Germania continuă să crească, dar numai datorită măsurilor de sprijin din partea statului. Prețurile ridicate la energie și industria slabă fac ca această mini-recuperare economică să fie fragilă.
Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW) estimează pentru anul în curs o creștere de doar 0,5%, deși estimarea anterioară era de 1%, iar pentru anul viitor prognoza scade la 0,8%.
Pentru Germania, acest lucru înseamnă menținerea într-o fază în care orice nou șoc afectează imediat creșterea economică. Economia nu are suficientă dinamică pentru a face față cu ușurință prețurilor ridicate la energie, incertitudinii geopolitice și investițiilor slabe.
Potrivit experților, esența problemei rezidă în conflictul din Orientul Mijlociu. Republica Federală nu este o putere în domeniul resurselor naturale, ci o putere industrială. Industria chimică, metalurgică, a sticlei, a hârtiei, a ceramicii și multe produse intermediare depind în mare măsură de energia la prețuri accesibile.
Prețurile ridicate la energie acționează în prezent ca o taxă suplimentară asupra producției. Companiile plătesc mai mult pentru electricitate, gaze, petrol, transport și materii prime.
O parte din aceste costuri este transferată în cele din urmă către clienți. O altă parte este absorbită de companii prin reducerea marjelor de profit. Ambele efecte frânează economia: prețurile mai mari reduc consumul și cererea, iar marjele mai mici descurajează investițiile.
Șocul prețurilor la energie are consecințe economice deosebit de nefavorabile. Acesta afectează simultan atât oferta, cât și cererea. Crește costurile de producție, slăbește puterea de cumpărare și, în final, menține inflația la un nivel ridicat.
Aici intervine Banca Centrală Europeană, care se confruntă cu o dilemă: pe de o parte, dorește să împiedice creșterea inflației, pe de altă parte, o politică monetară mai restrictivă riscă să afecteze și mai mult o economie deja fragilă, deoarece creditele devin mai scumpe, iar investițiile sunt și mai greu de realizat.