Aproape 40% dintre marile companii din Germania raportează efecte puternice ale atacurilor hibride din străinătate. La nivelul tuturor companiilor, ponderea este de 19%, potrivit unui sondaj al Institutului Economic German (IW).
Dintre companiile cu cel puțin 250 de angajați, 39% declară efecte puternice sau foarte puternice, de la dezinformare și spionaj până la sabotaj și atacuri cibernetice. În rândul firmelor cu 50–249 de angajați, ponderea este de 27%. Datele provin dintr-un sondaj realizat în vara anului 2026 în rândul a peste 1.000 de companii.
Infrastructura critică, o țintă prioritară
Cele mai expuse sunt companiile care operează în puncte esențiale ale sistemelor de aprovizionare: aproximativ una din trei firme din sectorul informației și comunicațiilor și peste una din patru din energie și apă raportează atacuri hibride. În industrie și în serviciile pentru companii, ponderea este de aproape 20%. Datele indică o schimbare de motivație: dacă în trecut atacurile urmăreau mai ales câștiguri financiare, furt de tehnologie sau secrete comerciale, astăzi actorii acționează tot mai frecvent din motive politice. Potrivit Bitkom, 46% dintre companiile afectate au atribuit cel puțin un atac Rusiei sau Chinei.
Multe companii au luat deja măsuri, în special în domeniul securității IT, dar capacitatea lor este limitată în fața actorilor statului. Expertul IW Simon Gerards Iglesias solicită autorităților federale să își asume un rol mai ferm în prevenirea și investigarea atacurilor și să colaboreze strâns cu landurile și companiile. Legea-cadru KRITIS privind protecția infrastructurii critice este un prim pas, însă responsabilitățile și măsurile concrete rămân insuficient definite. Atacurile hibride amenință aprovizionarea populației și generează costuri ridicate pentru economie.