Comunicate de presă

Cel mai așteptat  evenimentul estival al comunității de afaceri româno-germane, Sărbătoarea Verii, a reunit la București peste 650 de participanți, lideri din business, societate civilă și media, sub motto-ul "A summer to connect. Building trust for tomorrow”. În cadrul relaxant și elegant al grădinii de vară de la Crowne Plaza Bucharest invitații au petrecut câteva ore de networking, cu convingerea că prin conexiuni și dialog se pot construi cu încredere afaceri de viitor.

Comunitatea oamenilor de afaceri consideră că încrederea este fundamentul pe care se construiesc parteneriate durabile, investiții și dezvoltarea economică, în special în perioade ca cea pe care o traversăm acum, marcată de incertitudini și schimbări rapide.

Temele pe care se concentrează activitatea AHK România în această perioadă sunt educația, apărarea și consolidarea comunităților regionale.

„Continuitatea, stabilitatea și situațiile de tip win-win pe care noi, mediul de afaceri, le avem împreună cu administrațiile locale, la nivel local și regional, sunt esențiale. Noi am construit la nivel local un pilon stabil pentru creșterea economică. Așadar, să nu privim mereu doar la nivelul central; nucleul continuității și al stabilității se află în comunitățile locale și cele regionale”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

România a făcut progrese și ar fi foarte bine să le continue, a adăugat și Volker Raffel, președintele AHK România: „Ținta de acum, aderarea la OCED, presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile către sectorul public și privat. Guvernul care va veni ar trebui să facă reformele necesare”, a precizat el. 

Germania și România au un lung istoric de schimburi economice, bazate pe legături socio-politice și culturale puternice și pe activități desfășurate în numeroase regiuni ale României, a remarcat ambasadoarea Republicii Federale Germane în România, Angela Ganninger. „Deciziile importante pentru acest ecosistem nu se iau doar în capitale și la Bruxelles: este nevoie ca impulsurile și idei le din partea mediului de afaceri și a societății civile să pătrundă în politică și administrație,” a menționat ea.

Pe lângă muzică și networking de calitate a fost organizată și tradiționala tombola caritabilă. Companiile membre AHK au pus la dispoziție peste 600 de premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor (32.410 RON) a fost donată Crucii Roșii România.

Cu o tradiție de peste 20 de ani, Sărbătoarea Verii AHK România reunește anual comunitatea de afaceri româno-germană, alături de reprezentanți ai mediului instituțional, societății civile și mass-media, consolidând dialogul și parteneriatele.

Parteneri Premium ai evenimentului: Bosch, DRÄXLMAIER, E.ON, Delgaz Grid, Lidl, Penny, Siemens, Siemens Energy.

AHK România și-a reafirmat rolul de voce activă și puternică a economiei româno-germane în cadrul Adunării Generale a membrilor, continuând să pledeze pentru un cadru stabil de politici economice, îmbunătățirea credibilității financiare a statului român și dezvoltarea competitivă a României. 

În ceea ce privește actuala situație politică și economică, președintele AHK România, Volker Raffel, a declarat că organizația va colabora cu orice nou guvern și va continua să susțină cu fermitate dezvoltarea economică a țării. „Bonitatea statului român trebuie îmbunătățită, iar pentru aceasta sunt necesare nu doar măsuri fiscale, ci și reducerea birocrației și modernizarea administrației publice. Obiectivul este consolidarea încrederii investitorilor că România este un amplasament sigur pentru investiții și limitarea riscurilor pentru dezvoltarea economică”, a spus Raffel.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a evidențiat forța comunității de afaceri româno-germane, care reunește companii din cele mai diverse industrii. Există în acest moment o rețea solidă pentru schimburi de experiență, cooperare și implicare comună, capabilă să formuleze diverse poziții și să inițieze dialogul cu factorii de decizie politică și cu administrația publică. „Suntem o comunitate puternică și profesionistă, care dorește să contribuie la dezvoltarea României și la consolidarea relațiilor economice româno-germane”, a subliniat Metz.

Cu acest prilej, Adunarea Generală a ales noi membri în Consiliul Director: Robert Feulner (Andreas Stihl Power Tools SRL), Nick Stirban (Rheinmetall Automecanica SRL), Jennifer Gilberg (Bayer SRL) și Marcel Wiesenhoff (Banat Farming SRL).

Componența actuală a Consiliului Director al AHK România este:

• Președinte: Volker Raffel (E.ON România)
• Director general AHK România: Sebastian Metz
• Vicepreședinți: Petru Rușeț (Siemens Energy România) și Dan Lăzărescu (Bosch Romania)

Membri: Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (wpd Romania), Mihai Marinescu (Knauf Gips), Olga Drăguinea (Lidl Romania), Moritz von Mecklenburg (SRT Silvirom Timber GmbH), Robert Feulner (Andreas Stihl Power Tools SRL), Nick Stirban (Rheinmetall Automecanica SRL), Jennifer Gilberg (Bayer SRL) și Marcel Wiesenhoff (Banat Framing SRL).

Comisia de cenzori este formată din:

Adriana Costea (PwC Tax Services), Bastian Heinz (Pro Credit Bank) și Costina Constantin (Stalfort & Partner).

Le mulțumim pentru implicare doamnelor Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine) și Simona Melnic (MedicHub Media) ale căror mandate au expirat conform statutului, precum și domnului Günter Krasser (Infineon Technologies Romania) pentru activitatea sa în calitate de vicepreședinte al AHK România.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 700 de membri, cu aproximativ 240.000 de angajați în companii cu capital german, active în peste 150 de sectoare economice. Totodată, AHK România în calitate de comunitate puternică de business, îmbină networkingul, reprezentarea intereselor și oferirea de servicii pentru companii.

În perioada 20–22 mai 2026, AHK România a desfășurat la Iași un amplu program de activități dedicate consolidării cooperării dintre companii, autorități publice și instituții de învățământ superior, evidențiind potențialul regiunii Moldovei ca pol strategic de dezvoltare economică și inovare.

Agenda evenimentului a inclus vizite de documentare la compania MENNEKES Electric și la stația de transformare Delgaz Grid (E.ON România), relevante pentru dinamica investițiilor industriale și pentru dezvoltarea infrastructurii energetice din regiune — un element esențial pentru competitivitatea și atractivitatea investițională a Moldovei.

Programul a inclus, de asemenea, vizitarea zonei expoziționale a festivalului, a Bibliotecii Universității Tehnice și a companiei Quartz Matrix, inițiatoarea EduTech Fest.

Un moment central al programului l-a constituit participarea la cea de-a patra ediție a EduTech Fest, organizată de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. AHK România a acordat o atenție specială mesei rotunde dedicate dialogului dintre mediul universitar și companii, discuțiile evidențiind importanța parteneriatelor dintre educație și sectorul privat pentru dezvoltarea competențelor viitorului, accelerarea inovării și creșterea competitivității regionale.

Evenimentul s-a încheiat cu o reuniune de business găzduită de Primăria Municipiului Iași, în Sala „Vasile Pogor”, reunind reprezentanți ai companiilor membre AHK România, ai autorităților publice, ai mediului de afaceri regional și ai presei. În deschiderea serii au susținut alocuțiuni Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași, Sebastian Metz, Director General și Membru al Consiliului Director al AHK România, precum și prof. Ciprian Comșa, prorector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”.

În cadrul întâlnirii au fost prezentate noutăți din comunitatea AHK România, urmate de panelul „Iași – Pol regional pentru investiții: oportunități și provocări”, moderat de dr. Ilinca Pandele, Membru al Consiliului Executiv și Director al Departamentului Servicii Membri al AHK România. La discuție au participat reprezentanți ai companiilor care au investit în Moldova, precum și ai unor organizații relevante pentru dezvoltarea economică a regiunii.

Dialogul s-a concentrat pe teme esențiale pentru dezvoltarea regională, precum infrastructura energetică, inovația, disponibilitatea forței de muncă înalt calificată și capacitatea Moldovei de a atrage investiții relevante și sustenabile. Participanții au evidențiat faptul că Iașiul, pe lângă rolul său de important centru cultural și universitar, este un oraș dinamic, tânăr și inovator, susținut de un ecosistem academic solid, format din cinci universități de prestigiu, capabile să furnizeze specialiști competitivi pentru economia viitorului.

„Pentru AHK România, prezența regională este esențială, deoarece dezvoltarea economică sustenabilă a României se construiește prin consolidarea tuturor regiunilor sale. Moldova are un potențial strategic important la nivel național — prin resursa umană, mediul academic puternic și capacitatea de inovare. Vocea economiei germane susține ferm dezvoltarea acestei regiuni, iar noi ne dorim să fim un partener activ în acest proces, facilitând dialogul dintre companii, autorități și universități și sprijinind investițiile care pot contribui la creșterea competitivității regiunii”, a declarat Sebastian Metz, Director General și Membru al Consiliului Director al AHK România.

Seara s-a încheiat cu o sesiune de networking, reconfirmând rolul AHK România ca platformă de dialog și cooperare pentru dezvoltarea investițiilor, a parteneriatelor instituționale și a colaborării dintre mediul economic și cel academic.

Prin acest eveniment regional, AHK România își consolidează prezența în regiunea Moldovei și reconfirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea economică regională și colaborarea dintre companii, autorități și instituții de învățământ.

Chestionarul de conjunctură de primăvară (1-31 martie 2026) al AHK România conturează o stare de spirit din ce în ce mai tensionată: deși aproximativ o treime dintre companiile chestionate își evaluează situația actuală a afacerii ca fiind bună, ponderea pesimiștilor crește semnificativ. Și așteptările pentru 2026 rămân rezervate. În context global, domină efectele legate de costuri și lanțuri de aprovizionare, precum și incertitudinile geopolitice.

Situația actuală a afacerii este „satisfăcătoare” – dar pesimismul crește

Evaluarea situației actuale a afacerii se deplasează vizibil în sens negativ. 32% dintre companii își evaluează situația în 2026 ca fiind „bună” (2025: 28%), 46% ca „satisfăcătoare” și 22% ca „slabă”. Ponderea celor care o indică „slabă” s-a  dublat de la un an la altul – de la 10% (2025) la 22% (2026). 

Perspective pentru 2026:așteptări negative persistente

Viitorul se prefigurează, de asemenea, incert: 32% dintre companiile intervievate se așteaptă la o îmbunătățire a situației afacerilor(2025: 37%), 43% la o situație neschimbată (2025: 38%) și 25% la o deteriorare (2025: 26%). Optimismul scade,  în timp ce ponderea așteptărilor negative rămâne la un nivel ridicat.

Și așteptările privind economia românească în ansamblu reflectă incertitudinea: 48% anticipează o evoluție mai slabă în acest an (2025: 57%), 32% una neschimbată (2025: 43%) și 20% una mai bună (2025: 0%). Redresarea economică este umbrită de actualele evenimente politice.

Investiții și ocuparea forței de muncă: stagnarea ca tendință de bază

Planurile de investiții indică reținere. Pentru 2026, 45% dintre companii raportează cheltuieli de investiții neschimbate, 28% raportează  creșterea lor și 28% scădere. Accentul cade astfel pe așteptare, nu pe expansiune. „Țara are în acest moment cel mai scăzut nivel al ratingului de investiții, iar noi avem nevoie de un semnal clar că este menținută credibilitatea finanțelor statului. Altfel există riscul pierderii ultimului rating de investiții, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflație mai mare și la probleme bugetare mai grave”, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România.

O imagine similară se conturează și în privința ocupării forței de muncă: 57% dintre companii se așteaptă ca în 2026 numărul angajaților să rămână neschimbat, doar 22% planifică recrutări, iar 22% anticipează o scădere. După reculul semnificativ al categoriei „în creștere” în anul precedent (2025: 24%), și aici dinamica rămâne redusă – companiile sunt nesigure și preferă să aștepte.

Factori de risc: prețurile la energie, cererea, politica, inflația și finanțarea în prim-plan

În următoarele douăsprezece luni, companiile văd drept principale riscuri pentru evoluția lor economică prețurile ridicate la energie (59% dintre respondenți), cererea slabă (53%) și creșterea costurilor cu forța de muncă (50%). Situația riscurilor rămâne, așadar, tensionată și indică un mediu economic foarte temperat.

Pentru următorii cinci ani, companiile menționează în special riscuri macroeconomice și politice. În frunte se află stabilitatea politică (59%), precum și inflația, politica monetară și cursurile valutare (54%). Urmează factori structurali, precum demografia/lipsa forței de muncă specializate (40%), stabilitatea bugetului public (38%) și securitatea aprovizionării cu materii prime și energie (37%). De asemenea, aspectele legate de transformare și securitate joacă un rol, precum transformarea digitală/IA (35%) și securitatea cibernetică (28%).

„Companiile se află în prezent sub o presiune considerabilă, ca urmare a creșterii costurilor, a condițiilor de finanțare mai dificile și a incertitudinii politice persistente. În același timp, România rămâne o piață cu un potențial de afaceri considerabil. Cu atât mai importantă este acum o guvernare capabilă să acționeze, care să continue consecvent reformele și să asigure stabilitate, continuitate și, implicit, mai multă predictibilitate. Un cadru de politici economice fiabil este o condiție esențială pentru ca firmele să reînceapă să investească și să poată planifica pe termen lung”, explică Sebastian Metz, director general și membru al Consiliului Director al AHK România.

Context global: costurile, lanțurile de aprovizionare și fragmentarea definesc situația

Evoluția economiei mondiale își lasă amprenta asupra companiilor. 63% raportează drept principal impact creșterea costurilor (de ex. taxe vamale, logistică, conformitate). În plus, 39% dintre ele menționează întârzieri în lanțurile de aprovizionare, iar 38% cerințe de reglementare mai ridicate. Pentru 17% dintre companiile chestionate, accesul pe piață devine mai dificil, în timp ce 16% nu văd până acum efecte semnificative.

Evaluarea riscurilor sistemice globale este clară: 29% menționează explicit protecționismul și fragmentarea economiei mondiale ca risc pentru următorii cinci ani – un semnal clar că rupturile geopolitice și de politică comercială au devenit între timp parte integrantă a ipotezelor de planificare.

Reacții la provocările geopolitice: diversificare în loc de relocalizare

Multe companii reacționează strategic, fără rupturi structurale radicale. Cel mai frecvent sunt extinse rețelele de furnizori – 38% dintre companii sunt deja în faza de implementare, iar 34% planifică acest lucru. În același timp, extinderea piețelor câștigă în importanță: 53% dintre firme planifică accesarea unor noi piețe de desfacere (deja implementat: 27%). Investițiile în România sunt, de asemenea, văzute ca opțiune: 23% le implementează deja, iar 43% le planifică. Mult mai puțin atractive sunt relocalizările: pentru 94%, o revenire a producției la sediul de origine nu este nici implementată, nici planificată.

Despre chestionar

De mai bine de 15 ani, chestionarul de conjunctură realizat de AHK România este cel mai important barometru al climatului de afaceri germano-român. Sondajul din acest an se bazează pe răspunsurile a 111 companii participante și oferă astfel o imagine solidă a situației economice, precum și impulsuri clare pentru practica antreprenorială.

Defalcat pe sectoare, participarea s-a distribuit astfel: 43% servicii, 33% industrie, 11% comerț, 11% construcții, 2% furnizare de energie și apă. Sondajul a fost realizat în perioada 1–31 martie 2026.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat, în perioada 27–30 aprilie 2026, o delegație de studiu în Germania (regiunea Fulda, landul Hessa) pentru Consorțiul pentru învățământ dual Banatul Montan. La acest schimb de experiență au participat aproximativ 40 de actori implicați în dezvoltarea învățământului dual din Reșița și zona Banatului Montan – companii, unități de învățământ preuniversitar, universități și autorități publice locale, reprezentate de Primăria Reșița.

Scopul delegației a fost identificarea de bune practici și modele funcționale de cooperare școală–companie–administrație, cu accent pe cele două direcții tematice, considerate relevante pentru dezvoltarea locală. Participanții au analizat la fața locului mecanismele sistemului dual german și modalități concrete de transfer și adaptare în contextul Campusului dual Banatul Montan Reșița.

Agenda delegației a inclus o vizită la Primăria Fulda, unde au avut loc discuții despre rolul administrației locale în susținerea parteneriatelor pentru educație și formare, întâlniri de lucru la Hochschule Fulda și la Eduard‑Stieler‑Schule Fulda, unde au fost prezentate modele de organizare a componentei teoretice și practice, precum și o vizită la compania Möller Medical GmbH, selectată ca exemplu de integrare a formării duale în industrie. În contextul turismului sustenabil, participanții au vizitat Biohotel LindenGut (Dipperz), un exemplu de ospitalitate responsabilă și de practici ecologice și de integrare a formării profesionale. Programul s-a încheiat cu o sesiune la Camera de Comerț și Industrie Fulda (IHK Fulda), dedicată prezentării sistemului dual german și rolului camerelor germane (rețeaua IHK/ AHK) în stabilirea standardelor, examenelor și a relației cu companiile.

AHK România are experiență solidă în facilitarea cooperării româno-germane în domeniul educației și formării profesionale, inclusiv în organizarea de delegații de studiu și schimburi de bune practici pentru actori din învățământul dual.

„Modelul dual se bazează pe colaborare reală și pe responsabilități clare între companii, școli și autorități. AHK România are experiență în construirea de punți între România și Germania, precum și
în organizarea unor astfel de vizite de lucru pentru conectarea actorilor relevanți, astfel încât bunele practici să poată fi adaptate concret la nevoile locale și la cerințele pieței muncii ”— Sebastian Metz, Director General, AHK România

„Această delegație de studiu a oferit participanților ocazia de a vedea la sursă cum funcționează parteneriatul dintre școli, companii și administrația locală în sistemul dual german și de a identifica soluții aplicabile în Reșița. Participanții au putut înțelege direct mecanismele care fac sistemul german eficient și au putut identifica elemente transferabile pentru dezvoltarea învățământului dual în Banatul Montan.”— Ilinca Pandele, Member of the Executive Board,  Head of Department Members’ Services & Vocational Education and Training, AHK România

Delegația a reconfirmat relevanța unei cooperări structurale și sustenabile între mediul economic, instituțiile de învățământ și administrația publică locală, în vederea alinierii învățământului dual la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii. Rezultatele și bunele practici identificate în regiunea Fulda vor fi evaluate împreună cu partenerii Consorțiului, în vederea adaptării și implementării lor prin măsuri etapizate la nivelul municipiului Reșița, cu prioritate în domeniile turismului sustenabil și industriilor emergente, cu sprijinul și expertiza AHK România.

Prin Centrul său de Formare Profesională, EduPro, AHK România joacă un rol activ în promovarea și implementarea învățământului dual după model german în România, cu accent pe integrarea educației de calitate, aliniată cerințelor actuale ale pieței muncii. Prin proiecte de formare duală, cursuri de calificare și perfecționare, training-uri și workshop-uri, dar și prin servicii conexe, organizația susține dezvoltarea de competențe și skilluri esențiale pentru un viitor sustenabil al business-ului. În colaborare cu companii și instituții educaționale, AHK România contribuie la formarea forței de muncă bine pregătite, capabile să răspundă provocărilor economice moderne și să susțină competitivitatea pe termen lung în cadrul comunității de business româno-germane.

„Solicităm mediului politic să se asigure că cel puțin măsurile de reformă asumate prin PNRR, prin programul SAFE și cele pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) vor fi realizate în modul în care au fost propuse. Agenda de reforme pe care guvernul ar trebui să o îndeplinească trebuie să continue. Nu mai este doar „ceva” bun de avut, nu mai este o rugăminte, este o cerință. În caz contrar climatul de business din România se va deteriora”, a spus directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz, cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor comunității AHK România.

El a adăugat că aceste măsuri sunt necesare pentru ca mediul de afaceri să fie competitiv, să fie conectat la nivel internațional și, totodată, să beneficieze de un cadru clar, predictibil, solid și bine construit pentru a desfășura activități economice în România.

În contextul în care această întâlnire a fost organizată pe tema „România în pragul aderării la OCDE: este pregătită pentru un salt bazat pe standarde?”, Sebastian Metz a menționat faptul că aderarea la organizație va îmbunătăți activitatea de afaceri din România: „Multe fonduri de investiții și companii internaționale investesc doar în țări în care criteriile de aderare la OCDE sunt îndeplinite”.

Totuși doar aderarea la OCDE nu este suficientă pentru a menține România pe o traiectorie de creștere economică, este de părere președintele AHK România, Volker Raffel. „Deși acesta este un pas important, benefic pentru comunitatea de afaceri, România trebuie să facă anumite reforme. Țara are în acest moment cel mai scăzut nivel al investițiilor, iar noi avem nevoie de un semnal clar că este menținută credibilitatea finanțelor statului. Altfel există riscul pierderii ultimului rating de investiții, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflație mai mare și la probleme bugetare mai grave. Toate acestea fac parte dintr-un cerc vicios care ar putea continua la nesfârșit”, a explicat el. În continuare, Raffel a spus  că statul român continuă să înregistreze întârzieri semnificative la plată,  deși în câteva domenii comportamentul s-a îmbunătățit. Este vorba  de întârzieri la  rambursarea  restanțelor către furnizorii de energie și  de plăți întârziate ale fondurilor UE, din cauza deficiențelor administrative.

În ceea ce privește calendarul aderării, România are șanse să devină membră în acest an, întrucât a închis 24 din cele 25 de capitole, după cum a spus Luca Niculescu,  coordonatorul național pentru procesul de aderare. Cele mai dificile comisii OCDE, cea pentru afaceri fiscale, pentru piețe financiare și pentru investiții au dat evaluări pozitive. „Acest lucru a implicat analize detaliate ale politicilor noastre fiscale, ale pensiilor private, ale politicilor de asigurări, investițiilor și conduitei responsabile în afaceri”, a explicat el. Niculescu a subliniat că parteneriatul dintre sectorul privat și guvern va fi esențial pentru implementarea unor reforme adaptate nevoilor reale ale companiilor. „Beneficiile aderării la OCDE nu sunt doar teoretice — ele se resimt în viața de zi cu zi prin politici mai bune, un climat investițional mai atractiv și oportunități de afaceri mai bune. Le vom putea valorifica pe deplin doar dacă rămânem uniți, ne menținem angajamentul față de reforme și adoptăm schimbările necesare pentru ca România să își atingă întregul potențial”, a adăugat el.

În cadrul dezbaterii ce a urmat, moderată de Dan Cărbunaru, director Calea Europeană, reprezentanți au mediului de afaceri, diplomatic și academic au întărit necesitarea reformelor pentru ca oamenii să se bucure de avantajele apartenenței la acest club economic internațional. Astfel, Dragoș Anastasiu, președinte Eurolines Group Romania, consideră că este nevoie de o schimbare de mentalitate în zona politică și nu numai : „Avem reglementări – nu le respectăm. Nu doar statul, ci și mediul de afaceri și oamenii, în general, în multe situații din România”. Apartenența la OCDE va permite elaborarea unor legi și proceduri mai bune, dar statul român are nevoie de presiune pentru a le pune în aplicare. „De aceea  trebuie să fim umăr la umăr cu statul român, cu toți oamenii implicați, pentru a putea valorifica aceste oportunități”, a conchis el.

Șefa Secției Economice din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la București, Sandrina Köbinger, a explicat cum aderarea Germaniei la OECD a îmbunătățit sistemul național de educație, prin introducerea unor standarde comune. Avantajele aderării, a spus ea, constau în faptul că țările pot învăța unele de la altele, prin împărtășirea experiențelor în urma realizării  anumitor schimbări. „Nu cred că doar România poate beneficia de OCDE, și OCDE poate beneficia de experiențele României, iar România poate deveni un model important pentru alte țări care vor să urmeze un anumit exemplu”.

Aderarea la OCDE înseamnă multe lucruri bune pentru educație, a spus si prof. univ. dr. Dorel Paraschiv, prorector la  Academia de Studii Economice din București, menționând între altele potențiale parteneriate între universități sau între universități și mediul de afaceri. În felul acesta se poate realiza o formare adecvată a viitorilor angajați, care va duce într-un final la schimbarea de mentalitate de care România are nevoie.

Orașele Viitorului se prefigurează a fi spații în care cetățenii găsesc sensul comunității, petrec mai mult timp împreună în spații publice verzi și recreative, beneficiază de infrastructură de transport digitalizată, de clădiri eficiente energetic și sunt totodată spații mai reziliente la schimbările climatice. Dezbaterile din cadrul conferinței „Cities of Tomorrow”, organizată de AHK România, au scos în evidență modul în care orașele pot fi regândite ca ecosisteme atractive pentru investiții, în care sustenabilitatea este un avantaj competitiv și un criteriu pentru investiții. Au fost prezentate soluții care au funcționat bine în orașe mari din Polonia și Germania.

„Cum putem construi orașe mai plăcute , mai atractive pentru locutorii lor? Aceasta întrebare trebuie să ne ghideze pentru construirea orașelor de mâine. Cred că am făcut cu toții un pas bun în direcția corectă în România, pentru că trăim în orașe mai bune, mai reziliente, mai plăcute pentru locuire.  Cu toate acestea, vorbim de un proces continuu de îmbunătățire a calității vieții și nu vom putea niciodată spune: gata, am făcut suficient”, a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea evenimentului.

Reziliența orașelor la schimbările climatice este esențială  pentru asigurarea alimentării cu energie, de multe ori supusă presiunilor fenomenelor meteo extreme. „Din acest punct de vedere, orașul trebuie apărat și gândit pentru a rezista intemperiilor - inundații, vânt, secetă - și pentru a evita penele de curent. Suntem cu toții dependenți de energie, este o sarcină comună,” a menționat și președintele AHK România, Volker Raffel.

Ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, a văzut evoluții încurajatoare în urma vizitării mai multor orașe din România, în special în domenii precum transportul public, parcări, calitatea aerului. Ea consideră că lucrurile bune trebuie continuate: „Germania rămâne cel mai important partener economic al României, dar relația noastră depășește cu mult statisticile comerciale. Este un parteneriat construit pe valori comune și pe o viziune europeană împărtășită. În contextul dezvoltării urbane, acest lucru înseamnă colaborare pentru soluții care fac orașele mai plăcute pentru locuit și mai eficiente”.

Eficiența economică în administrarea unui oraș a fost subliniată și de șeful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca: „Orașul viitorului sau orașul de mâine, sau un oraș inteligent, smart, e un oraș în care, înainte de orice tehnologie, înainte de orice gadget-uri, nu se face risipă, în care se colectează corect și proporționat veniturile. Într-un oraș în care autoritățile locale sunt responsabile, sunt oneste și sincere în modul în care își oferă serviciile publice, vor apărea investitori, vor apărea experți, urbaniști, arhitecți care vor face lucrurile pe care poate noi astăzi, ca lideri, nu le vedem.”

Specialiștii internaționali au adus și alte perspective de dezvoltare urbană, exemple de bune practici din care administratorii orașelor românești se pot inspira. Monika Konrad, expertă în politici urbane strategice și instrumente de guvernanță din Varșovia, a explicat că municipalitatea a decis să nu mai susțină extinderea orașului către zonele rurale învecinate. Motivul constă în costurile ridicate ale transportului public  „Este plăcut să locuiești aproape de natură, dar avem nevoie și de acces la servicii publice”, a subliniat ea.

Ca urmare, Orașul Varșovia se concentrează acum pe consolidarea transportului public și pe dezvoltarea spațiilor verzi în interiorul orașului. Aceste spații sunt concepute pentru a funcționa ca zone de recreere, care oferă beneficii ecologice și contribuie  la atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Modelul de dezvoltare al orașului München se bazează pe puterea de transformare a orașelor. În urma unui sondaj făcut printre cetățeni, primăria München a elaborat un plan care pune accentul pe spații verzi și conectate, pe coridoare verzi între cartiere, cu rol de împrospătare a aerului și de răcire a temperaturilor pe timpul verii, pe folosirea râului ca mijloc de recreere, pe cartiere rezidențiale dotate cu piațete și spații comerciale inovative, pe revitalizarea patrimoniului cultural. „Orașul este un spațiu dinamic în care oamenii comunică ușor unii cu alții și sunt invitați de autorități să participe la luarea deciziilor legate de funcționarea orașului ”, a explicat Arne Lorz, șeful departamentului de planificare urbană din Primăria München.  

Berlinul are o strategie amplă de dezvoltare, care include și soluții de fluidizare a traficului sau de economie circulară prin refolosirea apelor pluviale. Câteva exemple: lărgirea trotuarelor sau amenajarea malurilor râului pentru crearea pistelor de biciclete. Pentru apele pluviale a fost înființată Agenția pentru Apa de Ploaie din Berlin, care oferă o bază de date și consultanță. În practică, apa  strânsă de pe acoperișul unor clădiri comerciale sau în butoaie de la școli este folosită pentru udarea plantelor de pe străzi. Crearea pădurilor urbane este utile nu doar pentru absorbția apei de ploaie, dar și pentru înverzirea și răcorirea orașului.

„Protecția climatică și adaptarea la schimbările climatice au deja un rol foarte important în politicile de regenerare urbană din Germania. Cred că planul nostru integrat de dezvoltare urbană, cu abordarea sa transversală și elementele participative, este un instrument foarte important, iar comunicare adecvată privind clima este absolut necesară pentru a obține acceptarea publicului,” a explicat dr. Christiane Westphal, coordonatorul Fondului de Dezvoltare Urbană, Clădiri și Locuințe din Primăria Berlin.

Parte a evenimentului a fost un concurs de proiecte adresat tuturor celor care au idei inovatoare de dezvoltare urbană, pe trei categorii : autorități publice, companii și societate civilă. În prima categorie, câștigătoare a fost Primăria sectorului 1, cu proiectul „Leagănul Ecaterina”, la categoria business, proiectul „deplano – Strategia de reziliență la inundații pentru orașul Tulcea”, realizat de arhitecta Laura Covaci, iar la categoria societate civilă, publicul a desemnat câștigător proiectul „Academia de compost” al Gabrielei Iordan.

În cadrul conferinței au fost organizate și două paneluri, pe teme de transformarea urbană sustenabilă, prin strategii verzi și dezvoltare strategică.

Participanții au vorbit despre punctele slabe ale Bucureștiului, cum ar fi lipsa de viziune sau  problemele legate de proprietate, care împiedică autoritățile să pună în aplicare proiecte mari de revitalizare urbană. Cu toate acestea au fost începute lucrări de amenajare la nivel de sectoare, ca de exemplu transformarea spațiilor industriale sau a celor „uitate” în parcuri sau spații de recreere cu accent pe crearea de zone verzi de proximitate, pentru a evita deplasarea locuitorilor către zone mai îndepărtate și pentru a reduce traficul. Fostele zone industriale reprezintă un punct de interes atât pentru autorități, cât și pentru investitorii privați datorită potențialului lor de a deveni centre culturale, comerciale și recreative dar și pentru că sunt ușor accesibile cu transportul în comun.  

De asemenea, municipalitățile urmează să beneficieze de o platformă elaborată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin care vor putea acorda de permise digitale de construire. Alte aspecte discutate au fost legate de problema depopulării orașelor mici și a prețurilor mari la locuințe. Accesul la o locuință cât și menținerea tinerilor în orașele mici sunt probleme pe care autoritățile le iau  în calcul, prin folosirea fondurilor europene, dar și a celor de la bugetul de stat.

Regenerarea urbană prin investiții în patrimoniul cultural, mobilitate verde și inteligentă dar și dezvoltare economică prin dezvoltarea parcurilor industriale cu potențial de transfer tehnologic sunt parte a unui plan pe termen lung, care aduce creștere economică și prosperitate pentru locuitorii orașelor. Este un demers la care atât autoritățile cât și mediul privat au fost invitați să participe.

Conferința anuală Cities of Tomorrow, ajunsă la cea de-a 14 -a ediție, s-a bucurat în acest an de prezenta a aproximativ 200 de participanți, din administrația publică, mediul academic, societatea civilă, dar și din companii din infrastructură, energie, digitalizare, planificare urbană, arhitectură, real estate, sectorul financiar.

Organizații ale mediului de afaceri fac apel la  mobilizarea întregului spectru decizional în jurul reformelor de care depind obiective strategice pentru prosperitatea economică a României.

După o perioadă electorală tensionată și prelungită, costisitoare pentru economie și pentru populație,   România nu-și mai permite să amâne  reformele necesare pentru înscrierea pe o  traiectorie de construcție, de  stabilizare, de restaurare a încrederii și credibilității.

Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuității reformelor, turbulențele din mediul politic  induc un risc ridicat  de a eroda rezultatele ajustării  deficitelor gemene generate de măsurile fiscal-bugetare adoptate în regim de urgență anul trecut.

După ce primul val de măsuri a vizat preponderent sectorul privat și populația, urmau să fie completate anul acesta de reforme și restructurări necesare în mediul public,  în administrație și în companiile de stat, esențiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale.

Aceste reforme nu sunt opționale. Ele reprezintă criterii determinante în proiecte strategice de țară precum atragerea unei  ponderi  semnificative a fondurilor din PNRR, aderarea la OECD, finalizarea proiectelor pentru programul SAFE.

Alături de valorificarea acestor oportunități majore, unice, anul 2026 a fost anticipat cu așteptarea ca România să-și consolideze profilul economic și avantajele competitive, pentru a continua să atragă investiții, în special în sectoare strategice,  relevante atât pentru piața internă, cât și în raport cu principalii parteneri economici.

În acest context, concentrarea politicilor publice pe reforme și investiții este esențială, inclusiv din perspectiva respectării planificării bugetare asumate. Execuția bugetară depinde în mare măsură de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a îmbunătăți colectarea veniturilor, într-un cadru stabil și predictibil.

În paralel, România trebuie să răspundă unui context extern complex, marcat de tensiuni geopolitice și volatilitate economică.  Aceste presiuni externe amplifică vulnerabilitățile interne și necesită coordonare și un răspuns coerent, adecvat realităților economice și sociale.

Orice posibilă încetinire a activității economice pe fondul acestor crize suprapuse afectează direct capacitatea de a respecta țintele bugetare și de a menține echilibrele macroeconomice. Consecințele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de țară, evitat la limită și cu mari eforturi anul trecut,  și prin presiuni suplimentare asupra mediului privat.

Apelul mediului de afaceri este unul clar: prioritizarea stabilității, accelerarea reformelor și menținerea unui dialog constructiv între toate părțile implicate. Deciziile din această perioadă vor avea un impact direct asupra traiectoriei economice a României pe termen mediu și lung.

Aproximativ 100 de reprezentanți ai companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană, atât din Cluj, cât și din alte zone  economice importante, cum ar fi București, Timiș, Arad, Maramureș, Iași și Sibiu, s-au întâlnit săptămâna aceasta la Cluj pentru a explora, printr-un dialog direct, noi oportunități de dezvoltare din regiune.

Întâlnirea a avut loc în cadrul evenimentului regional tradițional  al AHK România din Cluj-Napoca.

Acesta reprezintă un reper în calendarul mediului de afaceri româno-german și totodată  o platformă pentru schimbul de idei, experiențe și evoluții în cadrul comunității de business.

În centrul întâlnirii s-au aflat proiectele și inițiativele actuale ale AHK România, care au fost prezentate companiilor membre și discutate cu acestea. Totodată, evenimentul a oferit o oportunitate pentru stabilirea de noi contacte și consolidarea parteneriatelor existente. În egală măsură a fost promovată colaborarea dintre companii din diferite zone ale țării și consolidată rețeaua din cadrul comunității economice româno-germane. Majoritatea participanților a făcut parte din comunitatea AHK.

Cluj-Napoca ocupă un rol special în cadrul AHK România: regiunea găzduiește un număr semnificativ de companii membre, motiv pentru care AHK România organizează aici în mod regulat evenimente, având și birou regional propriu.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană continuă seria de evenimente regionale: următoarea întâlnire de acest tip va avea loc pe 21 mai, la Iași.

Un număr de 32 de companii românești din domenii precum energie, automatizări,  soluții industriale de aprovizionare și inginerie participă în perioada 20-24 aprilie la Hannover Messe - Târgul internațional dedicat industriei prelucrătoare de la Hanovra, Germania.

Expozanții români vor fi prezenți cu produsele tehnologice în trei pavilioane.

„Participarea numeroasă este o dovadă a interesului și a dorinței mediului de afaceri din România de a-și extinde afacerile pe noi piețe. Piața germană capătă o importanță tot mai mare pentru firmele românești și în acest context AHK România și-a intensificat eforturile de a susține exportul  produselor românești și pe această piață. Cifrele vorbesc de la sine: schimburile comerciale cu bunuri între Germania și România au însumat anul trecut 42,6 mld. EUR, o creștere cu 5,7% față de 2024. Importurile Germaniei din România s-au ridicat la 19,8 mld. EUR, cu un plus de 9,2% față de anul precedent”, spune directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

În pavilionul Energie s-au înscris 6 firme: Electrotel , ICPE Actel SA, Electro Alfa International, Marro Electric Systems, Trese Conductori, ENEVO Group, iar la pavilionul de Automatică, 12: Asti Automation, Fluid Struct,  High Contrast, Jibe Company, Qualtech Jr, Rebeldot , Redbee Software, Reshape Digital, Romsoft, Ropardo, Wirtek, Yalos Software Labs. Cea mai mare prezență este la pavilionul de energie - 13 companii, și anume:  Altur Sa, Compa Sa, Drafil Srl, Electroprecizia Electrical Motors Srl, Irum Sa, Limex Total Group Srl, Mefin Sa, Plasmaterm Sa, Polteks Srl, Romconstruct A.G. Srl, Romradiatoare Sa, Rotek Milling Srl, Selwerk Srl.

Hannover Messe promovează inovația în tehnologii cheie din domeniile cercetării și transferului de tehnologie, automatizării și digitalizării, precum și energiei și infrastructurii industriale. Aceste tehnologii vor fi necesare în viitor în toate sectoarele, pentru o producție eficientă, competitivă, durabilă și conectată digital.

Se estimează pentru acest an participarea a 123.000 de vizitatori din 150 de țări și  4.000 de companii expozante. Aceștia află informații despre cum pot utiliza inteligența artificială în mod profitabil, cum își pot automatiza fabricile sau cum le pot eficientiza energetic.

Cele mai importante țări participante, după Germania, sunt: China, Olanda, Canada, Polonia, Coreea de Sud și Japonia, țara parteneră fiind Brazilia.

Experți în arhitectură și urbanism din țară și din Europa (Berlin, München și Varșovia) vor analiza în cadrul conferinței Orașele Viitorului - Cities of Tomorrow, între 28 și 29 aprilie 2026, mai multe metode de transformare inteligentă a orașelor, regenerarea spațiilor urbane, digitalizarea serviciilor și a transportului public, folosind experiența și bunele practici, aplicate cu succes în marile orașe europene.

Printre vorbitorii internaționali se numără Monika Konrad, director adjunct al Biroului municipal de arhitectură și planificare spațială și coordonatoarea Masterplanului strategic al Varșoviei, Arne Lorz, director Planificare și dezvoltare urbană din Primăria  München, și dr. Jochen Lang, director Dezvoltare urbană, construcții și locuințe în cadrul Primăriei Berlin. Aceștia vor prezenta exemple concrete de transformare a orașelor în medii mai atractive, sustenabile și orientate către nevoile reale ale locuitorilor, punând accent pe tranziția verde și pe integrarea inovației în politicile urbane.

În cadrul a două paneluri vor fi explorate soluții pentru transformarea orașelor în ecosisteme urbane verzi, care să susțină dezvoltarea economică pe termen lung. Discuțiile vor pune accent pe proiecte de regenerare urbană și pe strategii de reconfigurare a cartierelor, menite să îmbunătățească calitatea vieții și să creeze valoare economică și socială.

O perspectivă multidisciplinară asupra dezvoltării urbane va fi abordată și în cadrul a șapte mese rotunde online, organizate online în perioada 21–23 aprilie 2026, dedicate unor teme esențiale precum economia circulară, eficiența energetică, siguranța urbană, mobilitatea, turismul, lifestyle-ul și cultura, digitalizarea și guvernanța orașelor, precum și reconversia și revitalizarea spațiilor urbane.

Vor fi discutate subiecte esențiale pentru transformarea urbană: de la rolul apei ca infrastructură urbană, reactivarea malurilor Dâmboviței, la potențialul cultural al coridoarelor verzi-albastre, transformarea spațiilor existente în ecosisteme urbane noi până la clădiri eficiente energetic. Alte aspecte importante ale dezvoltării urbane, care se pot pune în aplicare în urma unor parteneriate public–private, vizează gestionarea și reutilizare deșeurilor, educarea comunităților în spiritul economiei circulare, trenurile metropolitane, conectivitatea urbană, managementul apelor pluviale, reducerea riscurilor si protejarea ecosistemelor naturale, rolul digitalizării administrației publice în accelerarea schimbării reale a orașelor.

Ideile și propunerile formulate în cadrul Cities of Tomorrow 2026 pot constitui baza unor proiecte viitoare menite să transforme orașele în poli de creștere economică și să contribuie la îmbunătățirea calității vieții urbane.

Cities of Tomorrow este evenimentul‑fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este de a crea un cadru de dialog între decidenți publici, investitori și profesioniști, care să faciliteze parteneriate și inițiative capabile să genereze soluții urbane eficiente, atractive și sustenabile. Evenimentul se adresează actorilor implicați în administrația publică, infrastructură, energie, digitalizare, planificare urbană, arhitectură, real estate, sectorul financiar, mediul academic și societatea civilă, contribuind la conturarea unui viitor urban competitiv și rezilient pentru România.

Partenerii acestei ediții a conferinței sunt: E.ON, Delgaz Grid, Penny, Kaufland, Nhood, Speedwell, Storia, ACO, RER Group, Siemens Mobility, TUD Grup, VGP.

Actualele discuții despre intervențiile statului în mecanismele pieței, cum ar fi plafonările de prețuri în diverse domenii, aduc incertitudine în piață și determină companiile să fie mai reticente în privința viitoarelor investiții.

Am menționat întotdeauna oportunitățile atractive pe care le oferă economia românească: avantajul amplasamentului investițional, apartenența la UE, disponibilitatea personalului calificat, costurile mai avantajoase comparativ cu Europa de Vest, creșterea continuă a puterii de cumpărare și potențialul de dezvoltare al economiei, care include crearea unor noi lanțuri valorice în industria de apărare. Cu toate acestea, există în prezent obstacole mari în formularea unor recomandări clare de investiții în sectoarele afectate de plățile pe care statul trebuie să le facă. Aceste plăți sunt întârziate, chiar și atunci când sunt disponibile resurse financiare, inclusiv fonduri europene. De exemplu, în sectorul energetic există de mai mult timp arierate semnificative, care trebuie rambursate companiilor, ca urmare a plafonărilor de preț introduse anterior.

În plus,  capacitățile administrative pentru procesarea rapidă a cererilor de finanțare rămân în multe cazuri limitate, ceea ce afectează domenii precum agricultura, construcțiile, energia, sănătatea și altele. Aceste provocări sunt cunoscute de mult timp, iar noi apreciem eforturile actualului guvern de a îmbunătăți situația, însă considerăm că sunt necesare progrese suplimentare.

Din perspectiva mediului de afaceri este esențial ca statul să susțină – și nu să afecteze – lichiditatea economiei, mai ales în perioade de incertitudine economică maximă. Se observă deja o scădere a investițiilor, ceea ce încetinește creșterea economică și îngreunează corectarea dezechilibrelor bugetare. Problemele bugetare pot fi soluționate sustenabil doar pe baza unei economii în creștere.

Menținerea lichidității în sectorul privat este fundamentală pentru stimularea investițiilor viitoare și pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

Prin urmare solicităm tuturor factorilor de decizie să aplice intervențiile în piață cu maximă prudență și să le discute în prealabil cu mediul privat.

Ediția din acest an a conferinței Cities of Tomorrow 2026, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno‑Germană (AHK România), în perioada 28–29 aprilie,  aduce în centrul dezbaterilor o temă esențială pentru viitorul orașelor: transformarea verde ca strategie integrată de regenerare urbană și creștere a atractivității economice - Urban renaissance: Sustainable Urban Makeover Through Green and Smart Infrastructure.

Evenimentul, găzduit la București, reunește actori‑cheie din administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă și mediul academic, în scopul conturării unor direcții comune pentru dezvoltarea urbană durabilă.

Orașele se află astăzi într-un moment de cotitură, confruntându-se simultan cu presiuni climatice, demografice și economice. Schimbările climatice, competiția globală pentru investiții și nevoia de a îmbunătăți calitatea vieții determină administrațiile să adopte strategii coerente și pe termen lung, orientate spre sustenabilitate. Conceptul de Urban Renaissance, promovat la Cities of Tomorrow 2026, reflectă această necesitate de transformare profundă: nu ajustări punctuale, ci o reconversie amplă a orașelor prin infrastructură verde și inteligentă, capabilă să genereze reziliență, incluziune și competitivitate în secolul XXI.

Infrastructura verde – care include clădiri eficiente energetic, soluții urbane bazate pe natură, măsuri de adaptare la schimbările climatice și mobilitate sustenabilă – nu mai reprezintă o opțiune, ci un fundament al planificării urbane moderne. Complementar, infrastructura inteligentă permite funcționarea orașelor pe baza digitalizării, a tehnologiilor avansate și a deciziilor susținute de date, optimizând gestionarea resurselor și serviciilor publice. Evenimentul evidențiază modul în care orașele pot fi regândite ca ecosisteme eficiente și atractive pentru investiții, în care sustenabilitatea devine un avantaj competitiv și un criteriu major în deciziile investitorilor internaționali.

Cities of Tomorrow 2026 oferă o platformă solidă pentru schimbul de bune practici între orașele europene, facilitând prezentarea unor exemple concrete de transformare urbană și consolidând dialogul public–privat. Conferința din 28 aprilie reunește reprezentanți ai administrațiilor din România și Germania, alături de lideri din mediul economic, pentru a analiza transformarea infrastructurii existente în ecosisteme urbane reziliente. Printre temele abordate se numără dezvoltarea de parcuri liniare interconectate, integrarea coridoarelor verzi‑albastre și direcțiile strategice de investiții esențiale pentru viitorul orașelor.

Ziua de 29 aprilie este dedicată vizitelor la proiecte urbane relevante din București, oferind participanților oportunitatea de a observa în teren inițiative locale și planuri de dezvoltare aflate în implementare. Conferința include, de asemenea, o serie de mese rotunde desfășurate online, concentrate pe subiecte precum economia circulară, eficiența energetică, digitalizarea, mobilitatea, cultura, lifestyle-ul urban și reconversia spațiilor urbane. Aceste sesiuni contribuie la identificarea de soluții multidisciplinare, cu potențial de a fi replicate la nivel național.

Un moment central al ediției îl reprezintă concursul de proiecte cu tema „Green Cultural Corridors”, dedicat transformării spațiilor verzi subutilizate în centre culturale de comunitate, care să stimuleze coeziunea socială și regenerarea urbană. Proiectele finaliste vor fi prezentate și premiate în cadrul evenimentului, fiind evaluate de un juriu format din specialiști, urbaniști, reprezentanți ai autorităților și experți internaționali. Data limită de depunere a proiectelor este 13 martie 2026, la adresa de email: avram.celine@ahkrumaenien.ro.

Cities of Tomorrow este evenimentul fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este de a crea un cadru de dialog între decidenți publici, investitori și profesioniști, care să faciliteze parteneriate și inițiative capabile să genereze soluții urbane eficiente, atractive și sustenabile. Evenimentul se adresează actorilor implicați în administrația publică, infrastructură, energie, digitalizare, planificare urbană, arhitectură, real estate, sectorul financiar, mediul academic și societatea civilă, contribuind la conturarea unui viitor urban competitiv și rezilient pentru România.

Peste 10.000 de companii germane asigură în România peste 250.000 de locuri de muncă: de la industria auto și IT, la comerțul cu amănuntul, sectorul energetic și serviciile financiare. Din anul 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României.

Cele mai actuale date și povești de succes din publicația noastră confirmă că relațiile bilaterale dintre Germania și România creează avantaje concrete pentru ambele țări – o relație win-win, care oferă ambelor părți oportunități noi și consolidează în mod durabil competitivitatea ambelor economii.

Ambasadoarea Angela Ganninger a declarat: „Relațiile dintre Germania și România sunt marcate de o îndelungată tradiție de prietenie și cooperare și s-au dezvoltat într-un parteneriat dinamic, care se reflectă acum în toate domeniile economice. Relațiile economice germano-române prezintă multe povești de succes, în care companiile din ambele țări beneficiază de pe urma colaborării, pun în aplicare proiecte inovatoare și obțin succese comune.”

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a explicat: „Publicația pe care o lansăm astăzi își propune să aducă în prim-plan contribuția semnificativă a companiilor germane active în România. Acestea nu văd în România doar o oportunitate de profit pe termen scurt, ci investesc constant în oameni, în competențe și în comunități locale, contribuind la creșterea competitivității economiei românești și la dezvoltarea unui mediu de afaceri modern și sustenabil” .

Publicația poate fi accesată în limbile română și engleză la următorul link: https://rumaenien.diplo.de/resource/blob/2756732/216262c191e2d072f4e6166a0d804909/deu-rou-wi-beziehungen-data.pdf

Context Relații economice germano-române:

Companiile germane consideră România o destinaţie importantă și promițătoare. Prezența companiilor este resimțită în întreaga țară, nu doar în București: la Miroslava, lângă Iași, Mennekes Electric a devenit un angajator important și a contribuit la profilarea regiunii ca  centru industrial. La Blaj, investițiile continue ale Bosch au transformat orașul într-un centru industrial modern, orientat spre export. În ultimii ani, Rheinmetall a deschis unități de producție la Mediaș, iar Knauf la Târnaveni. În aceste locații se creează locuri de muncă și rețele de producție.

În anul 2025, schimburile comerciale au însumat 42,6 miliarde EUR 2025. În spatele acestor cifre se află adesea produse industriale dezvoltate și produse în Germania și în România. Din România sunt exportate către Germania în special utilaje, componente electrice, vehicule și produse metalice, așa cum este cazul companiei Comelf.

Părți fabricate în România ajung astfel pe piețele globale prin rețelele germane ale partenerilor, de exemplu prin compania aerospațială AIRBUS și furnizorul auto Dräxlmaier. Peste 80 de milioane de autovehicule din întreaga lume au fost echipate cu anvelope de la Continental Tires, de la locația sa din Timișoara.

În prezent, peste 252.000 de persoane lucrează în companii cu capital german, ceea ce reprezintă peste 5% din totalul locurilor de muncă din economia românească. Doar în sectorul auto, la investitori mari precum Bosch, Dräxlmaier și Schaeffler lucrează în total zeci de mii de salariaţi. În comerțul cu amănuntul, Kaufland, Lidl și Penny oferă peste 32.000 de locuri de muncă stabile în întreaga țară. În ambele domenii, angajatorii germani investesc în educația și formarea continuă a forței lor de muncă, așa cum este cazul Școlii Profesionale Germane de la Brașov.

Prin plata impozitelor pe dividende, a celor pe venit și a altor taxe, companiile germane aduc contribuții financiare importante la bugetele naționale și locale românești. În anul 2024, companiile germane au plătit aproape 6 miliarde de euro impozite directe – această sumă depășește, de exemplu, fluxul anual de fonduri către România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În România, companiile germane apreciază, de asemenea, schimburile constructive de idei cu universitățile și au făcut din cercetare și dezvoltare (R&D) un motor de creștere pentru ambele țări. Companii precum Infineon, AUMOVIO, Siemens, Deutsche Bank și ebm-papst au stabilit centre de dezvoltare puternice în România, care oferă locuri de muncă de înaltă calitate și oportunități pentru cariere de top.

Turismul a devenit un pilon din ce în ce mai important al economiei românești și a contribuit cu aproape 5% la PIB în anul 2024. Cei peste 240.000 de turiști germani pe an reprezintă cel mai important grup de turiști străini din țară și oferă o oportunitate reală pentru dezvoltarea turismului cultural și a ecoturismului.

România are șansa de a deveni hubul energetic al Europei de Sud‑Est, însă are nevoie urgentă de investiții în rețele, stabilitate legislativă și accelerarea autorizărilor — acestea sunt principalele concluzii ale întâlnirii lunare a membrilor AHK România dedicată sectorului energetic, la care au participat circa 100 de reprezentanți ai mediului de afaceri româno-german.

Lideri din industria energetică, dezvoltatori din sectorul regenerabilelor și experți în politici energetice au analizat perspectivele României într-o perioadă marcată de creșterea rapidă a capacităților regenerabile și presiunea asupra infrastructurii energetice. Discuțiile au reliefat atât progresele, cât și blocajele care pot întârzia transformarea României într-un actor regional strategic.

În deschiderea întâlnirii Volker Raffel, Președintele AHK România, a subliniat că „România este una dintre cele mai bine poziționate țări pentru a deveni un hub energetic regional. Avem resurse, poziție geografică și o capacitate regenerabilă aflată în plină expansiune. Dar pentru a reuși, trebuie să rezolvăm trei probleme importante: disciplina de plată a statului, un cadru de piață previzibil și deblocarea investițiilor în rețele.”

Discuțiile din cadrul mesei rotunde au arătat că România are nevoie de peste 1,2 miliarde euro anual pentru modernizarea rețelelor de distribuție. Fără creșterea accelerată a investițiilor, integrarea proiectelor regenerabile în rețea, racordarea consumatorilor industriali și electrificarea transporturilor, aceste investiții riscă să fie întârziate.

Cristina Păun, director adjunct al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a evidențiat presiunile majore asupra operatorilor de rețea: creșterea rapidă a numărului de prosumatori, apariția stațiilor  de încărcare pentru vehicule electrice ca nou tip de consum  și lipsa mecanismelor de reglementare care să permită investiții anticipative.

Pe de altă parte, energia regenerabilă se dezvoltă accelerat , în special sectoarele  solar și eolian. Totuși, dezvoltatorii întâmpină dificultăți semnificative la nivelul autorizațiilor și al accesului la rețea. Nikolaus Eichert, director executiv wpd România, a subliniat că, deși România rămâne una dintre cele mai atractive piețe din regiune, blocajele administrative și cele legate de infrastructură îngreunează ritmul real de implementare a proiectelor, împiedicând valorificarea completă a potențialului.

Alina Arsani, Head of Energy la EPG, a subliniat necesitatea unei strategii coerente pe termen lung, care să cuprindă  accelerarea  electrificării și a alinierea  politicilor naționale la dinamica europeană. Ea a punctat că România trebuie să își clarifice direcțiile privind producția de energie, investițiile în stocare și rolul gazului în tranziție, pentru a evita întârzierile structurale în următorii ani.

Companiile au transmis că este  nevoie urgentă de stabilitate legislativă, claritate privind costurile energiei și proceduri rapide pentru racordare — condiții esențiale pentru deciziile de investiții pe termen lung.

Întâlnirea a fost moderată de Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România, care a sintetizat așteptările mediului de afaceri: „Companiile au nevoie de costuri predictibile, reglementări stabile și o infrastructură care funcționează. Potențialul României este incontestabil, dar succesul depinde de proceduri mai rapide pentru obținerea autorizărilor pentru demararea proiectelor energetice, de reglementări coerente și o de absorbție eficientă a fondurilor europene. Cu execuția potrivită, România poate deveni hubul energetic al Europei de Sud‑Est.”

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2025, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale cu bunuri între Germania și România au însumat anul trecut 42,6 mld. EUR, România menținându-se pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2024 este de 5,7%. Importurile din România s-au ridicat la 19,8 mld. EUR (+9,2%), iar exporturile Germaniei către România au atins 22,8 mld. EUR (+2,8).

În ceea ce privește comerțul cu servicii dintre cele două țări, acesta însumează 6,8 miliarde EUR. Veniturile Germaniei rezultate în urma exportului de servicii se ridică la 2,7 miliarde EUR (+10% comparativ cu 2024), iar cheltuielile pentru achiziția serviciilor (importul de servicii) au fost de 4,1 miliarde EUR (-1,9% comparativ cu 2024).

Evoluția pozitivă a relațiilor economice germano-române demonstrează încă o dată că ambele țări întrețin relații economice strânse și bazate pe parteneriat, iar acest lucru trebuie văzut în contextul provocărilor globale actuale: pe fondul turbulențelor de pe piețele de export tradițional puternice pentru companiile germane, precum SUA, lanțurile de aprovizionare reziliente și locațiile de producție din Europa câștigă în importanță.

„Principiul Local-for-Local devine tot mai important pentru companiile germane, întrucât acestea se concentrează tot mai mult pe piețele și partenerii regionali pentru a-și consolida securitatea aprovizionării și a reduce riscurile. În acest context, România devine frecvent o locație investițională de interes”, a declarat Sebastian Metz, director general și membru al Consiliului Director al AHK Rumänien.

AHK România a lansat broșura Agri-Food Policy Brief, care reunește un set de propuneri de politici publice și soluții pentru stimularea industriei agroalimentare din România. Documentul este rezultatul unui efort comun al companiilor membre AHK România -  firme producătoare de inputuri agricole, fermieri, retaileri – și Centrul Român de Politici Europene, Clubul Fermierilor Români, Alianța Industriei Semințelor din România, InfoCons  și Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România.

„Propunerile formulate în această broșură reprezintă un punct de plecare. Am dorit să lansăm în discuție publică acest document, în speranța că va fi preluat și integrat într-unul și mai bun sau chiar mai amplu,”  a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România. El a precizat că discuția legată de lanțul valoric din sectorul agroalimentar nu ar trebui să se concentreze doar pe teme legate de deficitul comercial: „Este nevoie de o perspectivă mai largă. Trebuie să dezvoltăm o strategie integrată, deoarece  provocările nu sunt legate doar de un agent economic de pe lanțul valoric. Identificarea de soluții de-a lungul lanțului valoric agroalimentar, într-un proces de aliniere a  mai multor actori, reprezintă principalul obiectiv și contribuția esențială a acestei publicații”.

Industria agroalimentară este una din industriile care poate să beneficieze de sprijin prin pachetul de relansare economică propus de Ministerul Finanțelor și  aflat în dezbatere publică.  „Înțelegem nevoia de procesare,  înțelegem nevoia unui lanț scurt, de la fermă  la raft. Am avut  și discuții legate de anumite lucruri pe care ar trebui să le abordăm cu marii retaileri.  Sunt lucruri pe care le-am putea face, dar ca să le facem, trebuie să înțelegem mai în detaliu mecanismul care astăzi este în piață și pe care, eventual, ar trebui să-l reglementăm”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului Ministru. El a precizat că o politică publică trebuie să fie cuprinzătoare și să aibă o aplicabilitate generală.

Evenimentul de lansare s-a realizat sub forma a doua dezbateri pe teme precum: „Politici publice, cooperare și inovare pentru un lanț de furnizare competitiv în sectorul agroalimentar” și „De la fermă la raft: cooperative, procesare locală și promovarea produselor românești”, la care au participat reprezentanți ai guvernului, senatului, Ministerului Agriculturii, ai asociațiilor profesionale, institutelor de cercetare, companiilor membre, cooperativelor agricole.

Autorii documentului Agri-Food Policy Brief  susțin că agricultura și industria alimentară sunt ramuri ale economiei de importanță națională, deoarece asigură securitatea alimentară și reziliența economică. Cu toate acestea, actuala gestionare a domeniului nu mai răspunde adecvat provocărilor privind sustenabilitatea, competitivitatea, tehnologia și securitatea alimentară, fiind necesare schimbări de  politici, în agricultură și în industria alimentară.

Experții au identificat cinci sectoare prioritare, precum și soluții pentru creșterea competitivității industriei alimentare: semințele și protecția plantelor, fermierii, cooperativele agricole, industria alimentară și food retail.

În sectorul „semințelor” se propune combaterea traficului ilicit de produse contrafăcute pentru protecția plantelor, precum și susținerea inovației, care să permită adoptarea noilor tehnici genomice. Acestea sunt capabile să genereze soiuri rezistente la stres climatic, hidric și la boli, să reducă utilizarea inputurilor convenționale, să asigure securitatea alimentară și să atingă obiectivele europene privind tranziția verde.

La sectorul „fermieri” soluțiile propuse vizează păstrarea competitivității produselor românești, prin acordarea de credite cu rambursare extinsă sau garanții dedicate. De asemenea, se are în vedere dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, care să includă proiecte de apă și agricultură integrate, ca soluție la problema irigațiilor inexistente.

Sectorul „cooperative agricole” necesită investiții dedicate. Acest lucru ar presupune ca următorul Plan Național Strategic pentru agricultură post-2027 să susțină înființarea de noi cooperative agricole prin facilitare comunitară, consiliere, crearea unui plan de afaceri și sprijin de know-how în perioada de start-up. Este nevoie de instrumente flexibile de garantare sau fonduri de risc partajat între stat și sectorul bancar.

Industria alimentară se confruntă cu lipsa de încredere a consumatorilor generată de percepția negativă asupra aditivilor folosiți în acest domeniu. Soluția propusă vizează informarea corectă a publicului cu privire la aditivii alimentari și rolul lor real, prin campanii publice susținute de parteneriate între autorități, școli și industrie. Rolul acestor informări este o mai bună înțelegere a diferenței dintre aditivii siguri și cei controversați.

O altă problemă a sectorului o reprezintă exportul cu preponderență a materiilor prime și importul de produse cu valoare adăugată ridicată, fapt care afectează echilibrul comercial. Soluția găsită se referă la identificarea nișelor-lipsă, către care să fie direcționați producătorii locali. Astfel, aceștia ar putea fi stimulați să se extindă și să își diversifice oferta către nișele deficitare, reducând dependența de importuri.

În sectorul „food retail” sunt necesare măsuri precum : reducerea costurilor administrative, prin standardizarea documentației de-a lungul întregului lanț agroalimentar, de la producție la retail, creșterea capacităților de export prin investiții, integrarea producției locale,  valorificarea standardelor de calitate, promovarea coordonată a României ca destinație pentru investiții în industria agro-alimentară.

Existența cererii ridicate pe piața alimentelor procesate din România reprezintă un potențial semnificativ pentru sectorul local de producție și poate contribui la diminuarea deficitului, precum și la dezvoltarea industriei alimentare autohtone, spun experții.

În concluzie, autorii studiului arată că știința, cercetarea și educația reprezintă elemente-cheie în tranziția către un sector agroalimentar modern, bazat pe tehnologii avansate, biotehnologii, genetică de ultimă generație și mecanizare performantă. Actualizarea competențelor, adoptarea infrastructurilor moderne și integrarea inovațiilor emergente sunt condiții esențiale pentru creșterea productivității și consolidarea rezilienței sectorului.

Prin rolul său instituțional,  AHK România sprijină dialogul dintre actorii relevanți ai sectorului și pune la dispoziție, prin companiile sale membre, orice formă necesară de sprijin.

AHK România își exprimă profunda îngrijorare cu privire la consecințele neîndeplinirii obligațiilor asumate de România în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și solicită tuturor actorilor implicați să urmeze cursul necesar al reformelor. Pierderea sumei de 231 de milioane de euro din PNRR ar avea efecte critice și profund dăunătoare pentru economie, cu atât mai mult în actualul context de încetinire economică, presiuni inflaționiste și scădere a investițiilor.

Fondurile europene și banii din PNRR în special reprezintă un instrument esențial pentru modernizarea României și pentru creșterea competitivității economice prin investiții în infrastructură, digitalizare, tranziție verde și eficientizarea administrației publice. Pierderea acestor resurse ar afecta mediul de afaceri, locurile de muncă și perspectivele de dezvoltare pe termen lung.

„Posibila pierdere a fondurilor PNRR reprezintă un risc economic major pentru România. Nu vorbim doar despre cele 231 de milioane EUR aflate acum în discuție, ci despre peste 2 miliarde EUR care pot deveni inaccesibile dacă reformele nu avansează”, avertizează Sebastian Metz, Director General și membru în Consiliul Director al AHK România. El subliniază că „într‑o perioadă deja dificilă pentru economie, România nu își poate permite să piardă aceste resurse”.

Volker Raffel, Președinte AHK România, adaugă: „România are nevoie să rămână un partener economic puternic în Uniunea Europeană. Reechilibrarea pe termen lung a unui buget sustenabil necesită, după recentele creșteri de taxe, mai multă eficiență în administrația de stat și reducerea birocrației inutile. Pentru obținerea fondurilor UE este esențial ca România să aibă instituțiile publice performante,  care să permită buna gestionare a acestor fonduri, astfel încât ele să nu fie diminuate sau plătite cu întârziere. Atât reducerea fondurilor UE,  cât și întârzierile în plata acestora încetinesc inutil creșterea economică. Reformele nu mai pot fi amânate, ele sunt esențiale pentru viitorul economic al țării.”

Respectarea jaloanelor și implementarea coerentă a reformelor reprezintă nu doar o obligație europeană, ci și o condiție fundamentală pentru menținerea încrederii investitorilor și atragerea de noi investiții. Este important ca fondurile UE să fie disponibile integral și la timp, iar cererile de finanțare să fie procesate și plătite în intervalul prevăzut.

AHK România își reafirmă disponibilitatea de a rămâne un partener de dialog constructiv pentru autorități, sprijinind cu expertiză și cooperare instituțională toate eforturile menite să accelereze implementarea reformelor și să consolideze competitivitatea economiei românești.

Situația internațională determină Europa să lupte pentru locul său într-o lume nouă, și în funcție de direcția pe care o va lua „va avea un loc la masă sau va fi în meniu”, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România în deschiderea Recepției de Anul Nou. 

Necesitățile urgente ale Europei reprezintă acum o piață financiară comună, care să finanțeze propriile tehnologii emergente, precum și protejarea proprietății intelectuale și conținutul platformelor online, în mare parte americane. Aceste platforme generează venituri din publicitate, folosind acest conținut și în plus, stochează datele personale ale cetățenilor UE.

Deși Europa a devenit astăzi o putere de nivel mediu, din punct de vedere economic rămâne foarte relevantă. Pentru menținerea acestei relevanțe e nevoie de unitate și în abordarea politicilor economice. „Recent am citit o estimare conform căreia lipsa unificării europene în ceea ce privește standardele tehnice și politicile comune reprezintă o barieră echivalentă cu un tarif de 44%, în timp ce ne plângem de tarifele de 15% impuse de Donald Trump. Birocrația excesivă, care împiedică dezvoltarea economică, se suprapune peste toate acestea”, a explicat Raffel. Apelul său a fost de abordare comună a acestor chestiuni: „mai puține reproșuri reciproce la adresa străinilor și a multinaționalelor și mai multă colaborare, muncind împreună și combinându-ne punctele forte.”

„Europa este puternică atunci când suntem uniți, când folosim pe deplin piața unică, când apărăm valorile comune și ne dezvoltăm în continuare parteneriatele. Doar prin acțiune comună putem asigura prosperitatea și competitivitatea”, a completat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Contribuția companiilor - prin investiții, locuri de muncă și inovație - este esențială în asigurarea prosperității europene. Acestea au însă nevoie de încredere și cooperare cu instituțiile statului și cu societatea civilă. Pentru a consolida acest angajament, companiile membre AHK România lansează un apel la unitate și au ales pentru 2026 tema „Together for a stronger Europe. Trust creates tomorrow”.

Nu doar mediul privat, ci și statul român are nevoie de încredere. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a invitat comunitatea de afaceri la un dialog care să permită găsirea de soluții comune pentru a întări încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri în statul român.

„De la preluarea mandatului, acest guvern a fost nevoit să ia niște măsuri nepopulare care au ridicat probleme pentru companii și cetățeni. Nu au fost decizii ușor de luat, dar eu zic că este un guvern care a venit să facă curățenie în casă, după ce cineva a lăsat robinetul deschis. Cred că asta ar trebui să facă societatea și mediul de afaceri: să aibă grijă să nu mai uite nimeni niciodată robinetul deschis. Dacă vrem investiții  străine și românești, dacă vrem rețele de producție integrată, centre de cercetare-dezvoltare și lanțuri cu valoare adăugată, atunci trebuie să reformăm în totalitate fiecare element al interacțiunii între stat și mediu privat”, a spus ea.

Cu ocazia evenimentului au fost decernate Premiile economiei româno-germane, AHK Awards, aflate la a treia ediție. Câștigătorii sunt companiile DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice Schaeffler Romania, Grupul Bosch Group în România și Asociația Tășuleasa Social. Premiile au fost înmânate, pe categorii, de Ministrul Economiei Irineu Darău, consilierul prezidențial Radu Burnete, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și respectiv, de șeful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca.

La categoria „Business Excellence” a fost desemnată câștigătoare compania DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice, cu proiectul „Inovație în mișcare: transformarea DRÄXLMAIER Satu Mare”. Compania a fost recompensată pentru capacitatea de a se transforma și adapta la provocările prezente și viitoare. Astfel, nivelul de automatizare a ajuns la 80–90%, cunoștințele tehnice ale echipei s-au extins de la 25 la 35 de tehnologii și au fost făcute investiții de 59,5 milioane €, care au dus la crearea a peste 400 de noi locuri de muncă.

Grupul Schaeffler Romania a câștigat cu proiectul „Schaeffler Kids: Voci de copil ce descriu o companie mare”, în categoria „Our Employees our Success”. Este o campanie ce cuprinde un videoclip cu copiii angajaților, care transmite valorile fundamentale ale companiei și spiritul marii familii Schaeffler. Inițiativa a atins un public larg prin intermediul rețelelor sociale și a consolidat legătura acesteia cu angajații și cu comunitatea locală.

Grupul Bosch în România s-a clasat pe primul loc la categoria „Innovation and new Technologies” cu proiectul „Pericol detectat – pericol evitat: Tram Forward Assist de la Bosch Engineering”. Soluția Bosch este o combinație de senzori radar și camere, care monitorizează în permanență zona din fața tramvaiului și avertizează asupra coliziunilor frontale cu posibile obstacole- alte vehicule, pietoni sau bicicliști. Sistemul oferă asistență suplimentară conducătorilor sporind siguranța în trafic, ceea ce duce la mai puține întârzieri, defecțiuni și reparații ale tramvaielor.

Premiul la categoria „Responsability for the Future” a mers către Asociația Tășuleasa Social și proiectul acesteia - Via Transilvanica. Cu o lungime de peste 1.600 km, traseul străbate zone naturale pitorești cu comunități primitoare și istorie culturală remarcabilă. Proiectul protejează biodiversitatea, sprijină satele mai puțin dezvoltate și onorează patrimoniul cultural.

La competiția lansată anul trecut s-au înscris 161 de proiecte, cel mai mare număr de până acum, fapt care reflectă dinamismul și maturitatea mediului de afaceri româno-german.

Evenimentul anual al AHK Romania de la Palatul Parlamentului a întrunit aproape 800 de participanți, leaderi din business, precum și reprezentanți ai guvernului și Președinției României, reprezentanți ai societății civile, ai presei și mediului academic.

Mulțumim Partenerilor Premium E.ON, Delgaz Grid, DRÄXLMAIER, Lidl, Penny, Siemens și Siemens Energy.