de Clasa A în marile orașe, inclusiv București, Timișoara, Arad, Oradea, Sibiu, Craiova și Brașov.

Despre CTP

CTP este cel mai mare proprietar, dezvoltator și manager listat din Europa al proprietăților imobiliare industriale și logistice după suprafața brută închiriabilă (GLA), deținând 13,5 milioane mp GLA în 10 țări, la data de 30 iunie 2025.

CTP certifică toate clădirile noi la standardul BREEAM „Very Good” sau superior și a obținut un rating ESG de risc neglijabil din partea Sustainalytics, subliniind angajamentul său de a fi o companie sustenabilă. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul corporativ al CTP: www.ctp.eu

DATE DE CONTACT PENTRU PRESĂ:

Sorina Florescu

Head of Marketing & PR CTP România

Email: sorina.florescu@ctp.eu

Elena Filip

PR Consultant

Email: elena.filip@efwords.ro

Pe 20 august 2025, primele ordine emise de DNSC aferente legislației secundare pentru Directiva NIS 2 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 776: • Ordin nr. 1/2025 pentru aprobarea Cerințelor privind procesul de notificare în vederea înregistrării şi metoda de transmitere a informațiilor • Ordin nr. 2/2025 pentru aprobarea Criteriilor şi pragurilor de determinare a gradului de perturbare a unui serviciu şi a Metodologiei privind evaluarea nivelului de risc al entităților 

Acest aspect marchează un moment important pentru entitățile care intră sub incidența OUG 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor şi sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil și implicit a Legii 124/2025. În termen de 30 de zile de la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial, aceste entități sunt obligate să notifice autoritatea națională competentă (DNSC) în vederea înregistrării drept entitate esențială sau importantă în Registrul Național. 

Implicații pentru entitățile esențiale/importante În contextul cerințelor impuse de Directiva NIS 2, este important ca entitățile vizate să fie pregătite la cel mai înalt nivel pentru asigurarea conformității şi securității infrastructurii. În acest sens, companiile ar trebui să aibă în vedere derularea unei evaluări de tip „Gap Assessment”, aceasta oferind următoarele avantaje: 

1. Identificarea zonelor de neconformitate Gap Assessment-ul va evidenția acele arii din cadrul infrastructurii companiei care nu îndeplinesc cerințele Directivei NIS 2. Identificarea decalajelor ajută la remedierea Deloitte Romania The Mark Tower 82-98 Grivitei Road District 1, 010735 Bucharest, Romania Tel: +40 21 222 16 61 Fax: +40 21 222 16 60 www.deloitte.ro Deloitte Cyber Alert August 2025 neconformităților în timp util, anterior momentului în care autoritatea națională (DNSC) va iniția verificările oficiale ale conformității. 

2. Securizarea infrastructurii Prin evaluarea şi ajustarea elementelor neconforme, compania va securiza infrastructura organizației, reducând riscurile de breşe de securitate şi asigurând continuitatea activităților critice. 3. Pregătirea pentru verificări (assessments) formale Derularea Gap Assessment-ului asigură ca la momentul în care se vor realiza evaluările formale (la 60, respectiv 120 de zile de la decizia de înscriere în Registrul Național), entitatea va avea toate decalajele (gaps) de conformitate rezolvate şi nu va fi nevoie de întocmirea unui plan de remediere, lucru care va necesita transmiterea acestuia către autoritatea națională (DNSC).

Cum poate ajuta Deloitte? Deloitte România poate ajuta entitățile vizate de OUG 155/2024 privind instituirea unui cadru pentru securitatea cibernetică a rețelelor şi sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil cu: • analiza privind aplicabilitatea legislației; • analiza privind identificarea zonelor de neconformitate (Gap Assessment); • remedierea eventualelor neconformități identificate (actualizarea sau creare de la zero a unor politici, proceduri, definire de fluxuri, etc); • oferirea de asistență în procesul de notificare a DNSC pentru înregistrarea drept entitate esențială sau importantă; • oferirea de asistență în realizarea celor doua self-assessment-uri formale ce vor fi transmise către DNSC la 60, respectiv 120 de zile de la data emiterii decizie de înregistrare; • realizarea unui audit de securitate impus de legislația NIS2. Pentru întrebări suplimentare cu privire la aspectele menționate în această alertă, nu ezitați să ne contactați:

Andrei Ionescu Consulting Market Leader, Deloitte România, şi liderul practicii de securitate cibernetică din Europa Centrală, aionescu@deloittece.com

Mediul rural oferă, mai mult ca oricând, oportunități de afaceri pentru cei care vor să își construiască un viitor sigur cu investiții mici. Cu aproximativ 5.000 de euro, poți începe un proiect viabil în agricultură sau în zona non-agricolă. Însă, indiferent de alegerea făcută, succesul unei afaceri nu se rezumă doar la curaj și muncă. Fiecare investiție este expusă riscurilor, iar o strategie inteligentă include nu doar planificarea costurilor și atragerea de clienți, ci și găsirea unor modalități pentru continuitatea afacerii prin soluții de asigurare adaptate.

Afaceri agricole – idei și riscuri

Agricultura rămâne un domeniu promițător, mai ales prin culturile ecologice și de nișă. Plante precum lavanda, menta sau fructele de pădure sunt tot mai căutate, atât pentru consum, cât și pentru procesare în produse cosmetice sau alimentare. Apicultura este o altă idee accesibilă, cu produse de mare valoare și potențial de integrare în turismul rural. De asemenea, microfermele cu păsări (prepelițe, bibilici, rațe) sau animale (capre, oi) oferă carne, lapte și ouă pentru care cererea este constantă. Asigurările agricole îți oferă siguranța că nu vei pierde întreaga investiție în cazul apariției unor evenimente neplăcute.

Afaceri non-agricole – diversitate și siguranță

Nu toată lumea dorește să se implice în agricultură. Din fericire, mediul rural oferă numeroase idei non-agricole, adesea cu investiții mai mici și riscuri mai ușor de gestionat.

Atelierele meșteșugărești, fie de ceramică, textile sau produse cosmetice naturale, atrag turiști și consumatori care apreciază autenticitatea. Dar echipamentele, materia primă și spațiile pot fi afectate de incendii, furt sau inundații. O asigurare pentru clădiri și bunuri îți  permite să reiei activitatea fără pierderi majore.

Turismul rural și agropensiunile sunt, de asemenea, în creștere. O casă tradițională renovată sau un mic spațiu de cazare pot deveni o sursă stabilă de venit. Totuși, pensiunile presupun responsabilitate față de turiști. Aici, o asigurare de răspundere civilă îți oferă sprijin financiar  în cazul unor accidente ale clienților pe proprietatea ta, iar o asigurare de incendiu și calamități îți acoperă spațiile și mobilierul.

Alte idei non-agricole includ croitoria, tâmplăria, service-urile auto sau micile firme de construcții. Acestea răspund unor nevoi reale ale comunității și pot fi extrem de profitabile. Însă, și aici riscurile sunt evidente: avarii la utilaje, accidente de muncă, nemulțumiri ale clienților. În astfel de cazuri, o asigurare pentru utilaje și o poliță de răspundere civilă profesională devin aliați importanți.

De ce sunt asigurările esențiale pentru antreprenorii de la țară?

Mulți antreprenori mici cred că o asigurare este un cost în plus, dar realitatea arată contrariul. O investiție de câteva sute de lei pe an îți poate salva afacerea în caz de dezastru. Beneficiile sunt clare:

·        Continuitate – îți poți relua activitatea rapid după un eveniment neprevăzut.

·        Protecție financiară – eviți pierderi majore care îți pot închide afacerea.

·        Credibilitate – clienții și partenerii au mai multă încredere într-o afacere asigurată.

·        Liniște – știi că ai un plan de rezervă, indiferent de situație.

O afacere la țară nu înseamnă doar muncă și investiții, ci și capacitatea de a anticipa riscurile. Indiferent dacă alegi agricultura sau zona non-agricolă, asigurările trebuie privite ca o parte integrantă a planului de afaceri. Ele nu doar că îți susțin eforturile, dar îți oferă stabilitate și șansa de a te concentra pe dezvoltare, fără teama că un eveniment neașteptat îți va compromite viitorul.

În 2025, cele mai bune idei de afaceri la țară sunt cele care combină inovația, resursele locale și protecția prin asigurări. Doar astfel poți construi un proiect sustenabil, capabil să reziste în fața provocărilor și să aducă rezultate pe termen lung.

 Fă pasul către un viitor asigurat și cere o o ofertă de asigurare.

Pentru informaţii suplimentare poți consulta asistentul virtual Amelie (24/7) pe groupama.ro, poţi scrie pe relatii.clienti@groupama.ro, poți suna la AloGroupama 0374.110.110 (luni - vineri, între 8:00 - 18:00) sau contacta reţeaua de vânzători și parteneri Groupama.

Material de opinie de Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin adoptarea Regulamentului  de instituire a Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). Astfel, de la finalul anului 2025, această instituție trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, având ca sarcină coordonarea eforturilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului care, până acum, erau fragmentate și, astfel, supuse riscului unor vulnerabilităților sistemice generate de aplicarea neunitară de către statele membre a legislației europene în domeniu. Ce schimbări sunt așteptate în România?

Prin înființarea AMLA, UE urmărește armonizarea supravegherii și eliminarea diferențelor care până acum puteau fi exploatate de rețele infracționale și de cei care caută jurisdicții mai permisive. Obiectivul Regulamentului (UE) 2024/1620 este ca AMLA să dispună pe deplin de competențe și atribuții legate de supravegherea directă și indirectă și supervizarea tuturor entităților care vor intra sub controlul său, fie că vorbim de autorități publice sau actori privați (instituții financiare, dar nu numai).

Principalele competențe ale AMLA

Regulamentul îi conferă AMLA competențe directe și indirecte, în mod diferențiat în funcție de tipologia entităților cu care va interacționa.

În linii generale, autoritatea va avea competențe de monitorizare, analiză și evaluare a riscurilor atât din piața internă, cât și din țările terțe.

Totodată, AMLA va supraveghea direct „entitățile obligate selectate”, care vor fi catalogate ca atare în urma unui proces care trebuie demarat până la 1 iulie 2027. În principiu, vor fi selectate instituțiile de credit, instituțiile financiare ori grupurile de instituții de credit ori instituții financiare considerate de risc ridicat și care operează în cel puțin șase state membre, fie prin intermediul unor sedii, fie în temeiul libertății de a presta servicii pe piața UE, indiferent dacă activitățile se desfășoară prin intermediul infrastructurii de pe teritoriul în cauză sau de la distanță. AMLA va evalua conformitatea acestora și, dacă va constata neconcordanțe, va putea aplica măsuri administrative, pornind de la recomandări pentru remedierea situației, dispoziții de conformare (inclusiv aplicarea unor măsuri de corecție specifice), declarații publice în care se menționează persoana fizică sau juridică și natura încălcării reglementărilor, și ajungând la impunerea de modificări ale structurii de guvernanță ori suspendarea autorizării entității în cauză. Cu titlu excepțional, AMLA va putea superviza în mod direct și alte categorii de entități, la solicitarea supraveghetorilor financiari din statele membre. 

De asemenea, autoritatea va avea competențe de supraveghere indirectă, ceea ce înseamnă că va putea cere autorităților de supraveghere să acționeze atunci când consideră necesar și va putea emite instrucțiuni cu privire la măsurile ce trebuie luate. Mai mult, AMLA va realiza evaluări periodice inclusiv asupra activității supraveghetorilor nefinanciari, respectiv va analiza caracterul adecvat al competențelor și al resurselor financiare, umane și tehnice, gradul de independență și cadrul de guvernanță și standardele profesionale ale acestora, dar și aplicarea celor mai bune practici în materie.

În plus, AMLA va avea atribuții de coordonare și suport, în relația cu autoritățile naționale, pentru a uniformiza standardele de supraveghere și pentru a dezvolta metodologii comune de evaluare a riscurilor. În acest sens, în cooperare cu autoritățile de supraveghere din statele membre, AMLA va elabora și menține o metodologie actualizată și armonizată de supraveghere, care detaliază abordarea pe bază de riscuri a supravegherii entităților obligate din Uniunea Europeană.

Noua autoritate va avea și rolul de a facilita schimbul de informații  între entitățile obligate, supraveghetori, autorități de supraveghere sau unități de informații financiare (FIU).

Nu în ultimul rând, AMLA va avea putere sancționatorie. În acest sens, regulamentul îi conferă AMLA competența de a aplica două categorii de sancțiuni, respectiv sancțiuni pecuniare și penalități cu titlu cominatoriu. Astfel se va elimina percepția că modul de aplicare a sancțiunilor diferă între statele membre. Sancțiunile pecuniare constau în amenzi al căror cuantum de bază variază, în funcție de obligația încălcată, între 100.000 de euro și  2.000.000 de euro sau 1% din cifra de afaceri anuală, luându-se în calcul valoarea cea mai mare. Cu toate acestea, regulamentul îi conferă AMLA competența de a ajusta aceste cuantumuri în funcție de circumstanțele agravante sau atenuante incidente, prevăzute în anexa regulamentului. Astfel, prin aplicarea coeficienților agravanți se poate ajunge la un maxim general al amenzii în cuantum de 10% din cifra de afaceri anuală totală pentru încălcări legate de precauția privind clientela, politicile, procedurile și controalele aplicabile le nivelul grupului sau obligații de raportare ori 10.000.000 de euro pentru încălcarea tuturor celorlalte cerințe prevăzute de legislația incidentă. Penalitățile cu titlu cominatoriu pot fi aplicate atât entităților obligate selectate, cât și persoanelor fizice angajate sau persoanelor juridice care fac parte din aceasta, precum și terților către care au externalizat funcții sau activități operaționale, inclusiv persoanelor fizice sau juridice afiliate acestora. În cazul persoanelor juridice, cuantumul penalității este de maxim 3% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar precedent, iar în cazul persoanelor fizice de maxim 2% din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Spre deosebire de sancțiunile pecuniare care au un scop preponderent preventiv - descurajant, scopul penalităților cu titlu cominatoriu este fie de a determina entitatea obligată selectată să respecte o măsură administrativă dispusă, fie de a determina celelalte categorii de persoane menționate mai sus să colaboreze în cadrul unei investigații.

Impactul asupra sectorului public și privat din România

Autoritățile române vor trebui să își alinieze metodologiile la standardele AMLA și să coopereze în investigații atât naționale, cât și transfrontaliere. În acest sens, regulamentul conferă AMLA competența de a efectua evaluări periodice ale activității desfășurate de supraveghetorii financiari, precum și ale instrumentelor și resurselor acestora (inclusiv umane) în cadrul cărora va fi analizată măsura în care supraveghetorul financiar își îndeplinește sarcinile specifice și ia măsurile necesare pentru a asigura standarde și practici consecvente de supraveghere la nivel înalt. În cazul în care se constată deficiențe cu impact semnificativ, AMLA poate demara o investigație privind potențiale încălcări ale dreptului Uniunii Europene.  

Schimbările preconizate pentru entitățile din sectorul privat vor viza în principal entitățile din sectorul financiar cu expunere internațională (care activează în cel puțin șase state membre) care vor putea fi supravegheate direct de către AMLA, în măsura în care vor fi calificate ca entități obligate selectate sau la solicitarea motivată a autorităților naționale. Totodată, riscul de sancțiuni va fi mai mare decât în prezent, întrucât AMLA va putea aplica sancțiuni direct, ceea ce înseamnă că entitățile din România nu se vor mai raporta doar la practica locală, ci la o linie europeană mult mai strictă. În acest context, ca un prim pas, este recomandată revizuirea cadrului intern de conformare AML, conform standardelor europene, într-un timp cât mai scurt, pentru a respecta noile exigențe, dar și pentru a reduce riscul de calificare ca entitate obligată selectată.

În concluzie, noua abordare europeană creează provocări pentru entitățile vizate, dar și pentru autoritățile naționale, astfel că trebuie să înceapă demersurile pentru adaptarea politicilor interne la standardele europene, nu doar la cele naționale. Totodată, crește rolul auditului intern și al procedurilor de due diligence juridic, pentru a evita riscurile transfrontaliere.

Pe de altă parte, litigiile sau disputele legate de sancțiunile AMLA vor aduce noi provocări în instanțele europene și naționale. În aceste condiții, va fi necesară monitorizarea deciziilor AMLA și a cazurilor deferite justiției europene pentru a anticipa practica AMLA, dar și jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie de sancțiuni.

Părinții iau în calcul variante de optimizare a bugetului alocat cumpărăturilor pentru începerea anului școlar, astfel că 75% (față de 67% în 2024) spun că vor schimba brandul cu unul mai ieftin dacă cel dorit devine scump, 65% vor cumpăra de la magazine mai accesibile în locul celor preferate, iar 51% vor alege mărcile private în defavoarea celor cu notorietate, pentru a economisi bani, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2025. Comportamentul are la bază preocupările părinților cu privire la situația financiară personală – 83% estimează că aceasta va rămâne neschimbată sau se va deteriora față de anul trecut -, la perspectivele de încetinire a economiei (54%) și potențialele creșteri de prețuri (52%).

În aceste condiții, bugetul estimat pentru astfel de cumpărături rămâne apropiat de cel de anul trecut (echivalentul a 570 de dolari/copil, cu 14 dolari mai puțin decât în 2024), iar piața totală se menține în jurul a 31 de miliarde de dolari. Anul acesta, părinții vor plăti mai mult pentru haine și accesorii (+6%), dar vor reduce cheltuielile cu rechizitele (-3%) și cu produsele de tehnologie - computere, terminale electronice sau abonamente digitale (-8%).

Cu toate acestea, cei cu venituri mici se așteaptă să cheltuiască mai mult cu 10% față de anul trecut pe produse destinate școlii, din cauza creșterii prețurilor, în timp ce cei cu venituri medii și ridicate estimează că vor cheltui mai puțin (-7%, respectiv -9%).

Pe de altă parte, 90% dintre părinți (față de 86% în 2024) plănuiesc să își înscrie copiii la activități extrașcolare, pentru care estimează, însă, că vor cheltui mai puțin, în medie, decât anul trecut (532 de dolari pentru fiecare copil față de 582 de dolari în 2024). Aceștia susțin că astfel de activități sunt importante pentru că le dezvoltă copiilor abilități care nu pot fi înlocuite de inteligența artificială (83%), sunt benefice pentru sănătatea mintală a acestora (87%) și le ocupă timpul când ei sunt la muncă (55%).

Pentru realizarea cumpărăturilor, 83% dintre părinți (față de 77% în 2024) aleg magazinele generaliste – mass merchants - și pe cele online (68%). Magazinele fizice sunt preferate pentru achiziția de mobilă (70%) și haine și accesorii (58%), iar cele online pentru dispozitive electronice (71%), computere (69%) și rechizite școlare (54%). Totodată, 71% dintre părinți sunt dispuși să aștepte mai mult pentru livrare, pentru a beneficia de gratuitate.

În același timp, crește ponderea celor care intenționează să utilizeze rețelele sociale pentru cumpărăturile de școală (41% față de 33% în 2024), cei mai activi din acest punct de vedere fiind reprezentanții Generației Z (75%). O treime dintre participanții la studiu spun că vor folosi inteligența artificială, inclusiv generativă, la cumpărături, în principal pentru a compara prețurile și a identifica mai ușor ofertele. Pe de altă parte, 32% dintre părinți au mai mare încredere în recomandările influencerilor decât în informațiile oferite de comercianți.

„Rezultatele studiului indică faptul că prețul devine principalul criteriu în achiziționarea produselor pentru începerea școlii, dat fiind că părinții sunt tot mai preocupați de gestionarea eficientă a bugetelor în actualul context economic marcat de incertitudine în majoritatea economiilor lumii. Constrângerile bugetare cu care se confruntă statele determină și consumatorii europeni să abordeze cu prudență planurile de cheltuieli, iar cei din România cu atât mai mult, având în vedere revenirea inflației pe un trend accelerat de creștere, pe fondul liberalizării prețurilor la energie și al majorării cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Conform prognozelor Băncii Naționale a României, inflația anuală va depăși 9% în septembrie 2025, iar la finalul anului se va situa undeva la 8,8%. Astfel, comercianții trebuie să își ajusteze politica de prețuri pentru a rămâne relevanți pentru clienții aflați în căutarea celor mai avantajoase oferte”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.

Protejarea mediului continuă să preocupe mai mult de trei sferturi dintre părinți (37%), însă și aceștia pun pe primul loc prețul când iau în calcul cumpărarea unui produs sustenabil. Totodată, 33% ar cumpăra produse la mâna a doua când sunt disponibile și doar 18% caută activ produse sustenabile și sunt dispuși să plătească mai mult pentru ele.

Studiul Deloitte back-to-school 2025, ajuns la cea de-a 18-a ediție, este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a circa 1.200 de părinți din Statele Unite ale Americii cu copii de școală.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Terenul este situat în intravilanul Municipiului Arad, pe Calea Timișoarei, DN 69 km 43+700 (stânga) Arad și are o suprafață de 25 Ha. Terenul se afla în apropierea nodului rutier al Autostrăzii A1, precum și în vecinătatea unor spații logistice / depozitare importante.

Terenul este scos din circuitul agricol și este prevăzut cu un Plan Urbanistic zonal aprobat pentru zone de locuințe, comerciale și servicii.

Terenul este pretabil pentru construirea de spații logistice / depozitare / industriale, in acest scop fiind necesară modificarea P.U.Z.

Accesul la teren este realizat din DN 69, cu relații de dreapta – stânga, utilitățile aflându-se în zonă.

Oferim această proprietate la un preț foarte avantajos.

Mai multe detalii despre teren puteți găsi pe pagina de internet: www.fggimmobilien.ro

Persona de contact: Cristina Johanna Flutur

Email: cristina.flutur@fggimmobilien.ro

📅 | 27 August, ora 15:00 (ora României)

Inteligența artificială nu mai este ceva din viitor. Este deja prezentă în modul în care companiile sunt conduse și în deciziile importante care se iau la nivel de conducere.

Participă la webinarul live organizat de membrul AHK mindit.io, „Cum simplificăm AI-ul modern pentru o conducere mai eficientă”, și află cum poate AI-ul să te ajute să iei decizii mai bune, mai rapide și mai informate.

🧠 În doar 45 de minute vei învăța:
• Cum este folosit AI-ul pentru a sprijini conducerea companiilor
• Exemple din viața reală despre cum AI-ul îmbunătățește luarea deciziilor
• Ce riscuri și provocări trebuie să ai în vedere când implementezi AI
• Cum te poți pregăti pentru viitor ca lider informat și deschis la tehnologie

Dacă faci parte din conducerea unei companii, ești consilier sau îți dorești un rol strategic și vrei să îți crești impactul, acest webinar este pentru tine.

👉 Înscrie-te acum și află cum AI-ul poate deveni un aliat de încredere în luarea deciziilor importante.

Link eveniment: https://mindit.io/events/demystifying-modern-ai-for-board-efficiency-live-webinar/?utm_source=newsletter&utm_medium=AHK&utm_campaign=augustwebinar&utm_id=AIboards

Campania „Vreau Dinți de Leu” este o inițiativă educațională și de prevenție pentru copiii din mediul rural. Proiectul le oferă companiilor posibilitatea de a „adopta” o clasă de copii (clasele 0–IV) și de a susține igiena orală și educația pentru sănătate acolo unde ajunge prea rar cineva.

Ce presupune implicarea?

🔸 Compania sponsor acoperă un pachet complet pentru o clasă de 25 de copii, la costul de 1.400 lei (sumă 100% deductibilă din impozitul pe profit)
🔸 Pachetul conține periuțe, pastă de dinți, materiale educaționale, carte de povești și afișe ilustrate
🔸 Livrăm gratuit în școli izolate, iar implementarea este realizată cu ajutorul cadrelor didactice și echipei noastre
🔸 Până acum avem deja 3.800 de copii înscriși din peste 50 de școli din mediul rural și continuăm înscrierile

Este un mod ușor, cu impact real, prin care companiile – indiferent de dimensiune – pot susține educația și sănătatea copiilor din comunități vulnerabile.

Găsiți mai multe informații și pe site: www.zanamerciluta.ro

 

JW Marriott Bucharest Grand Hotel inaugurează un capitol nou în povestea sa, odată cu renovarea completă a spațiilor dedicate întâlnirilor și evenimentelor. Proiectul, realizat cu atenție la fiecare detaliu, aduce un suflu modern unor locuri care au găzduit de-a lungul timpului momente memorabile.  Aceste locații reîmprospătate, inclusiv iconic-ul Ballroom, îmbină eleganța rafinată cu confortul modern, oferind cadrul ideal pentru conferințe memorabile, gale și evenimente private de excepție. În imediata apropiere, Vienna Lounge surprinde printr-un concept dual: Specialty Coffee pe timpul zilei și Caviar & Champagne pentru seri elegante. Un spațiu unde eleganța, confortul și ospitalitatea se întâlnesc pentru a crea experiențe de neuitat.

CMS a asistat Rezolv Energy, prin subsidiara sa de proiect First Look Solutions S.R.L., în obținerea unor facilități suplimentare de finanțare de până la 331 milioane euro pentru susținerea construcției celei de-a doua faze a parcului eolian VIFOR, cu o capacitate de 269 MW, situat în județul Buzău, România. Faza a doua va extinde capacitatea totală a proiectului la 461 MW.

Finanțarea celei de-a doua faze este susținută în mare parte de aceiași finanțatori implicați în prima fază, printre care Erste Group, Banca Comerciala Romana S.A. și UniCredit Group (prin UniCredit Bank S.A.), alături de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, International Finance Corporation (IFC), Intesa Sanpaolo Group și OTP Bank, cărora li se alătură Raiffeisenlandesbank Niederösterreich-Wien.

Faza a doua a proiectului VIFOR urmează primei faze, aflată în prezent în construcție. Faza 1 va instala o capacitate de 192 MW – constând în 30 de turbine de câte 6,4 MW fiecare – și este programată să devină operațională în primăvara anului 2026. Faza a doua, care va fi pusă în funcțiune în trimestrul IV al anului 2027, va adăuga 42 de turbine, ducând capacitatea totală a proiectului la 461 MW – suficient pentru a alimenta cu energie electrică peste 700.000 de locuințe.

CMS a oferit asistență juridică Rezolv Energy pentru întregul set de documente de finanțare și toate celelalte documente auxiliare, inclusiv aspectele juridice, de reglementare și de conformitate din domeniul energiei și imobiliar, cu privire la autorizarea proiectului, contractele de execuție (Turbine Supply Agreement (TSA), Balance of Plant Contract (BoP). Aceasta este, de asemenea, prima finanțare acordată pentru un proiect eolian susținut de schema de sprijin Contracte pentru Diferență, contractul relevant fiind atribuit pentru faza 2 a proiectului VIFOR în decembrie 2024.

Ana Radnev, Head of Finance CMS România, declară: „Suntem încântați că am asistat Rezolv Energy în prima finanțare de acest tip. Finalizarea cu succes a celei de-a doua faze a proiectului parcului eolian VIFOR reflectă încrederea continuă a finanțatorilor internaționali de top în tranziția energetică a României și în reziliența pieței locale de finanțare a proiectelor. Suntem mândri că am sprijinit Rezolv Energy în dezvoltarea unei inițiative esențiale pentru energia regenerabilă și rămânem dedicați susținerii inovației și investițiilor în tranziția energetică a României.”

Varinia Radu, Head of Energy and Climate Change CMS România și Deputy Head of CEE Energy Projects and Construction Practice, declară: „Cea de-a doua fază a parcului eolian VIFOR reprezintă un proiect de referință pentru piața românească de energie regenerabilă. Prin adoptarea în premieră a schemei de sprijin Contracte pentru Diferență, proiectul VIFOR stabilește un precedent pentru viitoarele dezvoltări în domeniul energiei verzi din România. Suntem deosebit de încântați să vedem primul proiect eolian finanțat pe baza acestei scheme pe piața din România, ceea ce confirmă implementarea cu succes a primei etape a programului CfD în România, care acoperă 5 GW de proiecte solare fotovoltaice și eoliene. Experiența noastră vastă în sector, colaborarea multijurisdincțională între echipele din București și Londra și cunoașterea pieței locale ne permit să ghidăm clienții în tranzacții complexe precum aceasta, și vom continua să contribuim activ la dezvoltarea viitorului energetic durabil al României.”

Echipa CMS a fost coordonată de Ana Radnev, Head of Banking and Finance, și Varinia Radu, Head of Energy and Projects, și i-a inclus: Tudor Naftica, Dan Patrascu, Radu Dragan și Felix Firescu (Finance); Raluca Diaconeasa, Madalina Constantinescu, Edwina Udrescu (Energy & Projects); Alexandru Dumitrescu (Real Estate); Claudia Nagy și Eduard Roventa (Corporate); precum și Philip Duffield, Oliver Ratnatunga, Kate Merrill și Maja Kajdasz (Energy & Infrastructure, CMS UK).

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați cms.law

Rezumat

Acest articol analizează posibilitatea de atacare în contencios administrativ a planurilor urbanistice zonale (PUZ) în lumina Deciziei nr. 12/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a calificat PUZ-urile drept acte administrative normative. Sunt analizate implicațiile juridice ale modificării legislative aduse prin Legea nr. 151/2019, care a reglementat expres un termen de prescripție de 5 ani în privința atacării PUZ-urilor.

Articol

La data de 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 12/2021 în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), clarificând natura juridică a hotărârilor consiliilor locale prin care se aprobă planurile urbanistice zonale (PUZ). Problema de drept vizată era dacă aceste hotărâri reprezintă acte administrative cu caracter individual sau normativ. ICCJ a stabilit că hotărârile de aprobare a PUZ-urilor sunt acte administrative cu caracter normativ, chiar și atunci când sunt inițiate de persoane fizice sau juridice pentru proiecte individuale.

1. Această calificare are o serie de implicații juridice semnificative, cu următoarele implicații principale:
    Actele normative intră în vigoare la data publicării, nu la comunicarea către o persoană anume.
2. Spre deosebire de actele administrative individuale, cele normative nu pot fi atacate prin excepția de nelegalitate în cadrul altor litigii. Controlul legalității se face doar prin acțiune directă în anulare, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
3. Deși Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede în mod expres că actele normative pot fi atacate oricând, în cazul PUZ-urilor, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, prin modificarea introdusă prin Legea nr. 151/2019 impune un termen de prescripţie de 5 ani de la data aprobării PUZ-urilor pentru introducerea acțiunii în anularea acestora.

Persoanele vătămate de conținutul unui PUZ se află într-o situație juridică complexă. Coroborarea Deciziei ICCJ nr. 12/2021 cu Legea nr. 350/2001, modificată prin Legea nr. 151/2019, conduce la concluzia că aceste persoane pot ataca PUZ-ul doar în termen de 5 ani de la aprobare. Totodată, ele nu mai pot invoca excepția de nelegalitate a PUZ-ului într-un litigiu conex, deși această excepție este imprescriptibilă, tocmai pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a calificat PUZ-urile ca fiind acte administrative normative.

Prin urmare, deși Decizia ICCJ nr. 12/2021 aduce claritate într-un domeniu marcat de practici judiciare neunitare, calificând în mod expres PUZ-urile ca acte administrative normative, totuși, cei interesați trebuie să fie atenți la termenul de prescripție de 5 ani, care limitează aparenta „atacabilitate oricând” a acestor acte – o caracteristică fundamentală a actelor administrative normative.

Propunere de Lege Ferenda

Având în vedere calificarea PUZ-urilor ca acte administrative normative şi totodată reglementarea expresă prin lege a termenului de prescripţie de 5 ani pentru atacarea acestora în contencios administrativ, ar fi recomandabil ca, de lege ferenda, să fie modificată Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, astfel încât excepția de nelegalitate să fie admisibilă în cazul actelor administrative normative pentru care, printr-o lege specială, este prevăzut un termen de prescripție expres pentru atacarea acestora – precum în cazul PUZ-urilor. Această modificare ar permite un control de legalitate continuu asupra actelor normative care produc efecte juridice pe termen lung şi pentru un număr nelimitat de persoane și ar asigura protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor afectați de prevederile PUZ-urilor. Această modificare ar reprezenta un pas important în direcția consolidării controlului de legalitate asupra actelor normative cu efecte extinse și durabile.

O tremie dintre companiile multinaționale (34%) susțin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor, în timp ce 57% afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora prețurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producției în altă țară sau exportul pe alte piețe, se arată în Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey. Conform studiului, monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naționale, în circumscripții aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activității companiilor multinaționale, respectiv aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu mențiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerințelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri – Pilonul II din reforma OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.

Prima temă - aspectele legate de transparență și raportare – continuă să preocupe companiile multinaționale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanții la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor crește cerințele de transparență a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriile de sustenabilitate.

Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți spun că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administrație modernă și digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătățirea relației dintre contribuabili și autoritatea fiscală, economie de timp și de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se așteaptă la creșterea costurilor și a complexității procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu. 

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri față de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluțiilor din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanții la studiu se așteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creștere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forței de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile naționale. În acest caz, cei mai mulți participanți au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar și taxele pe muncă ( 69%) și contribuțiile sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey, ajuns la a 12-a ediție, este realizat anual, începând din 2014, în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an cuprinde opiniile exprimate de peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat. Experții firmei contribuie la atingerea unor rezultate măsurabile și de durată, care ajută la consolidarea încrederii în piețele de capital, care permit companiilor să se transforme, să prospere și să deschidă calea către o economie mai puternică, către o societate mai echitabilă și o lume sustenabilă. Cu o istorie de peste 175 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de țări și teritorii. Obiectivul său este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor aproximativ 460.000 de profesioniști la nivel mondial.

Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță și managementul riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.200 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați Deloitte.ro.

Numărul de angajaţi din clădirile de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a depășit 340.000 la finalul primului semestru, reprezentând circa 30% din efectivul total al salariaţilor din Capitală. În prima jumătate a anului, companiile au contractat spații de birouri pentru peste 7.000 de angajați, având în vedere că în acest interval cererea nouă (suprafața închiriată ce exclude renegocierile contractelor existente) a totalizat 64.300 metri pătrați, așa cum reiese din datele din raportul Office Marketbeat Q2 2025 publicat de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Companiile din domeniul IT&C au generat cea mai mare parte din cererea nouă de spații de birouri, 25% din total, acestea fiind urmate de operatorii de FMCG și retail, cu 17% și de cei din domeniul financiar cu 15%.

Luând în calcul suprafața clădirilor de birouri existente în diferitele zone ale Bucureștiului, în Centru – Vest (zona Politehnica – Grozăvești),  lucrează cel mai mare număr de angajați (aproximativ 65.000 de persoane), circa 60.000 lucrează ȋn zona Floreasca Barbu – Văcărescu și în jur de 50.000 în Centru.

De asemenea, în prezent se află în construcție proiecte ce totalizează 132.300 metri pătrați, suprafață din care mai mult de 90% urmează a fi livrată în 2026 și 2027, ceea ce înseamnă birouri pentru încă 15.000 de angajați. Astfel, numărul angajaţilor din clădirile moderne de birouri din Bucureşti ar putea urca spre 360.000 pȃnă la finalul anului 2027.

Noile proiecte vor aduce spații noi în cele mai dinamice zone din București – Centru, unde grupul  Vastint construiește o nouă fază a proiectului Timpuri Noi Square, cu o suprafață închiriabilă de 55.000 metri pătrați, Centru - Vest, care va beneficia de proiectul ARC Project, al grupului ceh PPF Real Estate – 30.000 metri pătrați, Barbu - Văcărescu, unde NEPI Rockcastle dezvoltă Promenada Offices – 23.400 metri pătrați și Dimitrie Pompeiu, cu proiectul One Technology District – 20.600 metri pătrați al celor de la One United Properties.

Proiectele în construcție deși reprezintă o revenire a activității de dezvoltare, sunt cu mult sub potențialul pieței din București, unde în ultimii zece ani au fost construiți în medie peste 153.000 metri pătrați de spații noi pe an.

Cererea de spații de birouri din București a totalizat 121.400 metri pătrați în primul semestru, ceea ce corespunde unei scăderi de 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. După un prim trimestru mai lent, cu doar 51.300 metri pătrați tranzacționați, cererea a început să accelereze în T2, înregistrând o creștere cu 37%, până la 70.100 metri pătrați.

Cererea netă (excluzând renegocierile) a avut o pondere robustă de 53% în activitatea tranzacțională consemnată în H1, în timp ce rata de neocupare din București și-a continuat tendința descrescătoare, ajungând la 13,4% (cel mai scăzut nivel din T2 2021).

Rata de neocupare este preconizată să scadă în continuare până la sfârșitul anului, având în vedere că în 2025 nu va fi livrată nicio clădire nouă de birouri, iar cererea nouă se va îndrepta în principal către spațiile neocupate din clădirile existente.

În ceea ce privește evoluția chiriilor din prima jumătate a anului, nu au fost înregistrate mișcări semnificative, costurile de închiriere menținându-se la un nivel de €20,00 – 21,00/ mp/ lună în CBD (cea mai scumpă subzonă de birouri din București), în timp ce valorile de referință pentru alte subpiețe au variat între €15,00 - 18,00/ mp/ lună în zonele centrale și semicentrale și €9,00 – 13,50/ mp/ lună în locații periferice.

Pentru perioada următoare am putea asista la o creștere limitată a chiriilor în anumite subpiețe precum CBD sau Centru, zone cu rate foarte scăzute de neocupare ce atrag profiluri diferite de chiriași față de alte subpiețe din oraș.

Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency C&W Echinox: “Piața de birouri din București rămâne solidă, chiar dacă cererea totală a înregistrat o scădere temporară. Interesul pentru spații moderne, eficiente și bine amplasate este ridicat, mai ales în zonele centrale și în CBD, unde rata de neocupare este foarte scăzută. Cum în 2025 nu sunt planificate livrări noi, această situație favorizează ocuparea rapidă a spațiilor existente și pune presiune pe chirii în subpiețele cu disponibilitate limitată. Până la finalul anului, estimăm o stabilizare a cererii și o activitate susținută în procesele de relocare și optimizare a portofoliilor de birouri.”

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

• 43% dintre companii mizează pe automatizare, iar 41% pe outsourcing pentru a reduce costurile IT.
• Doar 28% dintre organizații gestionează relația cu furnizorii IT în mod strategic.
• Rolul IT se transformă: +20 puncte procentuale (pp) în contribuția la valoarea de business, dar -7 pp ca motor de inovație.
•  

București, 12 august 2025. Într-un context economic marcat de presiune bugetară și incertitudine, companiile își recalibrează strategiile IT, punând accent tot mai puternic pe eficiență și controlul costurilor, relevă studiul „CIO 2025”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management.

Potrivit cercetării „CIO 2025: How to build crisis-resilient IT in volatile times”, 95% dintre companii intenționează să reducă cheltuielile IT în următorii ani – în principal prin automatizare (43%), outsourcing (41%) și alte măsuri de eficientizare. Totuși, majoritatea acestor acțiuni sunt reactive și punctuale, nefiind parte dintr-o strategie coerentă pe termen lung.
 

Pe fondul digitalizării accelerate, rolul departamentelor IT în companii se redefinește: acestea devin parteneri de business, însă își pierd treptat rolul inovator. Studiul arată o creștere semnificativă a percepției IT-ului ca facilitator și generator de valoare de business: +20 puncte procentuale (pp) față de anii anteriori. 

De asemenea, rolul de partener în dezvoltarea afacerii a crescut cu 17 puncte procentuale. În schimb, doar 38% mai consideră IT-ul un motor de inovație, în scădere cu 7 pp. Acest dezechilibru evidențiază nevoia de repoziționare strategică a funcției IT – nu doar ca sprijin operațional, ci și ca vector de transformare și creștere sustenabilă.

Deși aproape toate organizațiile colaborează cu furnizori externi de servicii IT, doar 28% adoptă o abordare strategică în gestionarea acestora. În 63% dintre cazuri, relația cu furnizorii este tratată exclusiv operațional – fără obiective clare, fără evaluări pe termen lung și fără integrarea acestora în viziunea de ansamblu a companiei. Rezultatul: costuri neoptimizate, sinergii pierdute și oportunități ratate de inovare prin parteneriate tehnologice.

Modelul clasic, centralizat, de organizare IT este în continuă scădere: ponderea companiilor care îl folosesc a scăzut cu 20 pp în ultimii trei ani. În schimb, structurile hibride au crescut cu 10 pp, iar cele descentralizate cu 8 pp. Această evoluție arată o nevoie clară de noi modele de guvernanță, capabile să coordoneze eficient activitățile IT între nivelul central și unitățile de business locale.


Studiul Horváth relevă faptul că Inteligența artificială (AI) este percepută ca principalul motor de eficiență și inovare în IT:

• 50% dintre companii folosesc deja knowledge bots pentru a automatiza accesul la informații;
• 40% utilizează AI pentru generarea de cod;
• 38% implementează soluții AI pentru optimizarea testării software.

În plus, AI este tot mai frecvent utilizat pentru reducerea costurilor IT și pentru automatizarea sarcinilor repetitive, eliberând resursele umane pentru inițiative cu impact real asupra businessului.

„Multe organizații rămân blocate într-o spirală de măsuri reactive, deși ar avea nevoie de o viziune coerentă și strategică asupra IT-ului. La Horváth, sprijinim companiile în tranziția de la simple reduceri de costuri la o guvernanță IT matură și performantă, care presupune prioritizarea investițiilor cu impact, dezvoltarea de modele hibride scalabile și integrarea inteligentă a AI în procesele critice. Numai astfel, departamentele IT pot deveni un catalizator real pentru transformarea sustenabilă a businessului”, afirmă Costin Lăpădat, Senior Project Manager, Horváth România.

 

Articol de opinie de Alexandru Nae, Senior Manager, și Alina Badea, Senior Consultant, Advisory, Servicii Corporate Forensic, Deloitte România

Intrarea într-un parteneriat de business nu este niciodată doar o formalitate, ci o decizie importantă, care poate fie să ajute o companie să crească, fie să genereze probleme majore. Un parteneriat potrivit poate sprijini compania în atingerea obiectivelor de creștere și în obținerea unor avantaje strategice, în timp ce o alianță greșită poate expune organizația la pierderi financiare semnificative, daune de imagine și riscuri de natură juridică. Asociația Examinatorilor Autorizați de Fraude (ACFE) menționează, în sondajele publicate între februarie 2023 și martie 2024, că procesul de integrare a unor noi parteneri de afaceri – în calitate de furnizori sau de clienți – reprezintă o provocare pentru multe organizații. Potrivit raportului ACFE, doar 10% dintre organizații consideră că integrarea noilor furnizori nu reprezintă deloc o provocare, în timp ce peste 60% o consideră extrem de dificilă. De asemenea, 52% dintre respondenți afirmă că integrarea unui nou client este o provocare majoră sau moderată, în timp ce doar 14% dintre aceștia nu percep acest proces ca fiind problematic pentru organizația lor.

Înțelegerea importanței analizei de integritate (Integrity Due Diligence)

Analiza de integritate (Integrity Due Diligence – IDD) reprezintă o componentă esențială a managementului riscului, care se concentrează pe evaluarea integrității și reputației unui partener de business actual sau potențial, înainte de inițierea sau extinderea unei colaborări. Realizarea unei analize de integritate permite organizațiilor să identifice probleme ascunse și să reducă riscurile care ar putea amenința atât activitatea curentă, cât și dezvoltarea viitoare a afacerii. Neefectuarea unei astfel de analize amănunțite poate expune o companie la potențiale consecințe grave care, în funcție de jurisdicție, ar putea include amenzi substanțiale, restricții asupra operațiunilor comerciale sau chiar asumarea unei răspunderi penale.

Dincolo de sancțiunile legale și de reglementare, o analiză insuficientă poate provoca, de asemenea, daune semnificative asupra reputației. Dacă o organizație este asociată cu un partener implicat în acte de corupție sau în practici lipsite de etică, aceasta se poate confrunta cu o expunere negativă în mass-media și cu pierderea încrederii părților interesate – inclusiv clienți, investitori și autorități de reglementare.

Date esențiale colectate în cadrul procesului de integrare și al verificărilor de tip Integrity Due Diligence (IDD)

ACFE raportează că, la momentul integrării unui partener de afaceri, organizațiile trebuie să colecteze informații cheie, cum ar fi codul de identificare fiscală, verificarea identității proprietarului/proprietarilor businessului, informații despre structura de proprietate și date privind sancțiuni, liste de supraveghere sau entități interzise. Verificarea acestor informații este direct legată de atenuarea riscurilor majore de fraudă și de reputație cu care se confruntă organizațiile atunci când interacționează cu parteneri de afaceri.

Informațiile colectate în timpul procesului de IDD ar trebui să acopere aspecte cheie precum: identitatea și structura corporativă, inclusiv identificarea membrilor consiliului executiv, a acționarilor, a beneficiarilor reali și a altor afilieri corporative; comportamentul pe piață; listele de sancțiuni, inclusiv identificarea persoanelor, organizațiilor sau țărilor supuse sancțiunilor economice emise de un guvern sau de o organizație internațională; relatările negative din mass-media, inclusiv acuzațiile mediatizate de surse credibile și alte publicații care asociază o persoană sau o entitate cu cazuri de fraudă, spălare de bani, corupție, terorism și alte activități ilegale; verificări ale listelor de persoane expuse politic și ale listelor entităților deținute de stat; rezultate financiare și bilanțuri contabile, inclusiv bilanțuri ale activelor și pasivelor.

Principalii factori de risc identificați prin analiza de tip Integrity Due Diligence

Analiza IDD este un instrument esențial pentru identificarea timpurie a riscurilor legate de integritate în cadrul relațiilor de business. Printre cele mai frecvente și relevante riscuri identificate se numără: proprietatea ascunsă cu ajutorul unor structuri complexe, care pot ascunde identitatea reală a persoanelor implicate; beneficiari reali cu antecedente penale sau cu reputație proastă; controlul neoficial al unei afaceri exercitat de către persoane politice influente; acuzații de corupție și activități frauduloase; utilizarea unei companii ca potențial vehicul pentru spălarea banilor; conflicte de interese, în care personalul cheie reprezintă interesele unor părți externe; litigii legale care pot afecta stabilitatea financiară sau imaginea publică a partenerului și probleme legate de zona de ESG (environment, social, governance – mediu, social, guvernanță), cum ar fi încălcarea reglementărilor privitoare la mediu, a standardelor de sustenabilitate, existența unor practici de muncă deficitare sau probleme asociate lanțului de aprovizionare.

Când ar trebui efectuată analiza de tip Integrity Due Diligence?

Frecvența cu care organizațiile efectuează verificări IDD depinde de mai mulți factori, care includ natura relației de business, nivelul de risc, industria și cadrul de reglementare aplicabil. Acestea ar trebui să efectueze întotdeauna IDD înainte de a intra într-un parteneriat sau înainte de a iniția o investiție sau o tranzacție semnificativă pentru a se asigura că nu se expun unor riscuri ascunse. Cu toate acestea, organizațiile nu ar trebui să trateze IDD ca un proces ce se efectuează o singură dată. În funcție de nivelul de risc, procedura de due diligence ar trebui revizuită în mod regulat. Pentru organizațiile care colaborează cu parteneri de afaceri cu risc scăzut, verificările IDD ar trebui revizuite la fiecare doi-trei ani. Relațiile de business cu risc moderat, însă, necesită o atenție mai mare - de obicei, verificările IDD ar trebui refăcute la fiecare 12-24 de luni. În scenarii cu risc ridicat sau atunci când se colaborează cu parteneri de afaceri care operează în jurisdicții cunoscute pentru cadrele slabe de reglementare sau în țări cu un nivel ridicat de corupție, organizațiile ar trebui să refacă verificările IDD la fiecare șase-12 luni sau chiar mai frecvent, dacă circumstanțele o cer. În plus, dincolo de aceste verificări periodice, organizațiile ar trebui să trateze aceste verificări ca pe o responsabilitate continuă, pentru a fi pregătite să reacționeze când apare ceva nou, de exemplu schimbări în structura acționariatului, la nivelul conducerii, apariția unor articole negative în presă, sesizări ale avertizorilor de integritate și actualizări ale cadrelor de reglementare. În aceste cazuri, reluarea promptă a procesului de due diligence ajută organizațiile să anticipeze riscurile potențiale înainte ca acestea să escaladeze.

Într-un peisaj de business global caracterizat de cadre de reglementare tot mai riguroase, practicile IDD pot fi esențiale în integrarea noilor parteneri de business și în monitorizarea relațiilor existente cu alte companii. Dincolo de simpla bifare a cerințelor de conformitate, IDD poate fi un mod de protejare împotriva corupției, fraudei și a unor obligații ascunse care pot amenința operațiunile și credibilitatea unei organizații.

București, August 2025: Piața de retail a fost foarte activă în prima jumătate a anului, perioadă în care au fost finalizate proiecte de peste 162.000 metri pătrați la nivel național. Stocul de retail modern din România a ajuns la 4,73 milioane de euro la jumătatea anului, cea mai parte fiind localizat în zona de Centru – Vest a țării (16 județe din Transilvania și Banat) cu circa 1,6 milioane de metri pătrați (33% din total) și în București - Ilfov cu 1,33 milioane de metri pătrați (28%), reiese din rapoartele Bucharest Retail Market și Romania Retail Regional Cities, lansate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Stocul de retail modern din zona de Centru – Vest este cu 17% mai ridicat decât cel din București, și mai mult decât dublu față de stocul din regiunea Moldovei (8 județe), care se situează la aproximativ 735.000 de metri pătrați.

O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 județe, fără București – Ilfov), unde suprafața cumulată a mallurilor, parcurilor de retail și galeriilor comerciale se ridică la 1,1 milioane de metri pătrați.

La nivel național densitatea spațiilor de retail a crescut la 248 metri pătrați/ 1.000 locuitori, suprafață care se plasează printre cele mai reduse din Europa.

La nivel de oraș, localitățile cu cea mai mare densitate de spații comerciale sunt Pitești (1.510 mp/ 1.000 locuitori), Suceava (1.471 mp/ 1.000 locuitori), Deva (1.252 mp/ 1.000 locuitori), Sibiu (1.213 mp/ 1.000 locuitori), Oradea (1.123 mp/ 1.000 locuitori) – orașe cu până la 150.000 de locuitori și Timișoara (1.089 mp/ 1.000 de locuitori) – oraș primar cu o populație de peste 250.000 de locuitori.

În celelalte orașe cu peste 250.000 de locuitori acest indicator variază între 522 mp/ 1.000 de locuitori în Cluj Napoca și 914 mp/ 1.000 de locuitori în Iași.

În prima jumătate a anului livrările de noi proiecte au crescut cu peste 60% față de perioada similară a anului trecut. Mall Moldova din Iași (125.700 mp) și extinderea Iulius Mall din Suceava (16.500 mp) sunt cele mai importante proiectele livrate în acest interval.

Ținând cont de proiectele aflate în prezent în diferite stadii de dezvoltare, dezvoltarea de spații comerciale își menține ritmul susținut, cu mai mult de 700.000 mp proiecte care urmează să fie finalizate până la sfârșitul deceniului. Zona de Centru-Vest, respectiv Cluj-Napoca și Reșița, urmează să atragă circa 60% din aceste livrări, iar zona de Est, respectiv Bacău și Galați, va atrage 16% din proiectele în construcție la nivel național.

În zona de Sud, livrările programate se situează la 65.000 metri pătrați, printre orașele vizate fiind Tulcea și Giurgiu. În București, activitatea de dezvoltare continuă să fie moderată, cu proiecte totalizând 46.000 metri pătrați fiind în construcție. 

Cei mai activi dezvoltatori vor fi în perioada următoare Prime Kapital, Iulius Group și NEPI Rockcastle - cei mai mari dezvoltatori și proprietari de spații comerciale din piața locală.

Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Piața de retail din România traversează o perioadă de expansiune accelerată, stimulată de dorința dezvoltatorilor de a-și extinde portofoliile și de densitatea redusă de spații în multe din orașele secundare și terțiare. Bucureștiul rămâne un pol important, însă regiunea Centru-Vest a preluat conducerea la nivel național. Aceste două zone, în care locuiește aproximativ 45% din populația țării și unde se înregistrează printre cele mai ridicate câștiguri salariale nete lunare, cumulează peste 50% din stocul modern de retail. Pe de altă parte Moldova, unde se află cel mai redus stoc la nivel național, a început să recupereze din decalajul față de celelalte zone ale țării, fiind pe harta celor mai mari dezvoltatori pentru proiecte viitoare”.   

În ceea ce privește evoluția chiriilor în acest an, singurele mișcări semnificative au fost consemnate în cazul spațiilor stradale de pe Calea Victoriei din București, care acum sunt cotate la €70/mp/lună și sunt așteptate creșteri suplimentare în trimestrele următoare. Pentru centrele comerciale din București și din principalele orașe din afara Capitalei chiriile au rămas stabile, variind între €50 - 90/mp/m/lună.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

CMS a asistat grupul Maspex în cadrul ofertei publice voluntare de preluare a pachetului majoritar de acțiuni în cadrul Purcari Wineries Public Company Limited (Purcari). Aceasta este prima tranzacție a Maspex pe piața de capital din România.

În urma încheierii cu succes a ofertei publice voluntare de preluare, și în baza aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, Maspex va deține 72,8% din acțiunile Purcari. Această poziție oferă grupului Maspex controlul asupra Purcari și a dezvoltării direcției strategice a companiei.

Purcari este un producător de vinuri și coniac de renume în Europa Centrală și de Est. Fondat în 1827, grupul operează în România, Moldova și Bulgaria, cu un accent pe segmentul premium. Produsele Purcari sunt exportate în peste 40 de țări, iar compania este listată la Bursa de Valori București.

Cristina Reichmann, Partener și coordonator al practicii de Piețe de Capital, Servicii Financiare și Finanțări Structurate la CMS România, declară: „Suntem încântați că am sprijinit Maspex în această ofertă publică voluntară de preluare a Purcari. Tranzacția reflectă atractivitatea în creștere a pieței românești pentru investitorii internaționali. Ne bucurăm să contribuim la extinderea strategică a Maspex și așteptăm cu interes evoluția Purcari sub noua conducere.”

Rodica Manea, partener Corporate și M&A la CMS România, adaugă: „Felicităm Maspex și Purcari pentru această tranzacție de referință, care marchează un moment important pentru ambele companii. Suntem încrezători că investiția Maspex va consolida poziția Purcari ca producător de vinuri de top în regiune. Încheierea cu succes a ofertei reflectă experiența și colaborarea eficientă dintre echipele noastre interdisciplinare și multijurisdicționale, precum și a capacității noastre de a livra rezultate excepționale în cadrul unor tranzacții complexe, sofisticate și cu implicații internaționale.”

Echipa CMS a fost coordonată de Cristina Reichmann, alături de o echipă multijurisdicțională remarcabilă, a cărei colaborare și implicare au fost esențiale pentru succesul tranzacției. Apreciere deosebită le revine partenerilor Rodica Manea și Horea Popescu (Corporate) pentru contribuția lor strategică în toate etapele tranzacției. O contribuție valoroasă au avut: Mircea Ciută (Capital Markets), Elena Andrei (Corporate), precum și Claudia Nagy (Competition) și Vlad Dorneanu (Competition), care au asigurat consultanță privind notificările către autoritățile de reglementare din România și nu în ultimul rând, Blazej Zagorski (CMS Polonia).

Nevena Radlova și Anna-Maria Spasova (CMS Bulgaria) au asigurat consultanță privind aspectele de reglementare din Bulgaria.

Ana Galus și Valeria Popa din cadrul firmei de avocatură Turcan Cazac au asigurat consultanță privind aspectele de reglementare din Moldova.

Aspectele de reglementare și guvernanță din Cipru au fost acoperite de Marcos Georgiades și George Demetriou (firma de avocatură Georgiades & Pelides).

- Sfârșit -

Notă către editori:

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Pentru mai multe informații vă rugăm vizitați cms.law

Piața de retail a fost foarte activă în prima jumătate a anului, perioadă în care au fost finalizate proiecte de peste 162.000 metri pătrați la nivel național. Stocul de retail modern din România a ajuns la 4,73 milioane de metri pătrați la jumătatea anului, cea mai parte fiind localizat în zona de Centru – Vest a țării (16 județe din Transilvania și Banat) cu circa 1,6 milioane de metri pătrați (33% din total) și în București - Ilfov cu 1,33 milioane de metri pătrați (28%), reiese din rapoartele Bucharest Retail Market și Romania Retail Regional Cities, lansate de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Stocul de retail modern din zona de Centru – Vest este cu 17% mai ridicat decât cel din București, și mai mult decât dublu față de stocul din regiunea Moldovei (8 județe), care se situează la aproximativ 735.000 de metri pătrați.

O a patra regiune analizată este cea de Sud (16 județe, fără București – Ilfov), unde suprafața cumulată a mallurilor, parcurilor de retail și galeriilor comerciale se ridică la 1,1 milioane de metri pătrați.

La nivel național densitatea spațiilor de retail a crescut la 248 metri pătrați/ 1.000 locuitori, suprafață care se plasează printre cele mai reduse din Europa.

La nivel de oraș, localitățile cu cea mai mare densitate de spații comerciale sunt Pitești (1.510 mp/ 1.000 locuitori), Suceava (1.471 mp/ 1.000 locuitori), Deva (1.252 mp/ 1.000 locuitori), Sibiu (1.213 mp/ 1.000 locuitori), Oradea (1.123 mp/ 1.000 locuitori) – orașe cu până la 150.000 de locuitori și Timișoara (1.089 mp/ 1.000 de locuitori) – oraș primar cu o populație de peste 250.000 de locuitori.

În celelalte orașe cu peste 250.000 de locuitori acest indicator variază între 522 mp/ 1.000 de locuitori în Cluj Napoca și 914 mp/ 1.000 de locuitori în Iași.

În prima jumătate a anului livrările de noi proiecte au crescut cu peste 60% față de perioada similară a anului trecut. Mall Moldova din Iași (125.700 mp) și extinderea Iulius Mall din Suceava (16.500 mp) sunt cele mai importante proiectele livrate în acest interval.

Ținând cont de proiectele aflate în prezent în diferite stadii de dezvoltare, dezvoltarea de spații comerciale își menține ritmul susținut, cu mai mult de 700.000 mp proiecte care urmează să fie finalizate până la sfârșitul deceniului. Zona de Centru-Vest, respectiv Cluj-Napoca și Reșița, urmează să atragă circa 60% din aceste livrări, iar zona de Est, respectiv Bacău și Galați, va atrage 16% din proiectele în construcție la nivel național.

În zona de Sud, livrările programate se situează la 65.000 metri pătrați, printre orașele vizate fiind Tulcea și Giurgiu. În București, activitatea de dezvoltare continuă să fie moderată, cu proiecte totalizând 46.000 metri pătrați fiind în construcție. 

Cei mai activi dezvoltatori vor fi în perioada următoare Prime Kapital, Iulius Group și NEPI Rockcastle - cei mai mari dezvoltatori și proprietari de spații comerciale din piața locală.

Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox: „Piața de retail din România traversează o perioadă de expansiune accelerată, stimulată de dorința dezvoltatorilor de a-și extinde portofoliile și de densitatea redusă de spații în multe din orașele secundare și terțiare. Bucureștiul rămâne un pol important, însă regiunea Centru-Vest a preluat conducerea la nivel național. Aceste două zone, în care locuiește aproximativ 45% din populația țării și unde se înregistrează printre cele mai ridicate câștiguri salariale nete lunare, cumulează peste 50% din stocul modern de retail. Pe de altă parte Moldova, unde se află cel mai redus stoc la nivel național, a început să recupereze din decalajul față de celelalte zone ale țării, fiind pe harta celor mai mari dezvoltatori pentru proiecte viitoare”.       

În ceea ce privește evoluția chiriilor în acest an, singurele mișcări semnificative au fost consemnate în cazul spațiilor stradale de pe Calea Victoriei din București, care acum sunt cotate la €70/mp/lună și sunt așteptate creșteri suplimentare în trimestrele următoare. Pentru centrele comerciale din București și din principalele orașe din afara Capitalei chiriile au rămas stabile, variind între €50 - 90/mp/m/lună.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent. Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajați în 400 de birouri din 60 de țări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

CMS asistă Grupul Bonafarm, unul dintre cele mai mari grupuri agroalimentare integrate vertical din Ungaria, în achiziția operațiunilor din România ale Royal FrieslandCampina N.V. Grupul Bonafarm va achiziționa un pachet de 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A., o afacere de lactate lider de piață în România.

FrieslandCampina România deține binecunoscutul brand românesc Napolact, operează două unități de producție în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și are aproximativ 400 de angajați. Tranzacția va consolida și mai mult poziția Grupului Bonafarm ca lider de piață în industria lactatelor.

Tranzacția este supusă aprobărilor de reglementare standard, inclusiv avizului din partea Consiliului Concurenței din România, și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Odată obținute aceste aprobări, Grupul Bonafarm intenționează să investească în extinderea capacității de producție, să consolideze relațiile de colaborare cu partenerii comerciali și furnizorii, și să contribuie activ la dezvoltarea sustenabilă a industriei lactatelor din România.

Rodica Manea, partener Corporate și M&A la CMS România, declară: „Suntem bucuroși că am avut un rol important în realizarea acestei tranzacții semnificative, care aduce împreună două companii de referință din domeniul agroalimentar și al lactatelor. Achiziția reflectă atractivitatea pieței românești pentru investitorii strategici și deschide perspective reale de inovație și dezvoltare în industria locală a lactatelor. Este o dovadă a colaborării excelente dintre echipele noastre internaționale și a angajamentului nostru constant de a sprijini clienții în îndeplinirea priorităților lor strategice, atât în România, cât și la nivel internațional.”

CMS a acordat asistență juridică completă Grupului Bonafarm pe parcursul întregului proces de achiziție, acoperind toate etapele tranzacției, de la structurare și negociere, la analiza juridică (due diligence) și consultanță specializată în domenii precum dreptul concurenței, IT și proprietate intelectuală, aspecte de muncă și protecția datelor. Colaborarea strânsă dintre birourile CMS din România, Ungaria și Olanda a fost esențială pentru finalizarea cu succes a acestui proiect strategic.

Echipa CMS a fost coordonată de Eszter Török și Rodica Manea și i-a inclus pe Zoltán Poronyi, Eszter Csapó (CMS Ungaria); Rareș Crîșmaru, Claudia Nagy, Elena Andrei, Laura Capată, Cătălin Vasile, Simona Strava-Stoica, Ruxandra Georgescu, Bianca Bănățeanu, Aura Georgiana Marina, Carmen Turcu și Vlad Dorneanu (CMS România); și Mark Ziekman (CMS Olanda).

CMS are peste 35 de ani de experiență în Europa Centrală și de Est, cu experți locali și practicieni în drept englez în 16 birouri din regiune. Firma are echipe Corporate și M&A de top în CEE și este bine poziționată pentru a gestiona tranzacții internaționale și transfrontaliere în regiune și dincolo de aceasta.

Despre CMS

Înființată în anul 1999, CMS este o organizație integrată, multi-jurisdicțională, de firme de avocatură, care oferă servicii complete de consultanță juridică și fiscală. Cu 91 de birouri în peste 50 de țări din întreaga lume și peste 7.200 de avocați, CMS deține o experiență îndelungată atât în domeniul consultanței în jurisdicțiile sale locale, cât și internaționale. Având în portofoliu mari companii multinaționale cât și companii cu capital mediu și start-up-uri, CMS oferă rigoarea tehnică, asistență juridică strategică și parteneriat pe termen lung pentru a menține fiecare client în poziția de lider al domeniului în care acesta activează.

Firmele membre CMS asigură o experiență vastă în cele 19 arii de practică și sectoare, inclusiv Drept corporatist / Fuziuni & Achiziții, Energie & Schimbarea climei, Fonduri, Științe ale vieții & Sănătate, Tehnologie, Media și Comunicații, Fiscalitate, Bănci & Finanțe, Aspecte comerciale, Antitrust, Concurență & Comerț, Rezolvarea Litigiilor, Aspecte privind Ocuparea Forței de Muncă & Pensiile, Proprietatea Intelectuală și Proprietatea Imobiliară.

Articol de opinie de Mihnea Jurca, Senior Manager, și Ștefan Panaitescu, Manager, Practica de Sustenabilitate, Deloitte România

Dezbaterea publică pe subiecte de sustenabilitate a luat amploare în ultimii ani, însă, din motive diverse, segmentul legat de strategiile de sustenabilitate a rămas în plan secund. De altfel, dacă raportarea de sustenabilitate a fost întotdeauna guvernată de standarde internaționale ca Global Reporting Initiative (GRI), Sustainability Accounting Standards Board (SASB) sau, mai recent, de prevederile CSRD, strategia de sustenabilitate a părut tratată secundar și din această perspectivă, luând drept repere unele principii și standarde de tip AccountAbility (AA) sau pasaje din GRI, dar fără a beneficia de transpunere locală și, prin urmare, fără vreo responsabilitate sau obligație de conformare. Pe de altă parte, chiar acolo unde strategia de sustenabilitate există, sunt numeroase cazurile în care ea este decuplată de strategia de business, ceea ce creează un decalaj neproductiv între obiectivele de creștere și cele de transformare.

Cu toate acestea, dată fiind instabilitatea economică a ultimilor ani, precum și preocuparea exprimată într-un raport recent Deloitte de șapte din zece lideri de business din toată lumea cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra operațiunilor companiilor până în 2027, și mai ales luând în considerare peisajul în evoluție al reglementărilor - CSRD, Taxonomia UE, emisiile Scope 1, 2 și 3 ș.a. -, strategia de sustenabilitate devine unul dintre cele mai relevante și mai practice demersuri pentru companii, crescând eficiența și reziliența și transformând sustenabilitatea dintr-o temă izolată într-un pilon al culturii organizaționale, care oferă direcție, claritate și motivație.

Dincolo de cerințele ESRS. Cum se pornește în elaborarea unei strategii de sustenabilitate relevante?

Reglementările europene oferă un cadru indispensabil pentru raportarea de sustenabilitate, însă acestea nu pot și nu ar trebui să constituie decât un punct de plecare în transformarea sustenabilă a afacerii și în construirea unei strategii de profil. Pentru că o strategie eficientă presupune mai mult decât conformare. Este vorba despre stabilirea de priorități, integrarea lor în modelul de business și construirea unui plan etapizat care să influențeze pozitiv impactul afacerii asupra mediului, asupra pieței și societății și, nu în ultimul rând, să îmbunătățească performanța financiară.

1.  Evaluarea lanțului valoric constituie primul pas. Ea presupune identificarea punctelor critice unde compania poate avea cel mai mare impact, de-a lungul lanțului, de la furnizori și până la produsul final comercializat. Ca alternativă, există posibilitatea de a construi o strategie de sustenabilitate pornind de la temele ESRS (European Sustainability Reporting Standards), dar ea oferă o perspectivă mai restrânsă și mai puține zone de intervenție.

2.  Analiza de dublă materialitate (Double Materiality Analysis) este un instrument esențial de calibrare în etapa inițială, ea punând în lumină atât impactul organizației asupra mediului și societății, cât și riscurile și oportunitățile generate de factori externi. De altfel, de la introducerea CSRD, relevanța analizei de dublă materialitate a crescut, aceasta stând la baza multor informații necesare în raportare.

3.  Consultarea stakeholder-ilor, în interviuri individuale sau discuții de grup, este pasul următor. Pentru că înțelegerea așteptărilor unor categorii critice, precum angajații, clienții, investitorii și comunitatea este esențială încă din faza de construcție a strategiei și va asigura angajamentul acestora de-a lungul etapelor care urmează.

4.  Stabilirea ca priorități de acțiune a zonelor cu cel mai mare potențial de impact, în locul tendinței de a aborda toate subiectele simultan, este, de asemenea, un principiu de avut în vedere. La fel ca în cazul raportării de sustenabilitate, o abordare precaută, treptată, construind un plan în jurul temelor unde compania poate avea aport real, fie în termeni de mediu, fie în plan social sau de business, este întotdeauna de preferat. În scenariul opus, al acțiunii simultane pe mai multe planuri, riscurile țin de risipa de resurse în proiecte cu impact redus, confuzie în rândul echipelor lucrând cu obiective greu de urmărit și de atins, precum și lipsă de credibilitate, cauzată de incapacitatea de a livra rezultate clare.

5.  La finalul acestor primi patru pași, o foaie de parcurs trebuie să organizeze strategia în faze: obiective pe termen scurt, realizabile imediat, pe termen mediu, adică proiecte de extindere, respectiv obiective pe termen lung - adică inițiative de transformare. Strategiile de sustenabilitate trebuie construite astfel încât planul să reflecte implicarea companiei pe o perioadă stabilită, în urma analizelor de context, lanț valoric și materialitate.

Ce principii fac diferența în urmărirea cu succes a unei strategii de sustenabilitate?

Integrarea principiilor ESG în rutina decizională. Pe fondul instabilității economice accentuate și al accesului tot mai îngreunat la resurse, industriile și economiile se adaptează, iar puterea de anticipare devine un atribut-cheie. Cadrul ESG oferă repere clare de acțiune către obiectivele vizate, de aceea sustenabilitatea trebuie să devină parte a procesului de decizie în toate aspectele acestuia, de la lanțul de aprovizionare și până la investiții și inovare.

Raportare la contextul pieței și la tendințele globale. O strategie eficientă presupune alinierea măsurilor la cererea consumatorilor și la evoluția tehnologiilor și ar trebui să ofere o imagine complexă nu doar asupra situației companiei, ci și asupra contextului mai larg în care a fost elaborată strategia.

Comunicare. Orice inițiativă, indiferent dacă este impusă de reglementări sau pornită voluntar, va întâmpina un anumit grad de rezistență. Comunicarea clară, cu obiective precise și pași clari, organizați, în atingerea lor facilitează creșterea încrederii și angajamentul din partea echipelor.

Flexibilitate. Strategia de sustenabilitate presupune concentrarea tuturor acțiunilor de transformare și optimizare într-un plan integrat, dezvoltat pe baza capacităților companiei și tipicului industriei, alocând responsabili și bugete și ținând cont de realitățile pieței și de concurență. Tocmai de aceea, ea rămâne un document „viu” și necesită actualizări și ajustări constante.

În concluzie, de ce este oportună o strategie de sustenabilitate?

O strategie de sustenabilitate nu este un răspuns la reglementări, nici un exercițiu opțional, ci un instrument esențial de business, a cărui valoare reală se reflectă în toate dimensiunile organizației.

O strategie bine construită orientează investițiile, inovația și dezvoltarea operațională către zone care generează impact durabil, atât financiar, cât și în planul reputației și asupra mediului. În plus, ea asigură un nivel sporit de predictibilitate și reziliență la schimbări sistemice și crize externe și ajută la consolidarea încrederii investitorilor, partenerilor, angajaților și a altor categorii de stakeholderi.

Wolf Theiss a asistat fondatorul Genesis College, una dintre cele mai prestigioase instituții private de învățământ din București, în procesul de obținere a unei investiții din partea Mozaik Investments, un fond de investiții în plină dezvoltare cu birouri în Viena și București. Tranzacția, care are o importanță deosebită având în vedere complexitatea legată de funcționarea și autorizarea școlilor private în România, a fost semnată în data de 29 iulie 2025.

Echipa de Corporate/M&A a Wolf Theiss, coordonată de Ileana Glodeanu, Partener, şi Mihai Coadă, Counsel, a acordat consultanţă juridică fondatorului Genesis College pe parcursul tuturor etapelor tranzacției, în ceea ce privește noua structură corporativă, precum și redactarea, negocierea și semnarea acordului acționarilor investitori și a altor documente tranzacționale guvernate de legea română. Wolf Theiss s-a ocupat, de asemenea, de structurarea tranzacției, găsind soluții inovatoare într-un context complex. De asemenea, Counsel George Ghitu, împreună cu Associate Ruxandra Nițu, au contribuit la finalizarea tranzacției. Associate Claudia Andreescu (Concurență & Antitrust) a oferit consultanță cu privire la autorizarea fuziunilor, aspecte legate de investițiile străine directe (FDI) și aprobarea din partea autorităților de reglementare competente.

“Această tranzacție marchează o etapă importantă pentru Genesis College, deoarece intrăm într-o nouă fază de dezvoltare alături de Mozaik Investments. Suntem încrezători că acest parteneriat ne va consolida poziția pentru a continua să oferim elevilor noștri educație la cele mai înalte standarde și cele mai bune condiții pentru a-și atinge potențialul. Suntem bucuroși să lucrăm cu Ileana și Mihai deoarece profesionalismul, expertiza și dedicarea lor au fost esențiale pentru încheierea cu succes a acestei tranzacții.” – Ioana Necula, Fondator Genesis College.

"Pentru echipa noastră, a fost o plăcere să îl asistăm pe fondatorul Genesis College de-a lungul acestui proces juridic, creând noi oportunități de creștere și inovare în cadrul primei școli private acreditate din București. Sunt foarte mândră de echipa noastră de Corporate/M&A care a reușit să finalizeze încă o tranzacție, una dintre puținele realizate în prezent în România, în sectorul educațional privat. Anul trecut, Wolf Theiss a asistat Dukes Education la achiziționarea participației majoritare la Verita School, iar această nouă tranzacție în acest sector consolidează și mai mult expertiza și cunoștințele echipei Wolf Thiess." – Ileana Glodeanu, Partener Wolf Theiss.

Despre Wolf Theiss

Fondată în 1957, Wolf Theiss este una dintre cele mai importante firme de avocatură din Europa Centrală și de Sud-Est (CEE/SEE). Ne-am construit reputația pe baza unor cunoștințe locale de neegalat, susținute de capacități internaționale puternice. Cu 390 de avocați în 13 țări, peste 80% din activitatea firmei implică reprezentarea transfrontalieră a clienților internaționali.

În Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina, Wolf Theiss reprezintă companii locale și internaționale din domeniul industrial, de producție, comerț, distribuție și servicii, precum și bănci și companii de asigurări. Combinând dreptul și afacerile, Wolf Theiss dezvoltă soluții cuprinzătoare și constructive orientate spre afaceri pe baza cunoștințelor juridice, fiscale și de afaceri.