În Germania, aproximativ un milion de persoane lucrează în sectoare care depind în mod esențial de metalele rare ca materii prime. Printre acestea se numără industria auto, tehnologia energetică, precum și aviația și industria aerospațială. La această concluzie a ajuns o analiză realizată de compania de consultanță McKinsey, obținută de publicația Handelsblatt. În fiecare an, aceste sectoare contribuie la produsul intern brut cu aproximativ 150 de miliarde de euro.
Potrivit McKinsey, alte aproximativ trei milioane de angajați depind de finanțele celor care lucrează în industriile dependente de metalele rare. Acest lucru corespunde unui efect suplimentar de creare a valorii adăugate de aproximativ 220 de miliarde de euro.
Dacă China, de departe cel mai mare furnizor de metale rare, ar cădea ca sursă de aprovizionare, „doar în Germania ar fi amenințate aproximativ patru milioane de locuri de muncă și circa 370 de miliarde de euro din valoarea adăugată, adică aproximativ 9% din produsul intern brut al țării”, se arată în analiză.
Prin aceasta, McKinsey evidențiază dimensiunea unei probleme cu care economia germană și cea europeană se confruntă de ani de zile: dependența de materii prime critice, printre care metalele rare, dar și litiu, cobalt și fosfor.
În cazul multor materii prime critice, în special al metalelor rare, întregul lanț valoric este controlat de China. Republica Populară însă adoptă o politică tot mai restrictivă în privința exporturilor. În același timp, cererea globală de metale rare crește, în special în sectoarele high-tech și în industria de apărare.