Comunicate de presă

Contextul geopolitic tot mai complicat și nesigur, dar și schimbările climatice tot mai vizibile, cu consecințe dramatice, necesită mai multă protecție pentru populație, prin tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială, dar și acțiuni de conștientizare și informare corectă. Acesta a fost principalul mesaj transmis de participanții la dezbaterea „Inițierea de afaceri pentru companii în domeniul securității și tehnologiilor civile”, organizată de AHK România cu prilejul unei delegații de afaceri pe aceeași temă în România și Republica Moldova.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților (Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Direcția Generală de Protecție Civilă MAI, Cancelaria Primului Ministru), ai Ambasadei Republicii Federale Germania, ai Ministerului Federal pentru Economie și Energie, ai Camerei de Comerț și Industrie româno-germane, ai societății civile (New Strategy Center), precum și ai unor companii germane și românești din domeniu.

 „România este unul dintre cei mai importanți parteneri de securitate de pe flancul estic al NATO. În plus, România are la dispoziție fonduri considerabile, precum fondurile europene, fonduri ale Băncii Mondiale sau din programe naționale. România dispune, de asemenea, de o industrie de securitate și apărare cu tradiție, precum și de un sector IT inovator și dinamic. De ambele părți există companii bine poziționate și un interes puternic pentru securitate și reziliență. Acesta este, așadar, un punct de plecare foarte bun pentru o cooperare bilaterală și mai strânsă și mai puternică în toate domeniile securității civile”, a spus în deschiderea dezbaterii directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Oportunități bune de afaceri în domeniul securității cibernetice în România, ca țară din vecinătatea Ucrainei, vede și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei, Christian Plate: „Există foarte mulți experți în IT și securitate cibernetică în România, țară care nu este doar un partener fantastic și o piață pentru noi, dar este și un loc unde putem coopera, putem aduce laolaltă cunoștințe, putem dezvolta  noi strategii, noi soluții pentru a contracara amenințările pe care le avem în prezent”.

Șeful delegației de afaceri, Christian Landsmann, de la departamentul de Securitate și Apărare din Ministerul Federal al Economiei și Energiei, conduce un grup de șase companii mici și mijlocii din Germania în prima lor misiune pe piețele din România și Republica Moldova. „Aceste companii aduc concepte inovatoare în domeniul securității civile și au potențial de lideri de piață.  Ele nu sunt aici doar ca să vândă produsele, ci ca să și investească, să găsească parteneri, să creeze locuri de muncă. Au expertiză să gestioneze amenințări de securitate, fie ea energetică, fizică, cibernetică. După experiențele avute, vedem că este nevoie de mai multă securitate în Europa și este o bună idee să lucrăm împreună”, a explicat el.

Marea Neagră și toate provocările de securitate legate de acest spațiu geopolitic au fost un subiect de dezbatere la masa rotundă moderată de Sebastian Metz. Marea Neagră înseamnă „energie, conectivitate”, deoarece din 2027 România va începe să exporte gaz din rezervele submarine. „Dacă doriți să investiți în România vom avea energie ieftină pentru afacerile dvs. Dar securitatea din regiunea Mării Negre depinde foarte mult de rezultatul războiului din Ucraina. Obiectivul nostru principal este să avem un spațiu liber și deschis în Marea Neagră, dedicat proiectelor de energie și comerțului”, a spus George Scutaru, director general al Grupului de experți New Strategy Center.

Un alt subiect al discuției a fost dependența de importuri. „În a doua parte a anului intenționăm să alegem direcțiile majore în care să investim, pentru ca România să își atingă atât țintele de decarbonizare, cât și pe cele de competitivitate pe piața unică. Începem să lucrăm în acele domenii în care avem resurse proprii, cum ar fi mineralele, energia, capitalul uman”, a spus Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria Primului Ministru.

Prevenirea dezastrelor naturale sau a atacurilor de orice fel a fost un alt punct important pe agenda discuțiilor, aici fiind inclusă și pregătirea populației, foarte expusă în ultima vreme la mesaje de tip „fake news”  pe rețelele sociale, dar și în anumite canale media.

„Pentru a putea fi pregătiți dinainte și pentru a avea „adăposturi”, Comisia Europeană a aprobat  acest plan uriaș, de creare a propriei capacități de răspuns în interiorul Europei, pentru a deveni rezilienți, indiferent dacă vorbim de ventilatoare, pompe, avioane”, a remarcat generalul de brigadă Marius Dogeanu, șeful Direcției Generale pentru Protecție Civilă din Ministerul Afacerilor Interne.  El a adăugat că  mai multe investiții sunt canalizate către protecția civilă, aviație, iar pe viitor vor fi pentru includerea roboților care să înlocuiască oamenii în situații de mare risc.

Membrii delegației germane vizitează România și Republica Moldova în perioada 3-5 iunie, timp în care se vor întâlni cu companii românești și moldovenești, dar și cu reprezentanții administrațiilor publice din cele două țări.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează pentru 15 organizații și firme germane și românești o delegație de informare și un forum de afaceri în Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina, în perioada 23-27 iunie.

Companiile participante sunt active în domenii precum electronică, inginerie, consultanță, în sectorul bancar și imobiliar și sunt interesate să găsească parteneri pentru colaborări viitoare, precum și noi oportunități și locații pentru dezvoltarea/expansiunea afacerilor. Companiile vor afla informații despre perspectivele de afaceri din regiune, inclusiv impactul relațiilor politice, dezvoltarea infrastructurii, rolul comunităților locale în promovarea creșterii economice.

Programul include vizite la universitățile din Suceava, Cernăuți și Bălți (laboratoarele Dräxlmaier), Consiliul Județean Suceava și CJ Botoșani, la Primăria din Cernăuți și Bălți, la companiile Electroalfa (Suceava),  SEBN (Cernăuți), companii moldovenești,  precum și la Parcul Industrial Siret.

Oferind oportunități de afaceri semnificative pentru companiile germane și românești, regiunea joacă un rol cheie în stabilirea unor pași concreți în reconstrucția Ucrainei. Acesta este motivul pentru care companiile sunt interesate și de domenii precum infrastructură, tehnologie și logistică.

Un forum de afaceri, la care vor participa reprezentanți ai administrațiilor publice din Siret, Suceava, Botoșani, Bălți, Cernăuți, de la Camera de Comerț și Industrie Germană (DIHK), Comitetul de Est al Economiei Germane (Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft e.V.), va avea loc în data de 24 iunie, în Parcul Industrial Siret. Dezbaterile se vor axa pe teme economice, cu focus pe consolidarea comerțului transfrontalier și sporirea fluxurilor de investiții. Forumul va oferi perspective asupra potențialului regiunii ca o zonă dinamică pentru extinderea afacerilor, în contextul eforturilor de reconstrucție a  Ucrainei și de accelerare a reindustrializării zonei de frontieră a României. Nu în ultimul rând firmele participante vor primi informații legate de  forța de muncă disponibilă și calificată din regiune. 

Forumul va fi urmat de întâlniri și discuții directe între companiile membre ale delegației și autorități și companii din Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina.

Evenimentul este organizat de AHK România cu sprijinul Primăriei Siret si al Parcului Industrial Siret, al CJ Suceava și CJ Botoșani, având ca parteneri Camera de Comerț și Industrie Germană (DIHK), Comitetul de Est al Economiei Germane, AHK Ukraine (Camera de Comerț și Industrie Ucraineano-Germană), Invest Moldova și susținerea E.ON, Delgaz și Electroalfa.

Volker Raffel, CEO E.ON România, a fost ales în funcția de Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). El îi succede în această funcție lui Andreas Lier (BASF).

Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Director al AHK România, în urma Adunării Generale anuale a membrilor, organizată marți seara. Volker Raffel se implică activ în activitățile Camerei încă din 2021, când a fost ales membru al Consiliului Director, contribuind constant la inițiativele și dezvoltarea comunității de afaceri româno-germane.

„Sunt foarte încântat și este o mare onoare pentru mine să fiu ales în funcția de Președinte al AHK România. Vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mă voi implica cu responsabilitate și entuziasm pentru continuarea și extinderea relațiilor bilaterale pe baze economice dintre România și Germania ,” a declarat Volker Raffel după alegeri.

Volker Raffel devine astfel cel de-al cincilea președinte al AHK România, organizație fondată în 2002, după Karl-Josef Baum, dr. Radu Merica, dr. Dragoș Anastasiu și Andreas Lier.

În deschiderea Adunării Generale, Andreas Lier a subliniat perspectivele pozitive ale relațiilor economice dintre Germania și România: „Perspectivele relațiilor economice româno-germane sunt în continuare promițătoare. România a devenit centru puternic de inovație și tehnologie, iar în tranziția verde, joacă un rol important pentru Germania și poate deveni un hub energetic regional.”

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că anul trecut a fost unul deosebit, cu vizite de rang înalt, cu multe evenimente pentru comunitatea de afaceri româno-germană, cu focus pe  inovație și cooperare: „Am fost deosebit de mulțumiți de evoluția numărului de membri, care a continuat să crească anul trecut - un semn clar al încrederii acordate activității AHK și al relevanței serviciilor noastre.”

De asemenea, Adunarea Generală a reconfirmat prin vot mandatul lui Ottmar Lotz (Agrarius AG) și a ales noi membri în Consiliul Director: Mihai Marinescu (Knauf Gips), Olga Drăguinea (Lidl Romania), Dan Lăzărescu (Bosch) și Moritz von Mecklenburg (SRT Silvirom Timber GmbH).

Componența actuală a Consiliului Director al AHK România este:

• Președinte: Volker Raffel (E.ON România)
• Director general AHK România: Sebastian Metz
• Vicepreședinți: Petru Rușeț (Siemens Energy România) și Günter Krasser (Infineon Technologies Romania)
• Membri: Andreas Lier (BASF), Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (wpd Romania), Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Simona Melnic (MedicHub Media), Mihai Marinescu (Knauf Gips), Olga Drăguinea (Lidl Romania), Dan Lăzărescu (Bosch), Moritz von Mecklenburg (SRT Silvirom Timber GmbH)

Comisia de cenzori este formată din:

Adriana Costea (PwC Tax Services), Bastian Heinz (Pro Credit Bank) și Costina Constantin (Stalfort & Partner).

Le mulțumim pentru implicare domnilor Daniel Gross (PENNY), Christian von Albrichsfeld (Continental), Michael Beier (CLAAS) și Marco Alpert (BAWI), ale căror mandate au expirat conform statutului, precum și în mod special lui Andreas Lier pentru activitatea sa în calitate de președinte al AHK România.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 680 de membri, cu aproximativ 240.000 de angajați în companii cu capital german, active în peste 150 de sectoare economice.

In contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și corectare a deficitului bugetar, organizațiile mediului de afaceri fac un apel ferm către liderii partidelor parlamentare participante la consultările în derulare. Suntem conștienți că deciziile și acțiunile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra companiilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a poziționării României în plan internațional. 

Tocmai de aceea avem nevoie de un dialog real, astfel încât măsurile adoptate să abordeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economiei de a performa pe termen mediu și lung. Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia. Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare. 

Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice. Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe: 

• menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale; 

• reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;

• reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența; 

• eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; 

• protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung; 

• asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale; 

• colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; 

• accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației; 

• maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice. 

Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu mesajul clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public și să se reformeze. Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției. Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate. 

Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative. Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat. Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici întrun context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate. 

Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea. Pachetul de primăvară 2025 al Comisiei Europene subliniază creșterea excesivă a cheltuielilor și abaterea de la țintele fiscale ale României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să adâncească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o nouă rundă de taxe, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforma cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică. 

Ca întotdeauna, și de această dată sectorul privat înțelege gravitatea situației, urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea pretinsă mediului privat trebuie demonstrată la toate nivelurile statului — nu prin transferarea implicită a sacrificiului către sectorul privat, ci prin asumarea reală a reformei și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice. Vă invităm la un dialog autentic cu mediul de afaceri, esențial înainte de aprobarea oricărui pachet de măsuri. Mediul privat trebuie să fie implicat activ în dezbaterea privind pachetul de politici care va fi inclus în programul noului Guvern. 

Organizații semnatare: 

• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană - AHK

 • Camera de Comerț Americană în România - AMCHAM ROMANIA 

• Asociația Oamenilor de Afaceri din România - AOAR 

• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova - BEROCC 

• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC 

• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER

Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR 

• Camera de Comerț Olandeză în România - NRCC 

• Confederația Patronală CONCORDIA • Consiliul Investitorilor Străini - FIC

• Fundația Romanian Business Leaders - RBL

Felicitări, Europa, la a 75-a aniversare!

Astăzi, 9 mai, sărbătorim Ziua Europei — un moment dedicat comemorării celor 75 de ani de la declarația vizionară a lui Robert Schuman, care a pus bazele păcii, unității și cooperării în Europa postbelică. Cuvintele sale nu au inspirat doar crearea Uniunii Europene; ele au aprins o mișcare întemeiată pe solidaritate și scopuri comune dincolo de granițe.

Este un moment de reflecție — asupra valorilor care ne unesc ca europeni: solidaritate, respect reciproc, cooperare și libertate. Acestea nu sunt doar idealuri. Ele reprezintă pilonii Uniunii Europene și continuă să modeleze viitorul nostru colectiv.

Pentru România, apartenența la UE a însemnat o transformare în bine. A generat două decenii de creștere economică fără precedent, a deblocat finanțări esențiale pentru infrastructură și a creat oportunități care altădată păreau de neatins. În fața provocărilor fiscale actuale, integrarea europeană — nu izolarea — oferă o cale sustenabilă înainte, fără a pune o povară excesivă pe cetățeni sau pe mediul de afaceri.

În climatul geopolitic actual, cu războiul la graniță, solidaritatea nu este opțională — este esențială. Iar odată cu recenta aderare a României la spațiul Schengen, valoarea libertății de mișcare devine și mai tangibilă și mai semnificativă.

Noi, AHK România, suntem mândri să susținem și să consolidăm parteneriatul economic dinamic și în continuă creștere dintre Germania și România. Acest parteneriat dovedește un adevăr simplu: împreună suntem mai puternici decât suma părților noastre.

Susținem o Europă unită, rezilientă și orientată spre viitor. Și dorim atât Germaniei, cât și României și Uniunii Europene mult succes în această călătorie comună.

La mulți ani de Ziua Europei!

Târgul transport logistic 2025 de la München, la care participă 28 de companii din România, este cel mai mare din istoria de 47 de ani ai acestui târg. Spațiul destinat vizitatorilor și expozanților se întinde pe o suprafață echivalentă a  21 de terenuri de fotbal, ceea ce reflectă importanța crescândă a industriei, care devine tot mai relevantă la scară mondială.

Orice provocare internațională impactează direct mișcarea  mărfurilor de la un continent la altul, după cum susțin reprezentanții industriei. „Am văzut acest lucru în timpul pandemiei, când canalul Suez a fost blocat. Specialiștii din acest domeniu sunt cei care găsesc soluții pentru ieșirea din impas. Ei trebuie să găsească noi căi, noi rute, noi rețele pentru a rezolva problemele”, a explicat directorul transport logistic internațional, dr. Robert Schönberger.

Anul acesta organizatorii se așteaptă să primească peste  2000 de companii din peste 70 de țări. Printre statele care vin pentru prima oară se numără Pakistan, Filipine, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan. „Anul trecut 60% din expozanții noștri erau din afara Germaniei, anul aceste procentajul lor este de 65%. Avem tot mai multe cereri din China, Marea Britanie, Italia, Polonia, Turcia, Statele Unite sau Emiratele Arabe ”, a spus Schönberger.

El a adăugat că tocmai această deschidere internațională explică succesul târgului, care nu mai este demult doar un eveniment german. „Creșterea vine și din afara Europei, unde în general oamenii de afaceri nu sunt pesimiști cu privire la viitor. Ei au nevoie să se întâlnească față în față, să  deruleze afaceri, iar situația internațională pare să fi mai bună decât în Germania”, a explicat Schönberger.

În 2025, un număr de 15 companii din România participă în Pavilionul României de la târgul transport logistic de la München, care va fi situat în hala A4, stand 215. La acest stand își vor expune oferta companiile: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.

În cadrul standului României, expozanții sunt expuși unei audiențe internaționale, ce include profesioniști din domenii diverse, interesați de viitoare colaborări în regiunea Europei de Est.

Pe lângă expozanții de la standul comun, alte 13 companii au fost interesate să participe cu standuri individuale, numărul companiilor românești ridicându-se astfel la 28 . Acestea sunt: Agrotrans Logistic C.A., Atlas Express & Logistic, CargoTrack Solutions, CGA Trans Experience SRL, E-P RAIL SRL, Globemar Operations SRL, Grup Feroviar Roman S.A., Holleman Special Transport & Project Cargo SRL, Hope Sped SRL, Laguna Technology SRL, PBN Logistics, Routier European Transport SA, SC Bipmobile SRL.

Participarea la transport logistic 2025 reprezintă pentru companiile participante un pas important în construirea unor relații de afaceri durabile la nivel internațional și în afirmarea României ca hub strategic în inima Europei.

Târgul mai cuprinde, în afara sălilor interne pentru expozanți, și spații externe, pentru expunerea de locomotive, camioane, trenuri, șine de căi ferate.  Alte evenimente prevăzute sunt conferințele de specialitate, scena expozanților și Campus Plaza, destinate prezentării companiilor și start-up-urilor. 

Industria de transport și de logistică, în toată complexitatea ei, este prezentă la târg: aici jucători-cheie internaționali expun  soluții de logistică, mobilitate, IT și gestionarea lanțului de aprovizionare. Este un prilej pentru vizitatori, dar mai ales pentru companii, să fie la curent cu tendințele și temele de actualitate din IT, e-business, telecomunicații, intralogistică, sisteme de gestionare a depozitelor, inclusiv containere optimizate și soluții pentru mărfuri speciale, identificare automată și ambalare, echipamente pentru transportul de marfă - rutier, feroviar, pe apă, aerian și combinat.

AmCham Romania – Camera de Comerț Americană în România

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

BEROCC - Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova

BRCC – Camera de Comerț Britanico-Română

Concordia – Confederația Patronală Concordia

FIC –  Consiliul Investitorilor Străini

RBL – Fundația Romanian Business Leaders

Mediul de afaceri din România, reprezentat de organizațiile noastre, semnalează într-o voce comună deteriorarea accelerată a climatului de afaceri și erodarea credibilității României.

Economia are nevoie de încredere și predictibilitate pentru a se dezvolta în continuare. În ultimii ani, companiile au fost nevoite să gestioneze provocări și crize succesive. Contextul electoral prelungit a acutizat deficite, a încetinit reformele asumate de care depinde accesul la finanțare, stabilitatea locurilor de muncă și continuarea investițiilor planificate.

Pentru ca România să rămână ferm ancorată pe direcția euro-atlantică, să nu piardă oportunități strategice și să continue să valorifice avantajele care au pus-o  pe harta investițiilor, este esențial ca deciziile politice să reflecte stabilitate și coerență.  

Pentru a recâștiga încrederea în România, sectorul privat are nevoie de acțiune și responsabilitate din partea tuturor actorilor politici  în asigurarea unui mediu economic predictibil, în protejarea pieței libere, statului de drept și securității naționale, precum și în păstrarea apartenenței la drumul european și la toate structurile internaționale. Agențiile de rating, partenerii instituționali și strategici urmăresc, la rândul lor,  evoluțiile interne și așteaptă o echilibrare rapidă și credibilă a situației economice din România.   

Ca și până acum, mediul de afaceri vrea să fie parte a soluției. Pentru a evita o destabilizare economică abruptă avem nevoie de viziune, hotărâre, pași concreți și imediați spre atingerea obiectivelor asumate pe termen mediu și lung.  

O delegație formată din aproximativ 20 de reprezentanți ai mediului politic și de afaceri din Bavaria, condusă de secretarul de stat Tobias Gotthardt din Ministerul bavarez pentru Afaceri Economice, Dezvoltare Regională și Energie, efectuează o vizită în România (București și Iași) și în Republica Moldova (Chișinău), în perioada 14–17 mai.

Scopul vizitei constă în consolidarea contactelor  de afaceri și explorarea oportunităților de parteneriate cu entități locale relevante, precum și o mai bună înțelegere a mediului de afaceri din România și Republica Moldova. Domeniile de interes sunt: inteligența artificială, utilajele, digitalizarea, start-up-urile și inovarea.

„Relațiile dintre Bavaria și România nu se mai limitează la cooperarea în domeniul producției industriale, ci se axează tot mai mult pe IT, cercetare-dezvoltare sau energie. Industria de apărare oferă, de asemenea, oportunități bune de colaborare. Ne dorim să vedem cât mai multe parteneriate între companiile bavareze și cele românești, bazate pe încredere și cu o viziune pe termen lung,” a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

În cadrul unui eveniment organizat la București secretarul de stat Tobias Gotthardt a subliniat că schimburile comerciale dintre România și Bavaria din ultimii 20 de ani reprezintă o poveste de succes: „Volumul schimburilor comerciale a crescut de cinci ori, ajungând la opt miliarde de euro — și acesta este doar începutul,” a declarat el.

El a remarcat interesul mare al companiilor bavareze pentru această misiune în România și Republica Moldova, multe dintre cele care însoțesc delegația activând în domenii precum industria inteligentă, soluțiile inteligente și tehnologii de mediu. „Suntem cu toții parte a Uniunii Europene, a acestei idei europene, care ne ajută să avem o piață comună puternică, de pe urma căreia beneficiem cu toții,” a continuat el.

Gotthardt a menționat totodată că vizita la Chișinău este prima deplasare oficială a unei delegații bavareze în Republica Moldova. „Aceasta este o premieră: pentru prima dată, o delegație economică bavareză se află în Republica Moldova. Este un semnal puternic și totodată o promisiune: ne dorim un schimb economic mai intens, ne dorim să consolidăm rolul Moldovei în Europa. Și venim cu energia necesară pentru a realiza acest obiectiv. Sunt multe lucruri de descoperit și multe oportunități de colaborare. Sunt convins că între Bavaria și Moldova va fi un parteneriat puternic.”

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini mediul de afaceri, menționând faptul că sectorul energetic din România a trecut printr-o adevărată „revoluție” în ultimii doi ani: „Am atras peste 14 miliarde de euro sub formă de granturi din Fondul pentru Modernizare și din Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o sumă uriașă care acoperă lucrări de modernizare a rețelei, producția de energie verde,  stocarea de energie, producția de hidrogen. Știu că acest subiect (hidrogen) este de interes pentru Bavaria.”

Companiile au fost din nou invitate de către Ștefan-Radu Oprea, șeful Cancelariei prim-ministrului, să dezvolte legături de afaceri atât în România, cât și în Bavaria. „România are potențial în domeniul securității cibernetice și în sectorul IT. În plus, vom oferi un sprijin semnificativ pentru industria de apărare. Și dacă ne propunem să cumpărăm produse europene, de ce să nu alegem unele germane?”, a spus el. Potrivit acestuia, antreprenorii români caută parteneri de încredere și doresc să dezvolte proiecte comune, inclusiv în cadrul lanțului de aprovizionare al armatei române.

Cu această ocazie, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania în România, Christian Plate, a subliniat că legăturile economice solide dintre Germania și România își au rădăcinile în valorile comune pe care le împărtășesc cele două țări. El a adăugat că aceste relații de succes sunt rezultatul integrării europene a României, evidențiind importanța ca țara să continue pe drumul său pro-european.

În cadrul vizitei, delegația s-a întâlnit cu mai mulți oficiali români, printre care ministrul Economiei, Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și primarul municipiului Iași, Mihai Chirica. De asemenea, au avut loc întâlniri de afaceri cu companii germane și românești din București și Iași.

La Chișinău, delegația are programate întâlniri cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și cu cel al Economiei și Digitalizării, Dorina Nistor. Programul include vizite la Universitatea Tehnică din Chișinău, precum și la sediul mai multor companii locale, inclusiv la o cramă.

AHK România publică rezultatele sondajului „AHK Business Survey”

Așteptările companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană privind mersul economiei românești s-au înrăutățit destul mult față de anul trecut, cu o creștere a celor pesimiști de aproximativ 20 de procente față de anul trecut (2024: 38%, 2025: 57%), după cum relevă un chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară.

Cu toate acestea, perspectivele asupra propriei afaceri rămân neschimbate pentru 38% dintre firmele intervievate, iar  37% dintre ele întrevăd perspective economice mai bune (2024: 40%). Cele mai multe companii (62%) își evaluează situația actuală ca fiind „satisfăcătoare”, în vreme ce numărul optimiștilor continuă să scadă (28%), aflându-se pe o pantă descendentă în ultimii trei ani. Spre comparație, anul trecut 59% dintre companii își considerau situația propriei afaceri ca fiind „satisfăcătoare” și 33% ca fiind bună.

Scădere a investițiilor și reducerea personalului: trend ascendent

În acest context economic și disponibilitatea firmelor de a face investiții scade. Dacă în 2024, 46% dintre companii își mențineau intenția de a investi, în 2025 numărul lor s-a redus la 38%. Pentru 30% dintre companiile chestionate investițiile vor scădea în 2025 , față de 20% de companii anul trecut.

Ca urmare a scăderii cererii și a presiunii costurilor, agenții economici intenționează să reducă numărul de angajați și să crească productivitatea. Astfel, 34% dintre companii au spus că vor renunța la personal, în comparație cu 18% anul trecut. Își vor păstra numărul de salariați 41% dintre firme, ca și în 2024.

Scăderea cererii din piață și condițiile cadru politice și economice: cele mai mari riscuri pentru companii

În privința riscurilor pentru dezvoltarea afacerii, companiile au apreciat că scăderea cererii din piață, condițiile cadru economice și politice, precum  și costurile cu forța de muncă sunt cele care le periclitează creșterea. Ceea ce anul trecut era considerat un risc, și anume, deficitul de personal calificat, trece în plan secund. Cu toate acestea, pentru 48% dintre firme, lipsa de personal calificat rămâne un factor de risc. Măsurile de contracarare a acestuia sunt, în opinia celor mai multe dintre firme, formarea continuă a angajaților și digitalizarea, dar și o cooperare mai strânsă cu instituțiile de învățământ. Lipsa de personal calificat a dus la cheltuieli mai mari cu salarizarea, în cazul a 20% dintre companiile intervievate, la reducerea activităților curente (pentru 15% dintre ele) și la reducerea investițiilor planificate (pentru 14%).

Avantajul nr. 1 al României rămâne apartenența la UE

În privința caracteristicilor amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la Uniunea Europeană, disponibilitatea furnizorilor locali, infrastructura și condițiile pentru cercetare-dezvoltare. Companiile au criticat accesul la ajutoarele de stat și la fonduri europene, nivelul și sistemul de impozitare, cea mai mare nemulțumire fiind legată însă de lipsa de predictibilitate a politicilor economice. Au mai fost aprecieri negative legate de stabilitatea politică și socială, combaterea corupției, administrația publică, transparența licitațiilor publice, stabilitatea juridică și lipsa de personal calificat.

Alegerile prezidențiale din 18 mai au fost foarte importante pentru clarificarea viitoarei orientări politice a țării. Continuarea cursului proeuropean este crucială pentru companii, deoarece asigură previzibilitate și stabilitate. „Cu toate acestea, provocările politice și economice nu s-au diminuat deloc. Comunitatea de afaceri așteaptă o agendă cuprinzătoare de reforme, astfel încât potențialul de creștere pe care România îl are în multe sectoare ale economiei să poată fi utilizat pe deplin, iar dezechilibrele economice existente să poată fi reduse. Creșterea competitivității și a economiei trebuie să fie principiile directoare ale politicilor economice ale noului guvern”, comentează Sebastian Metz, director general AHK România, rezultatele sondajului în contextul situației politice actuale.

Despre sondaj

Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 1 – 31 martie. 2025, pe un eșantion de 82 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România.

Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost următoarea: 43% servicii, 34% industrie, 10% comerț, 10% construcții, 3% furnizare de energie și apă.

Sectorul agroalimentar din România se confruntă cu provocări semnificative din cauza abordărilor fragmentate din politicile publice și are nevoie, cât mai curând, de o strategie integrată, care să ia în considerare toți actorii lanțului valoric, pentru a oferi consumatorilor securitate și siguranță alimentară, produse de calitate la prețuri accesibile și competitive, au fost de părere participanții la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România.

Evenimentul, moderat de profesorul de economie, dr. Christian Năsulea, a reunit reprezentanți ai fermierilor, profesioniști din industria alimentară, din administrația publică, dar și din sectorul privat, cu obiectivul de a prezenta recomandări de politici publice care să contribuie la îmbunătățirea parteneriatelor de încredere în sectorul agroalimentar.

Situația agriculturii românești per ansamblu are nevoie de multe reforme și acces la noi tehnologii și inovație în ferme, au subliniat participanții, deși țara beneficiază de terenuri fertile și fonduri europene.

„Sunt frecvente perioade de secetă severă care alternează cu volume mari de ploi, toate pe fondul unui sistem de irigații deficitar. Schimbările climatice necesită acțiuni coordonate la nivel înalt,” a spus președintele AHK România, Andreas Lier. În ciuda potențialului său agronomic, România importă produse alimentare procesate, iar terenurile sunt fragmentate, ca abordările din politicile publice. „Nu este o abordare holistică să susții un sector și să afectezi un altul. România importă multe produse din carne, iar românii lucrează în fabrici de carne din străinătate. Pentru un progres real, e nevoie de o industrie de procesare competitivă, care să creeze valoarea adăugată și aici în România, de politici publice care să întărească lanțul valoric și de aceea vă invit să colaborăm, pe toți actorii din acest lanț, și să promovăm o viziune comună a sectorului”, a adăugat el.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că „există un cadru bun pentru agricultură în România – piața internă cu peste 19 milioane de consumatori, piețe de export, experiență și specialiști în domeniu. Ceea ce lipsește este o industrie de procesare mai dezvoltată și care să creeze local plus valoare, iar prin această dezbatere încercăm să aducem laolaltă reprezentanți din întreg lanțul de aprovizionare”.

„Industria de retail joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Implicarea noastră în susținerea producției locale, odată cu inițiativa Triplu RO, aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați - producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu,” a menționat Daniel Costache, Food Buying Director PENNY Romania.

În privința politicii europene, „Viziunea pentru agricultură și alimentație” în Uniunea Europeană, Sebastian Metz este de părere că aceasta cere mai mult pragmatism, atât la nivel european, cât și românesc, ceea ce se traduce prin reducerea poverii birocratice pentru toți actorii din lanțul de aprovizionare.

„Noi, la AHK România, ne-am bucura foarte mult să avem un parteneriat româno-german de succes. Uitându-mă la relațiile economice bilaterale cred că există potențial pentru a spori colaborarea și în sectorul agroalimentar. Știm cu toții că deficitul financiar pune presiune pe economia din România, de aceea avem nevoie de creștere și de valoare adăugată”, a mai spus Metz.

Participanții la dezbatere au enumerat mai multe probleme cu care se confruntă sectorul agroalimentar, între care: prezența unor verigi izolate în lanțul agroalimentar (în producție sau în distribuție) fără a se lua în calcul interdependența dintre acestea, fapt ce afectează și alocarea resurselor, mai ales la nivel european; sustenabilitatea sectorului prin lipsa unei strategii de a atrage tinerele generații în agricultură, precum și diferența de acces a fermierilor europeni la noile inovații și tehnologii, comparativ cu fermierii din alte țări terțe. O altă problemă menționată a fost legată de competitivitatea scăzută a agriculturii europene, care, deși beneficiază de subvenții masive, nu poate ține pasul cu agricultura din alte regiuni ale lumii, din cauza  birocrației.

O altă chestiune abordată a fost reticența în adoptarea noilor biotehnologii, precum noile tehnici de ameliorare.

Participanții au mai vorbit despre lipsa de priorități strategice, de pregătirea economică scăzută a managerilor de ferme în general , de nerespectarea normelor de conformitate și de igienă în unele cazuri și lipsa de asociere a fermierilor, care nu pot să negocieze un preț bun pentru produsele lor. Fermele mici au nevoie de o coalizare în asociații și cooperative de branșă pentru a crește eficiența economică a fermelor, au nevoie să crească durabil producția și să se bazeze în mod proporționat pe subvențiile de la stat. De asemenea, este nevoie de centre de colectare, de irigații, de învățământ agricol profesional, de digitalizare, de aducerea științei și a educației mai aproape de sector și consumatori, cultivarea imaginii sectorului agronomic în rândul tinerei generații care să dorească să practice această meserie. „Uniunea Europeană oferă fonduri, dar fondurile nu țin loc de viziune. Să fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem în lume”, a fost concluzia dezbaterii.

Evenimentul a fost organizat în contextul discuțiilor pentru definirea „Viziunii pentru agricultură și alimentație”, un document strategic al Uniunii Europene lansat pe 19 februarie 2025 de către Comisia Europeană, care își propune să redefinească viitorul agriculturii și alimentației în Europa. În luna iulie vor începe și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care asigură finanțarea programelor și a acțiunilor în toate domeniile de politică, inclusiv  viitorul buget pentru agricultură din Politica Agricolă Comună (CAP).

Lansarea anunțată a unei Strategii Digitale a UE pentru agricultură poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării instrumentelor de agricultură digitală și de precizie, permițând fermierilor români să producă mai eficient și mai durabil, iar luarea deciziilor bazate pe date să devină norma în procesul de a produce mai mult cu resurse mai puține. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o agricultură regenerativă și atractivă pentru noile generații este esențială pentru ca agricultura românească să devină competitivă în anii următori.

Taxele, investițiile străine dublate de cele de stat în domenii cheie precum energia, inflația, „războiul comercial” declanșat de Statele Unite cu Uniunea Europeană, precum și soluții pentru  reducerea deficitul bugetar au fost principalele teme de discuție ale comunității de afaceri româno-germane la întâlnirea membrilor din luna aprilie, unde a fost invitat prof. univ. dr. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Atât reprezentanții companiilor, cât și profesorul Dăianu au fost de părere că nu doar o creștere a taxelor va rezolva problema deficitului bugetar, de peste 9%, pe care îl are România.

Volker Raffel, membru în Consiliul Director al AHK România și director general E.ON, a explicat că doar o creștere economică bazată pe investiții, care să impulsioneze competitivitatea, este cheia pentru „deblocarea economiei” și nu „taxele, care vin din când în când, surprinzător sau nu, și care nu prea ajută deciziile investiționale”.

„Un studiu despre sectorul nostru de distribuție de gaze naturale și de energie electrică propune soluții pentru deblocarea investițiilor din acest sector cu mici măriri ale tarifelor de distribuție. Condiția este ca suma investită să fie mare, astfel încât să aducă o creștere substanțială a PIB-ului, cu un factor de multiplicare de 1 la 10. Un alt studiu, realizat de Deloitte pentru Federația Patronală a Energiei, arată că un miliard de euro investit în energia onshore în România aduce o creștere a PIB-ului cu un factor de multiplicare de 1 la 9”, a precizat Raffel.

La rândul său, profesorul Dăianu consideră că aducerea deficitului bugetar la 3% din PIB nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor bugetare și a evaziunii fiscale, deoarece deficitul actual de cca. 9% din PIB este foarte mare, cel mai mare din UE. Un asemenea deficit a mai fost în anul pandemiei. În plus, deficitul de cont curent al României este cel mai înalt din regiune, peste 8% din PIB. „Este un sistem corect, acela în care unele persoane, unele companii își plătesc taxele și altele practică evaziunea fiscală și evită taxele la scară mare? În acest caz societatea este cea care pierde, iar guvernul este nevoit să crească taxele pentru a reduce deficitul. În multe state, incluzând aici SUA și țări din Europa, există un sistem de taxare progresiv, care să permită o redistribuire a veniturilor și către cei care nu au resurse pentru o viată decenta, si nu fiindcă sunt leneși; mă refer aici, de pildă, la ajutorul acordat tinerilor care au potențial, dar care nu au acces la educația pe care și-o doresc. În societate trebuie sa existe șanse egale”, a explicat Dăianu.

El a subliniat că taxele vor crește dacă deficitul bugetar nu va putea fi redus printr-o mai bună colectare a impozitelor.

În continuare Daniel Dăianu a menționat că evoluțiile din România depind foarte mult de ceea ce se întâmplă pe plan european și internațional. Tarifele impuse de SUA Europei produc multă îngrijorare, mai ales că ele vin pe fondul altor crize declanșate de pandemie și de războiul din Ucraina, care a scumpit prețul energiei în Europa. „Companiile din Europa plătesc de 3-4 ori mai mult pe energie decât cele americane”, a spus el, adăugând că instituția pe care o conduce, Consiliul Fiscal, a prognozat o creștere economică pentru România de 1% - 1,5% în acest an, dar nu a luat în considerare un război comercial.

Războiul comercial va produce un șoc pentru Europa, atât pentru companii, cât și pentru oameni. „Poate veni o nouă recesiune, posibil una mare. Sper ca pesimismul meu să nu fie validat, dar evoluțiile mă îngrijorează acum. În aceste condiții este foarte important pentru Europa să aibă capacitate de apărare, să facă investiții în acest domeniu, să creeze proiecte comune”, a mai spus Dăianu, precizând că este vorba de apărare și nu de re-înarmare.

Chiar americanii cer europenilor să își dezvolte capacitatea proprie de apărare. Temerile legate de o potențială retragere a SUA din sistemul de securitate european pot avea implicații și asupra democrației, care s-a deteriorat în ultimii ani în multe țări din lume. „Dacă americanii pleacă prea repede, democrațiile noastre vor fi supuse unui test sever”, consideră Dăianu.

Un efect negativ asupra democrației îl poate avea și inteligența artificială, dacă nu este reglementată, pentru că „poate adânci fracturile dintre grupurile de oameni”.

În concluzie, el a menționat că apărare și competitivitatea sunt cele două direcții spre care ar trebui să se îndrepte Europa și România. Această idee a fost subliniată și de directorul general AHK România, Sebastian Metz, în încheierea dezbaterii. Acesta a arătat că este important pentru România să inițieze reforme, să reducă birocrația și să susțină creșterea competitivității la toate nivelurile, iar pentru acest lucru sunt necesare investiții, în special în câteva sectoare esențiale, cum ar fi educația, cercetarea, energia sau transporturile. „Doar investind în domenii care produc creștere economică se pot genera venituri fiscale care la rândul lor vor stabiliza situația bugetului într-un mod sustenabil”, a explicat Metz. El a menționat, de asemenea, că diferența dintre impozitarea capitalului și a muncii în România este relativ mare, iar viitoarele intenții privind schimbarea politicii fiscale nu ar trebui să pună o povară suplimentară mai ales pe factorul muncă. Și, în principiu, este absolut esențial ca schimbările în politica fiscală să fie făcute în strânsă consultare cu mediul de afaceri, care se află sub o presiune enormă din cauza situației politice și economice actuale. „Traversăm în prezent o perioadă extrem de sensibilă. Mici greșeli pot avea consecințe mari. Avem nevoie de multă înțelegere reciprocă și comunicare în România pentru a depăși provocările actuale", a declarat Metz.

La întâlnirea membrilor AHK România, desfășurată la InterContinental Athénée Palace Bucharest, pe tema „Situația economică a României în contextul geopolitic actual și provocările, respectiv șansele țării noastre pentru viitor”, au participat peste 70 de reprezentanți ai companiilor membre. Următoarea întâlnire a membrilor va avea loc în 6 mai.

Participarea la târgul internațional de la Hanovra (31 martie – 4 aprilie) le-a oferit companiilor din România vizibilitate și numeroase oportunități de networking într-un cadru profesionist, contribuind astfel la integrarea lor în piața internațională.

Anul acesta,  35 de firme din România și-au prezentat oferta la evenimentul de tehnologii industriale.

„Sunt foarte încântat să văd că România are o prezență puternică la ediția din acest an a Hannover Messe și sper că aceasta va fi menținută și susținută de statul român. Pe fondul evenimentelor actuale, este absolut important ca firmele românești să-și extindă și să-și diversifice relațiile de afaceri la nivel internațional. Târgurile internaționale de top din Germania, precum Hannover Messe, sunt o platformă perfectă pentru acest lucru”, a spus Sebastian Metz, director general AHK România. 

Companiile prezente în cele trei Pavilioane ale României de la Hannover Messe, organizate de către ARICE în parteneriat cu asociațiile de profil, având susținerea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, s-au arătat foarte mulțumite de rezultatul participării la târg, subliniind faptul că au putut interacționa direct cu companii internaționale, potențiali clienți, dar și cu alte companii românești, au putut face schimb de experiență și pune bazele unei colaborările viitoare.

Iată câteva opinii ale expozanților:

Annamaria György, director comercial, Plasmaterm SA: „Suntem prezenți la acest târg pentru a ne prezenta serviciile și a găsi noi oportunități de afaceri și colaborări. Fiind mai mult de 10 firme la un loc în standul României, reprezentăm o forță economică și o gamă diversificată de produse și servicii, apreciate enorm de vizitatorii Hannover Messe”.

Ion Pădurețu, MEGATITAN SRL: „Având în vedere că în anii trecuți am participat în mod individual la aceste târguri (Hanovra și Stuttgart), pot să fac foarte bine diferența. Colaborarea cu firmele venite din România, prezente la stand, nu este de neglijat, avem timp să ne descoperim reciproc calitățile și oportunitățile. Doresc de asemenea să menționez că am stabilit deja contacte concrete de colaborare cu firme din Germania, Belgia, Slovacia, Norvegia, Grecia, Austria, etc. din sectoare de activitate diferite. Acest fapt se datorează în principal atractivității standului românesc.”

Dorin Cristea, RomSoft SRL: „Este un program bun, de încurajare a activității de export a  firmelor românești, în principal pe piața europeană și în special pe piața germană. Participarea individuală este mult mai costisitoare, expozantul individual pierzându-se în anonimat. Participarea sub pavilionul României e un avantaj pentru atragerea marilor companii, dar și un mod extraordinar de a promova imaginea României."

Ciprian Hațegan, Ropardo : „Participarea în pavilionul național al României este extrem de bună, atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere al imaginii. La Hanovra promovăm împreună brandul de țară "Romania IT".

Valeriu Velciu, președinte APREL și director general ELECTROTEL: „Participarea la expoziții internaționale de talia Hannover Messe, considerate „strategice”, permite acces direct la clienți din toate zonele geografice, care altfel nu pot fi contactați ușor. Un mare avantaj este și obținerea de informații multiple, privind evoluțiile în domeniu, progresele concurenței, etc.

Susținerea de către Guvern a participărilor cu Pavilion Național este o parte importantă a politicii comerciale a tuturor țărilor lumii (nu numai a celor foarte dezvoltate). Pavilionul Național oferă o imagine a capabilității industriei românești mai bună, unitară. Creșterea exportului este, sau ar trebui să fie, o preocupare a tuturor autorităților, exportul fiind o sursă sigură pentru creșterea economică, stabilitatea balanțelor și a cursului valutar, împiedicarea creșterii șomajului, etc. una din puținele surse de sprijin pentru orice Program de guvernare.”

Gabriela Rusu, vicepreședinta Federației Patronale din Industria Construcțiilor de Mașini (FEPA-CM): „Expunerea producătorilor români într-un pavilion național românesc conferă foarte multe beneficii firmelor participante, întrucât Pavilionul național are un pachet complet de servicii și facilități: internet, zone de întâlnire, spații pentru prezentări, asistență organizatorică și altele. Accesul la un spațiu de expunere bine poziționat și amenajat profesional, precum și la un stand comun cu dotări moderne, se realizează cu un cost redus, în condițiile în care o prezență individuală presupune cheltuieli de zece ori mai mari. Prezența colectivă a mai multor companii românești într-un spațiu comun generează un aflux sporit de vizitatori, atrăgând astfel atenția asupra pavilionului ca pol de interes în cadrul târgului”.

Cu ocazia desfășurării târgului, AHK România a organizat o delegație oficială, din care au făcut parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Apărării Naționale cât și ai Ministerului Energiei. Aceștia au avut întrevederi în cadrul târgului cu Hubert Aiwanger, Vice Prim-ministru și Ministrul Economiei, Dezvoltării Regionale și Energiei al Landului Bavaria. Discuțiile s-au concentrat pe teme precum energia și securitatea, ministrul Aiwanger apreciind interesul firmelor românești pentru expertiza celor bavareze.  „În ultimii ani, schimburile comerciale dintre Bavaria și România au crescut de peste cinci ori. Prin urmare, sunt foarte încântat de interesul deosebit al Bucureștiului pentru expertiza bavareză. La fel ca Bavaria, România își planifică propria producție de hidrogen. Există deja planuri pentru ca acest hidrogen să fie transportat în Germania pe Dunăre sub formă de amoniac. Dorim să continuăm să urmărim aceste planuri împreună”.

Cu această ocazie a avut loc o masa rotundă „Transformări economice din Germania și România, oportunități și provocări pentru relațiile bilaterale”, organizată de AHK România în parteneriat cu Comitetul pentru Europa de Est al Asociației Oamenilor de Afaceri din Germania și Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), în care au fost abordate teme precum energia și apărarea, cu focus pe consolidarea cooperării între România și Germania.

Delegația României a vizitat și sediul companiei Continental AG din Hanovra, ocazie cu care au fost evocate legăturile puternice și cooperarea strategică dintre România și Germania în domeniile energiei, inovației și dezvoltării industriale. Discuțiile cu Nikolai Setzer, director executiv al Continental AG, s-au concentrat pe întărirea parteneriatelor bilaterale în domenii precum mobilitatea automatizată, infrastructura inteligentă și soluții durabile. Setzer a reiterat angajamentul Continental față de România, subliniind relevanța strategică a țării în peisajul industrial european și rolul său vital în viziunea pe termen lung a companiei Continental, în special în fața provocărilor regionale și globale actuale.

Hannover Messe este cea mai importantă platformă internațională, organizată anual, dedicată tehnologiilor de transformarea industrială, cu inovații excelente și produse neobișnuite.  Anul acesta târgul a fost vizitat de peste 130.000 de persoane, în timp ce numărul firmelor expozante s-a apropiat de 4.000. Acestea au prezentat la standuri peste 14.000 de produse și soluții tehnologice.

Începând din 16 aprilie, AHK România are un reprezentant regional onorific pentru județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj și Bihor,  în persoana lui Iuliu Aurel Cadar, fostul  director general  al Dräxlmaier Satu Mare.

În prezența președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, a prefectului Tamas Altfatter, a Administratorului Public al orașului, Maskulik Csaba și a directorului general al AHK România, Sebastian Metz, Iuliu Cadar a semnat ieri, 16 aprilie 2025, la sediul Consiliului Județean acordul de numire în funcția de  reprezentant regional onorific al AHK Romania.

„Iuliu Cadar este o personalitate marcantă a regiunii și membru al AHK România prin companiile în care a activat, încă de la înființarea lor în România, Dräxlmaier și Autonet. Domnul Cadar deschide astfel porțile către o nouă etapă a activității Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și anume întărirea prezenței regionale. Îi urăm succes în activitate și vom continua să găsim reprezentanți și în alte regiuni din țară”, a declarat cu prilejul semnării acordului, Sebastian Metz.

Printre responsabilitățile reprezentantului regional se numără promovarea vizibilității AHK România în regiune, atragerea de noi membri, precum și cultivarea relațiilor cu actori relevanți din politică, administrație și societate din regiune.

Această inițiativă oferă, de asemenea, o oportunitate excelentă de a extinde legătura dintre regiunea de N-V și AHK România. Cooperarea strânsă creează noi perspective pentru parteneriate durabile, consolidează schimburile bilaterale și face posibilă utilizarea mai bună a potențialului comun. 

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) va fi decorată miercuri, 30 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Cotroceni, cu Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Ofițer, conferit de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Distincția este oferită „în semn de apreciere pentru meritele deosebite avute în cei peste 20 de ani în care AHK România a jucat un rol determinant în consolidarea relațiilor strategice comerciale și investiționale româno-germane, implicându-se activ în susținerea companiilor, în îmbunătățirea condițiilor de afaceri din România și în afirmarea Republicii Federale Germania drept principalul investitor străin în economia țării noastre”.

„Această distincție onorantă este o recunoaștere nu doar a activității noastre ca instituție, ci mai ales a efortului comun al comunității de afaceri româno-germane de a contribui activ la dezvoltarea economică a României. Această comunitate este motorul ce duce mai departe relațiile economice bilaterale”, spune președintele AHK România, Andreas Lier.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, adaugă : „Suntem mândri de acest moment și mulțumim Administrației Prezidențiale și Guvernului României pentru această recunoaștere. Totodată, ne reafirmăm angajamentul ferm de a investi în continuare toată energia noastră în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale”.

Înaintea ceremoniei de decorare este prevăzută o întrevedere între reprezentanții Administrației Prezidențiale și delegația AHK România, formată din membri ai mediului de afaceri german și român.

AHK România este, cu aproximativ 700 de companii membre, cea mai mare cameră de comerț și industrie bilaterală din țară și este prezentă neîntrerupt în România de peste 20 de ani. În tot acest timp, a fost un partener de încredere în dezvoltarea economică a României, în transferul de know-how, în extinderea învățământului profesional dual, precum și în promovarea unui cadru economic sustenabil.

Germania este de mulți ani cel mai important partener economic al României și principalul investitor străin în țara noastră. Relațiile economice bilaterale sunt foarte strânse și bazate pe parteneriat, reprezentând un pilon esențial al dezvoltării regionale și europene. Prin activitatea sa, AHK România a contribuit în mod decisiv la facilitarea intrării și dezvoltării  companiilor germane pe piața românească. Totodată, AHK România sprijină și companiile românești în stabilirea parteneriatelor de durată cu firme germane, ajutându-le să beneficieze de Germania ca centru economic inovator și ca piață de desfacere importantă în interiorul UE.

Companiile din comunitatea AHK România fac apel la cooperare și unitate între mediul social, economic și cel politic și solicită mai multă flexibilitate din partea statului pentru reducerea birocrației privind alocarea fondurilor pentru companii și investiții.

„Este esențial să rămânem uniți, să fim competitivi, să ne adaptăm contextului geopolitic actual, marcat de provocări și transformări continue. Doar printr-o abordare coerentă și proactivă putem crea un climat favorabil dezvoltării sustenabile a mediului de afaceri și consolidării economiei”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz, cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

Într-un context în care factorul geopolitic este cel care influențează piețele, capacitatea de acțiune a firmelor este tot mai limitată, iar acestea trebuie să înțeleagă cum să acționeze în piețe care nu mai sunt libere, consideră și președintele AHK România, Andreas Lier. „Asistăm la o situație economică și geopolitică plină de provocări, iar multe din companiile membre ale AHK România simt aceste provocări din ce în ce mai mult. Dar împreună cred că le putem face față. România are bune oportunități și perspective în domenii precum energia din surse fosile și regenerabile, agricultură, alimentație, IT, dar și mari proiecte de investiții în infrastructură”, a explicat el.

România își menține atractivitatea pentru investiții, crede directorul general al grupului E.ON România, Volker Raffel. Cu toate acestea, el susține că  e nevoie de o piață mai predictibilă și că „trebuie să folosim acest timp pentru ca statul și companiile să găsească oferte pe piața de energie, nu doar pentru următorul semestru, ci și pentru următorul an. Pentru mine este foarte clar: trebuie să cooperăm îndeaproape în Europa, să schimbăm modul în care facem afaceri și politică, să ne adaptăm, să fim flexibili și să facem acest lucru foarte repede. Vedeți cât de repede se schimbă lucrurile la nivel global. Altfel Europa, incluzând aici și  România, va fi lăsată în urmă”.

Șeful cancelariei prim-ministrului, Ștefan-Radu Oprea, a spus că predictibilitatea se redefinește în aceste zile, deoarece „știm că va fi un nou sistem de taxare, din cauza taxelor vamale impuse de alte state. Va trebui să vedem când, cât de mari vor fi și care va fi impactul”. El a adăugat că prețul energiei este mare pentru toate companiile din Europa, dar s-a arătat încrezător că din 2027 România va avea un mix de energie bun, curat, precum și posibilități ieftine de stocare.  „Cu industria noastră de petrol și gaze, cu toată geografia, putem fi cei mai buni prieteni ai companiilor românești și germane. Văd un viitor pentru afaceri în România, atâta vreme cât România este în Uniunea Europeană”, a precizat el. Radu Oprea a mai spus că printre prioritățile guvernului se numără simplificarea birocrației pentru mediul de business, menținerea deficitului la 7% în acest an, reducerea cheltuielilor publice și absorbția a cât mai multor bani din PNRR, întrucât acesta nu va fi prelungit.

La rândul său, consilierul onorific al președintelui interimar al României, Dragoș Anastasiu, a semnalat faptul că sunt necesare schimbări ale modului în care se fac afaceri și politică în România, aceste luni până la alegeri fiind definitorii asupra direcției pe care o va lua țara în viitor. „Totul se schimbă și e nevoie de multă diplomație, trebuie să ne asigurăm că mergem în direcția cea bună. Situația este complicată, dar atunci când sunt crize apar și oportunități. Să rămânem uniți, să fim rapizi, să acționăm inteligent, să ne adaptăm. Dacă în două luni suntem pe calea cea bună, voi fi optimist, altfel va fi foarte greu”, a conchis el.

La prima întâlnire a membrilor AHK România din acest an pe tema „Perspectivele economice și programul de guvernare” au participat 70 de reprezentanți ai companiilor membre. Următoarea întâlnire a membrilor va avea loc pe 1 aprilie.

Digitalizarea presupune o tranziție de durată, pe care oamenii trebuie mai întâi să o înțeleagă și să o accepte și sunt încă puțini cetățeni care folosesc cu încredere varianta digitală, dacă au la dispoziție alternativa clasică, consideră participanții la dezbaterea „Digitalizarea în toate domeniile economiei”, moderată de Ilinca Pandele, Directorul departamentului Servicii Membri al AHK Romania, organizată cu prilejul evenimentului regional AHK România de la Timișoara din 6 martie 2025.

Digitalizarea aduce numeroase avantaje esențiale pentru organizații, printre care eficiența crescută prin automatizarea proceselor și reducerea costurilor asociate cu hârtia și stocarea fizică. Aceasta îmbunătățește accesibilitatea informațiilor și serviciilor, facilitând munca la distanță și colaborarea între echipe. Managementul eficient al datelor permite luarea deciziilor bazate pe analize concrete, în timp ce experiența clienților este îmbunătățită prin servicii personalizate și interacțiuni rapide. În plus, digitalizarea stimulează inovația, oferind noi modele de afaceri și soluții, contribuind în același timp la sustenabilitate prin reducerea consumului de resurse fizice. Cu măsuri de securitate avansate, organizațiile pot proteja informațiile sensibile, facilitând astfel o colaborare eficientă și adaptabilă în mediul de afaceri modern.

În ciuda avantajelor multiple, din discuția panel a reieșit că mai există oarecare reticență din partea oamenilor legată de digitalizare: fie că vorbim de teama pierderii locurilor de muncă, de lipsa de încredere sau pur și simplu de o rezistență culturală.

Conform lui Dorin Andreica, Managing Partner Soft Net Consulting, IMM-urile nu-și integrează digitalizarea proceselor în planul de afaceri pentru că nu vad utilitatea imediată, iar pe de altă parte investiția în digitalizare este foarte costisitoare.

Primăria Timișoara, a precizat Valentin Mureșan, Consilier personal al Primarului pe probleme de Smart City și Transformare Digitală, este un exemplu de bună practică în ceea ce privește digitalizarea administrației publice, însă s-a confruntat la începutul implementării cu rezistența angajaților care nu aveau încredere în serviciile digitale.

Servicii digitale pentru clienții săi oferă și ProCredit Bank în regiune. Clienții băncii au o mai mare apetență în folosirea instrumentelor digitale, realizând că aceste servicii le oferă posibilitatea de a scuti timp dar și de a fi mai eficienți in business, a menționat Klaus Keilmann, Manager Corporate Strategy & Development, ProCredit Bank Germania.

Companiile mari din industrie, mai ales cele din automotive, se prezintă cu totul altfel decât IMM-urile. Au investit mult în digitalizare pentru că este esențială în acest domeniu de activitate. Bogdan Vasiliu, Directorul fabricii DRÄXLMAIER Timișoara, a menționat cât este de important ca toți partenerii din industria auto de-a lungul lanțului valoric să colaboreze și a dat exemplu platforma Catena X. Numai așa multiplele provocări din industria automotive pot fi rezolvate. Catena-X oferă primul spațiu de date deschis și colaborativ pentru industria auto - pentru procese de afaceri optimizate prin lanțuri valorice bazate pe date. Arhitectura foarte standardizată și modulară a cazurilor de utilizare reduce timpul de lansare pe piață și costurile de implementare, creând în același timp spațiu pentru inovare.

Ioana Hațegan, Managing Partner, Hațegan Attorneys, a subliniat lipsa educației din domeniul digitizării din România și lipsa de încredere a oamenilor în instrumentele digitale, începând chiar de la semnătura electronică calificată și terminând cu diferite procese digitalizate care, deși simplifică activitatea oricărui business, sunt încă privite cu reticență.

La nivelul administrațiilor publice, digitalizarea însemnă creșterea competitivității, pe care și sistemul public trebuie să o livreze, după cum a spus primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în alocuțiunea sa de bun-venit adresată participanților.

Fritz a menționat în context planurile de modernizare a orașului, bazate în principal pe investiții în infrastructură și în educație. „În ultimii ani am direcționat tot mai mulți bani către investiții. Depindem extrem de mult aici de situația economică din oraș, dar și fondurile europene”, a explicat el. Printre investițiile în curs, Dominic Fritz a amintit cumpărarea de tramvaie, autobuze, construcția unei noi linii de tramvai, a unui pod și a unui pasaj, dar și a unui campus pentru învățământ dual și a 80 de săli de clasă în clădiri noi.

Consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Regina Lochner, a fost de asemenea prezentă la eveniment și în salutul său a menționat importanța digitalizării care oferă oportunități enorme pentru multe companii, în special în domenii în care restricțiile de infrastructură împiedicau anterior soluționarea flexibilă a problemelor.  

La eveniment au participat 130 de persoane, între care CEO ai companiilor membre AHK din regiune, parteneri ai acestora,  reprezentanți ai autorității publice etc.

Evenimentul de la Timișoara face parte din seria de evenimente regionale pe care AHK România le organizează anual în cinci orașe din România și la Chișinău în Republica Moldova. Timișul este al doilea județ după capitală,  unde prezența companiilor germane este numeroasă, aici activând în prezent peste 1000 de firme cu capital german. 

Următorul eveniment regional va avea loc în zilele de 14-16 aprilie 2025 la Cluj-Napoca. La Timișoara AHK România revine în octombrie, când va organiza conferința Cities of Tomorrow, eveniment de referință în activitatea Camerei, recunoscut drept un punct de întâlnire pentru profesioniști din domenii precum arhitectură, urbanism, administrație publică.

Camera de Comerț și Industrie Romano-Germană (AHK România) organizează, pentru a patra oară consecutiv, Pavilionul de țară al României la târgul transport logistic 2025, care se va desfășura în perioada 2-5 iunie la München.

Acesta este cel mai mare târg internațional dedicat industriei de transport, logisticii, mobilității, IT-ului și managementului lanțului de aprovizionare.

Pavilionul României devine astfel o veritabilă „vitrină” a capacităților și potențialului național, aducând în fața unui public global companii și soluții inovatoare, capabile să răspundă celor mai exigente provocări din sector. Pe lângă oportunitatea de promovare a afacerilor, acest eveniment consolidează poziția României în peisajul global al logisticii, evidențiind contribuțiile esențiale ale sectorului nostru într-o economie tot mai interconectată.

Pentru companiile românești participante, este o oportunitate de a se prezenta la nivel internațional, de a stabili relații de afaceri durabile și totodată de a promova România ca nod de conectivitate în rețelele internaționale de transport, precum și ca  hub strategic în domeniul transportului și logisticii, în inima Europei.

Standul României va fi situat în hala A4, la standul 215, cu participarea următorilor expozanți: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.

Republica Moldova va fi reprezentată prin Agenția de Investiții - Invest Moldova.

Evenimentul reunește anual peste 75.000 de vizitatori din 135 de țări și oferă expozanților cadrul  pentru descoperirea de noi piețe, explorarea celor mai recente tendințe din industrie și încheierea de parteneriate strategice.

Cu mai mult de jumătate dintre vizitatorii târgului provenind din rândul decidenților din companii importante, târgul transport logistic oferă platforma perfectă pentru discuții directe cu persoane cheie pentru potențiale investiții și colaborări.

Companiile membre AHK România pun în centrul preocupărilor lor competitivitatea, alături de angajați și de competențele acestora. Mediul de afaceri consideră tema europeană ca fiind esențială pentru a face față provocărilor de pe piețele globale și pentru a se dezvolta sustenabil. Este motivul pentru care AHK România, alături de companiile sale membre, a ales conceptul „People. Skills. Competitiveness” ca motto care să le ghideze activitatea pe tot parcursul anului 2025.

„Cu tema noastră anuală pentru 2025, People. Skills. Competitiveness, punem accentul pe rolul central al angajaților în succesul unei companii, deoarece competențele acestora reprezintă pilonul central pentru companii puternice, competitive și inovatoare”, a spus în deschiderea Recepției de Anul Nou, directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Prezent la eveniment atât în calitate de Președinte al Senatului, cât și ca „un susținător al relațiilor economice și culturale puternice dintre România și Germania”, Ilie Bolojan a remarcat faptul că investițiile germane în România sunt o componentă esențială pentru dezvoltarea economică a țării. „Germania este principalul nostru partener comercial și unul dintre cei mai mari investitori străini din țara noastră”, a spus Bolojan.

Președintele Senatului a menționat necesitatea continuării colaborării și în alte domenii, cum ar fi educația, cercetarea, digitalizarea, pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii și a promis sprijinul Guvernului și al Parlamentului pentru proiecte de învățământ dual, după modelul de succes inițiat de Camera de Comerț Româno-Germană. „România a dovedit în ultimii ani că poate să facă pași rapizi spre modernizare atunci când există o viziune clară și o administrație eficientă. Fie că vorbim despre infrastructură, educație sau dezvoltare economică, succesul vine acolo unde se iau decizii bine gândite și se implementează fără întârzieri. Acesta este modelul de lucru pe care trebuie să-l extindem la nivel național: să ne concentrăm pe soluții concrete, să eliminăm blocajele birocratice și să creăm un mediu în care investițiile să prospere”, a conchis Ilie Bolojan.

Ideea de schimbare a fost continuată și de ministrul Educației, prof. univ. dr. Daniel David, care a subliniat necesitatea formării viitoarei forțe de muncă pe baze sănătoase. De aceea, el a invitat mediul privat să fie partenerul ministerului în reformarea sistemului educațional, atât pentru învățământul universitar, cât și pentru cel preuniversitar, în special dual: „Copiii noștri trebuie să fie expuși la cei mai buni specialiști, cu care se pot întâlni prin oportunitățile de practică pe care le oferiți. Am deschis universitățile pentru a include criteriile și nevoile companiilor în programele de master și în programele postuniversitare, pentru a forma resursele umane de care aveți nevoie. În învățământul dual, responsabilitatea reciprocă este și mai mare: împreună facem curricula, împreună facem evaluările și răspundem după aceea de ceea ce am pus pe piață”, a explicat David.

Competitivitatea este un atu de care și statul român are nevoie, consideră Viceprim-ministru și Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „Cum în companii oamenii trebuie să fie eficienți, și cei care lucrează la stat trebuie să fie la fel de eficienți”, a precizat Tánczos, adăugând că statul are obligația să ofere servicii de calitate și să-și reducă cheltuielile. Ministrul Finanțelor a menționat în context că bugetul aprobat de Parlament cu o zi în urmă „este un buget al statului mai suplu, cu reduceri de cheltuieli pentru eficientizarea funcționării, un buget al investițiilor, având alocată o sumă record pentru investiții de peste 150 de miliarde de lei, și un buget  al programelor de susținere pentru companii”. Ministrul Finanțelor a mai spus că pentru o economie performantă este nevoie ca populația activă să fie mai mult implicată în producție, guvernul urmând să lucreze și la acest capitol. 

La eveniment au fost reprezentate de asemenea ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cei doi miniștri prezenți, Simona Bucura-Oprescu, respectiv Bogdan Ivan, au transmis mesajul ministerelor pe care le conduc comunității de business româno-germane.

Tema competitivității ca bază pentru creșterea eficienței economice și pentru depășirea provocărilor curente se regăsește în toate domeniile de activitate, de la alimentație la energie. Astfel, președintele AHK România, Andreas Lier a precizat că „dorim să utilizăm potențialul din întregul sector energetic, în special al energiilor regenerabile, pentru creșterea eficienței. De asemenea, ne vom concentra pe dezvoltarea lanțurilor valorice în sectorul alimentar. În același timp, provocări precum costurile ridicate ale forței de muncă, predictibilitatea fiscală și deficitul comercial rămân în centrul atenției, deoarece considerăm că o economie competitivă are nevoie de o administrație modernă”.

La rândul său, ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer, a subliniat importanța parteneriatului dintre România și Germania și buna colaborare dintre cele două țări în special în domeniul energiei și al extinderii infrastructurii energetice. Pentru ca aceste schimbări să aibă loc e nevoie de oameni competenți: „2025 va fi un an al transformărilor. Îmbrățișăm acest motto, avem nevoie de oameni, de competențele lor, care vor fi tot mai multe și diversificate pe viitor, avem nevoie de spirit de inovație și de disponibilitate de a ne asuma riscuri”, a spus ambasadorul.

Cu cei peste 850 de participanți, Recepția de Anul Nou a oferit anul acesta invitaților un cadru perfect de a interacționa, de a-și face cunoscută compania și de a găsi parteneri sau de a porni noi inițiative de afaceri. Pe lângă discursurile în cadru festiv și networking, evenimentul a avut și câteva momente muzicale. Viorile și pianul duetului Parfenov Duo au adăugat un farmec în plus întregii seri de business.

Organizată anual la Palatul Parlamentului, Recepția de Anul Nou a AHK România este un eveniment de referință pentru businessul româno-german din țara noastră și aduce laolaltă numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media.

Mulțumim partenerilor noștri Premium: BASF, E.ON, Delgaz Grid, DRÄXLMAIER, Lidl, Penny, Siemens și Siemens Energy.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2024, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 42,1 mld. EUR, România menținându-se pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2023 este de 0,9%. Importurile din România s-au ridicat la 19,8 mld. EUR (+1,4%), iar exporturile Germaniei către România au atins 22,4 mld. EUR (+0,6).

„Comerțul dintre Germania și România se menține și în 2024 la un nivel ridicat. În ciuda provocărilor economice globale, România a reușit să își afirme poziția printre cei mai importanți 20 de parteneri comerciali ai Germaniei, ceea ce subliniază importanța relațiilor economice bilaterale. Totuși, în comparație cu anul precedent creșterea a fost moderată, fapt care se explică prin actuala situație economică dificilă din Germania și din Uniunea Europeană. Impulsuri de creștere solidă pot fi încă generate, dacă ne concentrăm pe creșterea competitivității. Pentru aceasta este nevoie de costuri mai mici la energie, de reducerea procedurilor birocratice pentru companii, de un mediu mai bun pentru inovații, care implică și dezvoltarea competențelor corespunzătoare și intensificarea pieței unice europene, respectiv reducerea barierelor existente”, a explicat Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Referitor la creșterea competitivității în România, el a spus că „AHK România salută continuarea investițiilor în infrastructura economică a României, dar solicită în același timp creșterea cheltuielilor pentru educație și cercetare cel puțin la nivelul mediei europene”. Sebastian Metz a menționat că Europa trebuie să se concentreze în continuare să încheie cât mai repede acorduri comerciale internaționale cu alte regiuni ale lumii, pentru a echilibra potențiala deteriorare a relațiilor cu partenerii tradiționali. „Diversificarea parteneriatelor comerciale este o strategie importantă pentru a reduce dependențele și implicit riscurile. Guvernul României poate depune eforturi în acest sens și la nivel european”, a adăugat Metz.

Guvernul Republicii Moldova este pe deplin angajat să sprijine orice investitor și este gata să ofere asistență completă celor interesați să contribuie la creșterea economică a Republicii Moldova. Acesta este  mesajul prim-ministrului Republicii Moldova, Dorin Recean, către companiile românești, moldovenești și germane, prezente la Chișinău pentru extinderea cooperării și parteneriatele de afaceri, cu ocazia unei delegații de afaceri organizate de Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România), în colaborare cu agenția Invest Moldova.

Delegația, care include printre altele un forum de afaceri și o întâlnire regională a membrilor AHK, își propune să consolideze relațiile economice dintre cele trei state, analizând totodată șansele de dezvoltare ale Republicii Moldova în contextul geopolitic actual.

„Prin delegația de afaceri și prin numeroasele evenimente organizate în timpul vizitei, am construit încă o dată punți de legătură pentru a aduce împreună comunitățile de afaceri din România, Germania și Republica Moldova. Acest lucru creează relații de afaceri valoroase care, în cele din urmă, aduc  creștere economică și prosperitate. Invităm companiile moldovenești să devină membre ale AHK România și să facă astfel parte dintr-o comunitate economică trilaterală puternică”, a declarat Sebastian Metz, director general AHK Romania.

Prim-ministrul Republicii Moldova a declarat în cadrul întâlnirii regionale a membrilor AHK România, că Republica Moldova are o resursă valoroasă - oamenii talentați - care sprijină dezvoltarea și inovarea în diverse domenii, cum ar fi viticultura, tehnologia informației, divertismentul digital, electronica, produsele farmaceutice sau energia. El a subliniat în context necesitatea investițiilor de capital pe termen lung pentru a dezvolta în continuare aceste industrii.

În același timp, prin programe de învățământ profesional dual, inspirate din modelul german, viitorii profesioniști sunt bine pregătiți pentru a contribui la creșterea economică și pentru a atrage noi investiții.

„Țara noastră are un potențial enorm de dezvoltare: avem talent, inovație și un mediu favorabil de creștere pe termen lung. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca dumneavoastră să vă simțiți confortabil și să investiți aici, în Moldova”, a declarat Recean.

Unul dintre subiectele discutate la această întâlnire a fost securitatea, ce va fi sporită prin diverse proiecte, iar directorul general al Siemens Energy, Petru Rușeț a subliniat că Siemens Energy intenționează să se implice mai mult în Universitatea Tehnică din Moldova.

Un alt subiect a fost ajutorul de stat, care va fi alocat în domenii-cheie precum materialele de construcții, industrializarea agriculturii și produsele farmaceutice. Finanțarea este deja alocată, iar schema de ajutor de stat EU Compliance va fi lansată anul viitor.

Petru Rușeț a mai spus că lanțurile de aprovizionare sunt în prezent suprasolicitate, ceea ce ridică probleme în ceea ce privește capacitatea de distribuție și calitatea anumitor produse sau materii prime. Cu toate acestea, Moldova și România aduc pe piață produse de înaltă calitate, ceea ce înseamnă o oportunitate.

Pregătirea pentru reconstrucția Ucrainei este văzută, de asemenea, ca o oportunitate semnificativă atât pentru Moldova, cât și pentru România.

Forumul de afaceri „Dezvoltarea parteneriatului: explorarea împreună a ecosistemului de business din Moldova”, organizat în paralel și   moderat de directorul general al AHK România, Sebastian Metz a reunit reprezentanți ai companiilor din cele trei țări.

Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova a anunțat cu acest prilej că guvernul săi susține investițiile printr-un sistem de taxare favorabil IMM-urilor sau prin ajutorul de stat în domenii ca textile, auto,  materiale de construcție etc. El a menționat și avantajul intrării Republicii Moldova pe noi piețe, datorită statutului său de țară candidată la Uniunea Europeană: „A investi astăzi în Moldova înseamnă a investi într-un viitor stat membru al UE. Nu este doar o oportunitate, ci o șansă strategică de a beneficia de avantajele pe termen lung ale unei piețe aflate în transformare accelerată”. 

Programul delegației a mai inclus întâlniri cu partenerii de la Invest Moldova Agency, vizite la Primăria municipiului Chișinău și la Universitatea Tehnică a Moldovei, Ministerul Agriculturii  și Industriei Alimentare, Ministerul Energiei,  la unele companii locale, precum și evenimente de networking și întâlniri B2B între  oameni de afaceri din România, Moldova și Germania.

Au participat companii germane și românești interesate de piața din Republica Moldova, din diverse sectoare de activitate: energie, prelucrarea metalelor și inginerie mecanică, utilaje agricole, inginerie electrică, întreținerea și mentenanța clădirilor, transport de mărfuri și producția de băuturi.

România și Germania sunt printre cei mai importanți investitori din Republica Moldova. Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și al Digitalizării în Republica Moldova , în prezent, activează 1600 de întreprinderi cu capital românesc și 426 de întreprinderi cu capital german.

AHK România a inițiat un dialog între mediul de afaceri și cel academic pentru a extinde parteneriatul dintre companiile germane și universitățile românești în domeniul cercetării, inovării și al formării continue. Reuniunea s-a axat pe consolidarea colaborării dintre întreprinderile private și mediul academic în domeniul cercetării – dezvoltării (C-D), pentru a beneficia cât mai mult de oportunitățile de finanțare ale Uniunii Europene. Principalele provocări discutate au fost dificultățile de accesare a acestor fonduri, nevoia unei finanțări publice, private sau europene susținute a cercetării și importanța alinierii temelor de cercetare la nevoile pieței. Participanții au subliniat necesitatea îmbunătățirii cooperării între diferitele părți interesate, inclusiv cu administrația publică, și au evidențiat importanța promovării inițiativelor de C-D pentru a încuraja o participare mai largă din partea tuturor părților implicate. Alături de cadre didactice universitare, la eveniment au participat reprezentanți ai companiilor din  domenii diverse, precum energie & gaze, IT & digitalizare, auto, retail, industria chimică, managementul deșeurilor.

„Dorim să facem schimb de idei și de perspective, pentru a vedea cum abordăm mai departe această temă, ce trebuie făcut pentru a dezvolta colaborarea dintre universități, institute de cercetare și alte entități publice pe de o parte și IMM-uri, start-up-uri și companii pe de altă parte, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri în activitățile de cercetare-dezvoltare”, a spus Sebastian Metz, director general al AHK România, în deschiderea forumului pentru dialog „Business-ul întâlnește inovația”.

El a adăugat că această colaborare este cu atât mai necesară, cu cât la nivel european cercetarea-dezvoltarea (C-D) și inovarea devin tot mai importante și prin urmare vor primi bugete mai mari. „E nevoie să creăm un cadru adecvat pentru ca acești bani să fie absorbiți într-un mod productiv”, a precizat el, menționând că în România comunitatea de afaceri a reușit să obțină facilități fiscale pentru activitățile de C-D în decursul acestui an.

Pentru a extinde parteneriatele internaționale, dar și pentru a intensifica schimbul de  bune practici, evenimentul a avut ca invitat un expert din Germania dr. Ulla Übler, Director pentru Relații Internaționale al Bayern Innovativ GmbH. Aceasta a oferit o prezentare generală a peisajului de inovare din Bavaria, detaliind rețeaua de colaborare a instituțiilor care sprijină cercetarea și dezvoltarea economică. Ea a explicat misiunea Bayern Innovativ de a conecta universitățile, corporațiile și startup-urile pentru a promova inovarea și transferul de tehnologie în sectoare precum mobilitatea, energia și digitalizarea. Dr. Übler a menționat, de asemenea, studiile în curs și proiectele viitoare care vizează consolidarea cooperării internaționale, în special cu România, și a subliniat importanța comunicării deschise și a colaborării între părțile interesate pentru a promova inovarea.

În cadrul întâlnirii de la sediul AHK România, firmele participante au subliniat că nivelul colaborării cu universitățile variază în funcție de domeniul lor de activitate. Ele și-au exprimat deschiderea de a se implica în parteneriate cu mediul academic pentru a îmbunătăți competențele, a promova o mentalitate antreprenorială și a asigura investiții în cercetare-dezvoltare (C-D). Reprezentanții companiilor au sugerat universităților să fie mai receptive la piață în ceea ce privește sursele de finanțare și să dezvolte un model de business. La rândul lor, reprezentanții universităților au subliniat necesitatea de a se concentra mai mult pe interdisciplinaritate pentru a găsi mecanisme de cooperare cu companiile și chiar de a modifica curricula școlară pentru a introduce discipline care să ajute studenții să dobândească competențele cerute de piața muncii.

Întru-un sondaj realizat de AHK România în rândul mediul de afaceri și academic, cei mai mulți repondenții au indicat că beneficiile inovării țin de adoptarea tehnologiilor emergente, de o mai mare eficiență operațională, de colaborarea cu start-up-urile și de extinderea pe noi piețe, în timp ce provocările sunt legate de finanțarea proiectelor inovative, atragerea și menținerea talentelor, incertitudinile legate de piață, birocrația. Respondenții consideră că ecosistemul de inovare din România este mai degrabă slab, iar nevoile companiilor în ceea ce privește inovarea sunt legate în primul rând de finanțare, urmată de colaborare, mentorat și expertiză, precum  și de conformarea cu reglementările.

Pornind de la aceste premise, atât companiile, cât și mediul universitar au fost de acord să continue dialogul pentru o mai bună și mai extinsă colaborare.  

Hidrogenul se conturează ca soluție energetică regenerabilă a viitorului, iar necesitatea unei colaborări strânse între toate părțile implicate pentru realizarea tranziției către un sistem energetic durabil și eficient a fost subliniată în cadrul Hydrogen Dialogue 2024 Summit & Expo, desfășurat la Nürnberg.

În cadrul eforturilor de tranziție energetică și de promovare a surselor regenerabile, delegația AHK România la eveniment a beneficiat de implicarea activă a unor actori importanți din Parlamentul României (Oana Özmen, deputat PNL), Guvernul României (Alina Jalea, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului), dar și din mediul privat.

Participanții au explorat lanțul valoric al hidrogenului, transportul și mobilitatea prin tururi tematice. Discuțiile tehnice și strategice cu expozanți precum Siemens AG, BMW AG și SFC Energy AG și cu Fraunhofer IISB au menționat colaborarea între sectorul privat și cel academic. Pe Innovation Stage, delegația AHK România a prezentat perspective parlamentare, guvernamentale și private, urmate de networking internațional. Turul ghidat prin Bavaria a vizat proiectul pilot H2Direkt, Technische Universität München și Ostermeier H2drogen Solutions, demonstrând viabilitatea hidrogenului în diverse aplicații.

În contextul tranziției energetice și al angajamentelor asumate de România în cadrul Pactului Verde European, este imperativ să se acorde o atenție deosebită următoarelor cerințe:

1. Finalizarea și adoptarea strategiei naționale a hidrogenului: Este crucial ca România să finalizeze și să adopte o strategie națională pentru hidrogen, care să stabilească direcțiile clare de dezvoltare și utilizare a acestei surse de energie curată.
2. Dezvoltarea legislației secundare pentru hidrogen, biogaz și biometan: Pentru a asigura un cadru legal robust și favorabil dezvoltării acestor surse de energie regenerabilă, este necesară elaborarea și implementarea unei legislații secundare specifice.
3. Utilizarea garanțiilor de origine ca mecanism de stimulare și monitorizare: Implementarea garanțiilor de origine este esențială pentru stimularea producției și monitorizarea eficientă a hidrogenului, biogazului și biometanului. Aceste garanții vor asigura transparența și credibilitatea în sectorul energetic.
4. Aderarea României la AIB (Association of Issuing Bodies): Pentru a facilita tranzacționarea și legitimizarea garanțiilor de origine, România trebuie să devină membru al AIB. Această aderare va permite integrarea pieței românești în rețeaua europeană și va sprijini dezvoltarea unui sector energetic durabil și competitiv.

Aceste măsuri sunt fundamentale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare și pentru consolidarea poziției României ca și hub regional în domeniul energiilor regenerabile în contextul în care în mediul privat, Delgaz Grid SA a demonstrat prin proiectul 20HyGrid că un amestec de 20% hidrogen și 80% gaz natural este sigur și posibil din punct de vedere tehnic.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează între 27 și 29 noiembrie, în colaborare cu agenția Invest Moldova, o delegație de informare în Republica Moldova. Participă companii germane și românești interesate de piața din Republica Moldova, din diverse sectoare de activitate: energie, prelucrarea metalelor și inginerie mecanică, utilaje agricole, inginerie electrică, întreținerea și mentenanța clădirilor, transport de mărfuri și producția de băuturi.

Vizita va cuprinde două evenimente principale, ce se vor desfășura în data de 28 noiembrie, la Hotel Radisson Blu Leogrand Chișinău: un forum de afaceri Moldova-România-Germania și întâlnirea regională a membrilor AHK România.

Forumul de afaceri îi va aduce pe reprezentanții companiilor românești și germane față în față cu reprezentanți și multiplicatori relevanți din economia locală. Scopul este evidențierea potențialului Republicii Moldova ca destinație de afaceri și oferirea de  informații și perspective legate de oportunitățile din piață tuturor companiilor participante. În cadrul forumului va fi organizată o dezbatere pe tema parteneriatului trilateral: “Pioneering Partnerships: Exploring Moldova's Business Ecosystem Together”.

Cel de-al doilea eveniment reprezintă prima întâlnire regională organizată de AHK România în  Republica Moldova. Dedicat consolidării relațiilor economice între România și Republica Moldova, evenimentul promovează oportunitățile de colaborare și investițiile din regiune. Prin intermediul acestui eveniment membrii AHK România au ocazia să discute despre tendințele de dezvoltare și perspectivele de colaborare în Republica Moldova.

Programul delegației mai include vizite la companii și instituții, întâlniri politice și întâlniri B2B cu parteneri locali. Prin organizarea acestei delegații, AHK România își propune să intermedieze contacte și parteneriate între diferite entități și companii din cele trei state.

AHK România prezintă rezultatele chestionarului de toamnă 2024.

60 de companii, majoritatea din industrie și construcții, și-au exprimat opiniile cu privire la situația actuală a afacerilor lor, la evoluția economică din România, la intențiile de investiții și la competitivitate. De asemenea, sondajul evaluează principalii factori ce definesc România ca amplasament investițional.

Situația actuală rămâne neschimbată | Perspectivele s-au deteriorat | Investițiile și ocuparea forței de muncă, afectate

Pentru majoritatea respondenților, situația actuală a propriilor afacerilor rămâne neschimbată, iar 43,1% privesc optimist către următoarele 12 luni. Totuși, așteptările economice s-au deteriorat. Doar 12% dintre companiile intervievate consideră că situația economică se va îmbunătăți în următorul an, în timp ce 44,8% cred că va rămâne neschimbată, iar 43,1% estimează că situația economică se va înrăutăți.

Disponibilitatea pentru investiții s-a redus în comparație cu sondajul din primăvară. Multe companii intenționează să-și reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiții deloc. Intențiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenți anticipând o scădere a numărului de angajați în următoarele 12 luni.

Creșterea costurilor și cererea scăzută afectează companiile | Necesitatea unor politici economice proactive

Principalele riscuri pentru evoluția economică, identificate de companiile germane din România sunt: creșterea costurilor cu forța de muncă (32%), condițiile-cadru politico-economice (31%) și cererea scăzută pentru produse și servicii (31%).

Sondajul arată că majorarea costurilor reprezintă o provocare majoră pentru companii. Creșterea semnificativă a costurilor cu forța de muncă și a prețurilor la materii prime pune presiune pe competitivitate. „Epoca în care România era considerată o locație low-cost a apus demult. Companiile se confruntă acum cu creșteri semnificative ale costurilor salariale – salariul minim brut a crescut de la 2.230 RON în 2021 la 3.700 RON în 2024 – și cu prețuri mai mari la materii prime , ceea ce le afectează considerabil competitivitatea. Companiile trebuie să dezvolte noi strategii pentru a avea succes pe o piață tot mai exigentă”, explică Sebastian Metz, director general al AHK România.

Cererea scăzută este o altă problemă majoră: diminuarea cererii clienților, în special în Europa de Vest, reduce așteptările de creștere economică și venituri. La aceasta se adaugă incertitudinea privind politicile economice viitoare. „Un cadru economic previzibil este esențial pentru ca firmele să investească și să poată planifica pe termen lung”, subliniază Metz, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din România. „După alegeri, este crucial să se recâștige încrederea companiilor în condiții stabile de afaceri.”

Competitivitate: programele de sprijin guvernamental ajută | Cerințele de sustenabilitate, impact mixt | Costurile afectează competitivitatea

Aproape o treime (29%) dintre companiile intervievate își evaluează competitivitatea ca fiind „negativă”, 21% o consideră „pozitivă”, iar 50% o percep „neutră”.

Principalii factori care influențează competitivitatea, conform companiilor, sunt programele guvernamentale de sprijin, cerințele de sustenabilitate și structura costurilor. Programele de sprijin sunt percepute ca având un impact pozitiv asupra competitivității. În schimb, cerințele de sustenabilitate (ESG) generează un impact mixt. Acestea pot oferi avantaje competitive pentru companiile care le implementează eficient, dar devin o povară pentru cele care sunt copleșite de cerințele birocratice și de costuri, mai ales IMM-urile. Creșterea costurilor este un factor decisiv care afectează negativ competitivitatea. „Salutăm politica de sprijin guvernamental din România, deoarece companiile au nevoie, mai ales în aceste vremuri dificile, de măsuri țintite pentru a-și îmbunătăți competitivitatea. În contextul ajustării costisitoare la cerințele de sustenabilitate, IMM-urile, în special, au nevoie de sprijin,” concluzionează Metz.

Rezultatele complete ale chestionarului economic de toamnă 2024 sunt disponibile pe site-ul AHK România.

Organizații ale mediului de afaceri, facem apel la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică pe care Romania s-a angajat după căderea comunismului în 1989. În ultimii 35 de ani, sectorul privat a susținut ferm integrarea României în Uniunea Europeană și alinierea la valorile occidentale.

În numele comunității de afaceri am arătat de fiecare dată derapajele care riscau să îndepărteze România de la acele principii de care depind siguranța și prosperitatea noastră. Realitatea economică face incontestabile beneficiile de stat membru al Uniunii Europene. PIB-ului României a crescut de peste 14 ori în ultimii 30 de ani. 

Fondurile europene au modernizat România și investițiile private au creat locuri de muncă pentru români și resurse pentru comunități, iar românii pot circula liber, pot munci și pot studia oriunde în Europa. Avem cu toții responsabilitatea să păstrăm parcursul occidental a României și să conștientizăm pericolele la care este expusă țara, mai ales în actualul context geopolitic. Realizările din ultimii 35 de ani trebuie protejate. Este datoria generației noastre ca deciziile din decembrie 2024 să reconfirme deciziile din decembrie 1989: România democratică, membră UE, aliat NATO, către OCDE, cu fața spre viitor. 

Apel semnat de: 

• AmCham Romania – Camera de Comerț Americană în România 
• AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
• AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
• BEROCC - Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova 
• BRCC – Camera de Comerț Britanico-Română 
• Concordia – Confederația Patronală Concordia 
• RBL – Fundația Romanian Business Leaders. 

Tranziția către energia verde aduce multe oportunități dar și provocări, iar România și Germania pot colabora, schimba bune practice și experiențe, existând posibilități numeroase de afaceri pentru companiile din ambele state, a fost mesajul transmis de participanții mesei rotunde „Viitorul pieței energetice- oportunități pentru cooperarea bilaterală în regiune”, organizate de AHK România. La aceste discuții au participat membrii delegației conduse de prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, alcătuită din miniștri, secretari de stat, deputați, înalți funcționari publici, directori de companii, alături de reprezentanții companiilor germane și românești, în principal  din domeniul energiei.

„România este un partener de încredere, stabil, pro-european, care susține integrarea europeană. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu premierul și cu președintele României a devenit foarte clară idea că  putem realiza aceste mari procese de transformare, într-o lume instabilă și nesigură, doar printr-un angajament pro-european”, a spus Winfried Kretschmann.

El a adăugat că energia joacă un rol important în Germania, țară care a decis să renunțe la energia nucleară și care are ambițiosul țel de a elimina cărbunele și a de dezvolta energiile regenerabile. „Direcția pe care mergem înseamnă că vom avea independență energetică și că nu vom mai avea nevoie nici de combustibilii fosili, nici de energia nucleară. Dar provocarea este extinderea rețelelor, care ar trebui digitalizate”, a continuat el.

Întregul  proces de tranziție trebuie însă transformat într-un model de business, care să creeze locuri de muncă și să genereze venituri. „Acest fapt include și o ofensivă tehnologică. Putem obține ce ne propunem doar abordând o cale europeană. De aceea îmi doresc să continuăm aceste discuții. Avem nevoie să securizăm lanțul de aprovizionare. Energia trebuie să fie prietenoasă cu mediul, dar să fie și accesibilă”, a subliniat Winfried Kretschmann.

 Oportunități de cooperare între România și Baden -Württemberg  a identificat și dr. Andre Baumann, secretar de stat în Ministerul Mediului, Climei și Energiei din acest landul german. Acestea se referă la

energia eoliană, gazele naturale, decarbonizarea și reînnoirea centralelor termice din orașe, care ar putea să utilizeze energie regenerabilă pentru a produce căldură.

„Colaborarea este foarte important, deoarece avem situații similare și totuși diferite în Germania și România”, a declarat Baumann.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Dragoș Drăgan, a subliniat necesitatea de a consolida rețelele de energie și capacitățile de interconectare ale țării. „ Vara aceasta am avut prețuri foarte mari la energie, în ciuda energiei regenerabile, a celei nucleare și a hidroenergiei de care dispunem. Asta pentru că am avut temperaturi foarte ridicate și secetă. Noi furnizăm energie și Republicii Moldova și Ucrainei și prin urmare, trebuie să dezvoltăm  interconectarea, nu doar pe partea română, ci și pe cea dintre România și restul statelor din Europa Centrală și de Sud, astfel încât fluxul de energii regenerabile să ajungă acolo unde este nevoie”, a explicat el.

Dan Drăgan a evidențiat câteva repere ale strategiei energetice a României în viitorul apropiat, și anume noile facilități de generare bazate pe hidrogen, facilitățile de generare offshore, dezvoltarea unei rețele decarbonizare și digitalizate, eliminarea treptată a combustibililor fosili până în 2030 și a invitat companiile germane să participe la aceste transformări.

Bunele relații economice dintre cele două țări au fost subliniate și de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, care a concluzionat că „Vizita prim-ministrului Winfried Kretschmann și masa rotundă de astăzi reprezintă mai mult decât o încurajare pentru noi, ca și Cameră de Comerț româno-germană, să consolidăm relațiile bilaterale dintre România și landul Baden-Württemberg. Întregul domeniu  al energiei, inclusiv tehnologia, transportul și industria în calitate de consumator, oferă puncte de plecare excelente în acest sens.”

La rândul său, președintele AHK România și directorul general al BASF, Andreas Lier, a menționat importanța parteneriatului româno-german în context global: „Având în vedere situația geopolitică actuală și Declarația de la Anvers, conform căreia Pactul Verde European ar  trebui completat cu un  acord industrial, România poate juca un rol important, cu mixul său energetic excelent. Țara dispune de energie regenerabilă, dar și de energie fosilă în cantități semnificative. Acest lucru poate fi folosit pentru a atrage noi investiții, dar și industria locală producătoare de energie, atât în procesul de tranziție, cât și pentru a consolida competitivitatea europeană.”

Masa rotundă a fost organizată cu prilejul vizitei pe care prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, a efectuat-o în România în perioada 29 septembrie - 1 octombrie, însoțit de o delegație de aproximativ 30 de persoane.

Curățenia localităților, aerul respirat, transformarea deșeurilor în resursă, adaptarea la schimbările climatice, construcțiile sustenabile, alimentația pe cât posibil cu produse locale sunt factori care influențează calitatea vieții oamenilor, mediul înconjurător, dar și economia. Iată câteva dintre temele dezbătute marți, la întâlnirea lunară a membrilor AHK România. La discuția moderată de Ilinca Pandele, director departament Membri, au fost invitați: Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Daniel Gross, CEO REWE România, Radu Merica, CEO RER Ecologic Group și Eugen Pănescu, arhitect și urbanist.

„Colaborarea dintre mediul economic, politic și societate este foarte importantă. Numai așa se pot crea soluții sustenabile și  strategii și se pot da noi impulsuri pentru viitorul României. De asemenea, inovațiile și investițiile în domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din România. Acest lucru va consolida competitivitatea țării și a Uniunii Europene și va crea noi locuri de muncă”, a spus președintele AHK România, Andreas Lier,  în deschiderea dezbaterii „Mediu-Climă-Economie. România quo vadis ?”.

Transformarea provocărilor climatice în oportunități a fost subliniată și de ministrul Mediului, care a remarcat că tema modificărilor climatice nu mai este deloc una filozofică, ci una care ne afectează viața: „Europa și România au o șansă legată de evoluția acestor lucruri, pentru că adaptarea la efectele schimbărilor climatice e singurul lucru pe care îl putem face. Adaptarea poate să însemne investiții, oportunității de business, capital în industrie, inovare. Așa cum se întâmplă deja în țările vestice, cred că  tema anului 2025 va fi apa.”

În prezent există însă tehnologii de proiectare și planificare care pot face previziuni în legătură cu schimbările climatice și astfel se pot diminua efectele acestora asupra localităților, și în special asupra orașelor. „Noi lucrăm deja cu software, cu oameni pregătiți care analizează în avans sistemele de planificare adaptivă și climatică. Nu mai trebuie să intuiești pe unde bate vântul, cantitățile de apă sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind construcțiile să integreze mediul și mai ales efectele produse de ceea ce construim și dezvoltăm asupra mediului,” a explicat arhitectul urbanist Eugen Pănescu.

Construcțiile și întreaga  activitate a oamenilor generează deșeuri, care din nou, influențează clima și calitatea vieții, dar care pot crea și oportunități economice. Una dintre acestea este transformarea deșeurilor în resurse pentru alte industrii. E nevoie însă de o reglementare care să diferențieze un deșeu de materia primă.

„Mi-aș dori niște standarde tehnice pentru deșeurile provenite  din construcții și demolări și pentru deșeurile biodegradabile, care să definească exact când încetează statutul de deșeu. Pentru că doar atunci  poți să știi ce înseamnă reciclare. Dacă nu există definiția reciclării, n-ai cum să măsori ratele de reciclare,” a spus Radu Merica, director general al  RER Ecologic Group.

Un prim pas în direcția asumării curățeniei din localități îl reprezintă sistemul de garanție-returnare (SGR), care în curând va împlini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de până acum din România, care după un an a reușit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate. „SGR nu rezolvă în totalitate problema deșeurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea românească. La finalul mandatului meu las o Românie mai curată, și acest lucru se datorează și SGR”, a spus ministrul Fechet. El a menționat și câteva oportunități de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de muncă, investiții. Ținta este ca pe viitor să fie incluse și alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak.

SGR-ul, alături de eficiența energetică, recuperarea apei sau izolarea clădirilor arată că sustenabilitatea este profitabilă, a  fost opinia  directorului general al REWE  România, Daniel Gross. „De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce și rentabilitatea superioară economică. E nevoie și de investiții și acest lucru poate fi parțial sprijinite de către stat, dar mi-aș dori să promovăm mai mult avantajele sustenabilității. Încă există ideea că dacă ești sustenabil, ești mai scump. Nu este cazul, noi am încercat foarte multe proiecte și vă pot spune că de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv,” a explicat Gross.

Unul dintre aceste proiecte este și Triplu RO, prin care  Penny încearcă să cumpere cât mai mult de la producătorii locali, pentru a oferi produse care să aibă ingredientul principal românesc. „Este sustenabil, pentru că pe de o parte scade amprenta de CO2, iar pe de altă parte clientul își dorește produse românești.” a mai spus el, adăugând că e nevoie de investiții pe partea de procesare a produselor alimentare.

Pentru a transforma toate aceste provocări în oportunități este nevoie de dialog. Acest lucru l-a subliniat și ministrul Mircea Fechet, care a arătat în încheierea dezbaterilor, că „mediul economic este afectat de toate deciziile pe care le luăm la minister sau la guvern”.

În condițiile în care cheltuielile pentru sănătate cresc de la an al an, este nevoie de o eficientizare a bugetului alocat acestui domeniu, pentru ca un număr cât mai mare de pacienți să poată beneficia de servicii de sănătate de calitate. În plus, un parteneriat al sectorului public cu companii germane private ar permite transferul de inovație și de know-how dar și atragerea și păstrarea forței de muncă, deoarece companiile germane au planuri de investiții pe perioade lungi de timp. Acestea au fost concluziile mesei rotunde, organizate de către Camera de Comerț Româno-Germană (AHK România), cu participarea reprezentanților Ministerului de Finanțe, ai Comisiei de Sănătate din Senat, Universității Carol Davila, precum și ai companiilor românești și germane din domeniu.

„Ne dorim să găsim împreună modalități de a dezvolta sectorul de sănătate în România, să intensificăm relațiile bilaterale dintre România și Germania și în domeniul sănătății. Sunt deja multe companii germane care activează cu succes de multă vreme în România, dar cred că potențialul este mult mai mare și dorim să-l valorificăm. Este important pentru noi, ca și cameră de comerț, să ridicăm standardele de sănătate din România și să scădem exodul de forță de muncă spre țările din vestul Europei,” a declarat în deschiderea evenimentului directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

El a menționat că acordarea de stimulente fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare anunțată de Ministerul Finanțelor este un demers care sprijină în mod concret companiile din sectorul medical și farmaceutic. Aceste companii și-au exprimat intenția de a extinde astfel de activități în România.

Secretarul de stat din Ministerul de Finanțe, Alin Marius Andrieș, a subliniat la rândul său necesitatea unei mai bune gestionări a bugetului, prin crearea de politici sau alte instrumente fiscale pentru a scădea costurile și a facilita accesul pacienților la tratamente și medicamente inovative. „Ministerul de Finanțe joacă un rol esențial și în crearea programelor de ajutor de stat. Anul trecut, de exemplu, am alocat sume considerabile companiilor private pentru a-și crește capacitatea de producție, iar printre beneficiari s-au numărat și companiile farmaceutice. Vom continua să susținem și să stimulăm investițiile, deoarece creșterea producției reduce prețurile și vom continua, de asemenea, să stimulăm companiile pentru creșterea capacității de inovare și pentru a veni pe piață cu noi servicii și produse”, a spus el.

Problema creșterii costurilor în sănătate a fost adusă în discuție și de Sandrina Köbinger, șefa secției economice a Ambasadei Republicii Federale Germania în România. „Se întâmplă peste tot în Europa, nu doar în România sau Germania și probabil va continua în viitor. De aceea eficientizarea cheltuielilor în sănătate este tot mai importantă, ca de altfel și adoptarea de soluții sustenabile și inovative,” a arătat ea, adăugând că există un număr mare de companii germane care vor să aducă inovarea în România. „Aceste companii nu sunt doar centre de excelență și de cercetare, dar sunt și parteneri pe termen lung. Este întotdeauna bine să-ți alegi parteneri de afaceri care au dovedit în trecut și care continuă să dovedească faptul că sunt de încredere pe termen lung”, a explicat ea.

Această idee a creșterii costurilor a fost subliniată și de Attila Laszlo, secretarul comisie de Sănătate din Senatul României. El și-a exprimat îngrijorarea că din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții, dar și a necesarului de personal, nu vor putea fi terminate la timp cele 29 de spitale regionale asumate prin PNRR. Termenul estimat pentru finalizarea marilor proiecte din sănătate (spitale, clinici și alte centre de sănătate ) este acum 2028-2029.

Reprezentanții companiilor din domeniul sănătății au propus o regândire a alocării fondurilor, care pe termen lung să facă întreg sistemul mai eficient. Una din propuneri s-a referit la alocarea de către CNAS a unor sume mai mari pentru spitalele private, care să meargă direct în furnizarea de  servicii de sănătate și nu în salariile personalului. „Există deja peste trei milioane de persoane care au abonamente pre-plătite la clinici private de sănătate. Spitalele private au 5% din numărul total de paturi disponibile la nivel național și primesc 9% din bugetul Casei Naționale de Sănătate ”, a explicat dr. Laurențiu Dașcă, director general Arensia Exploratory Medicine. El a menționat că în acest moment cheltuielile cu personalul reprezintă peste 80% din bugetul spitalelor din provincie, peste 60% din bugetul spitalelor din marile orașe și 30% din bugetul celor private, în condițiile în care peste 55% din pacienții de la sate și din orașele mici vin să se trateze în marile orașe.

O altă propunere se referă la investițiile în aprovizionarea cu medicamente inovative, cele care nu se pot substitui în cazul unor boli mai complicate. Din cauza provocărilor logistice și de aprovizionare în contextul conflictelor actuale, aprovizionarea cu medicamente este deficitară uneori, iar tratamentul pacienților trebuie să rămână o prioritate. Toate aceste crize pot fi transformate în oportunități și cum cheltuielile din sănătate sunt foarte mari, este necesară o prioritizare a alocării fondurilor, au mai spus reprezentanții companiilor.

Membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) din  sectoarele agricol și de retail sunt foarte  îngrijorați și dezaprobă cea mai recentă propunere apărută pe surse a Ministerului Agriculturii privind intervenția în mecanismul pieței libere și în politica comercială a companiilor.
 

Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, ei arată că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole și alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide amenință întregul lanț valoric agroalimentar. Totodată această măsură este susceptibilă să contravină  Constituției României, care garantează o economie de piață liberă, și reprezintă o potențială încălcare a regulamentelor și legilor generale de desfășurare a afacerilor în UE. „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ  atractivitatea României în ochii investitorilor”, a declarat Andreas Lier, președintele AHK România.

Prevederile actuale vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanțului valoric care în final, vor fi suportate  tot de consumatorul român. Printre acestea se numără:

Blocarea lanțului de aprovizionare: Reglementările stricte privind stabilirea prețurilor vor perturba lanțurile de aprovizionare, făcând dificilă menținerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricții. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esențiale pe piață, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor. Obligația pentru comercianții cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianților cu amănuntul ignoră economia de piață liberă, respectiv cererea și oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor pe piață, ci la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvența, imposibilitatea de plata a producătorilor și, în final, pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, o astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce privește cantitățile de produse comandate forțat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.

Deteriorarea climatului investițional românesc: „În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, a subliniat și Sebastian Metz, director general  AHK România.

Intervenția în structura prețurilor: Suntem deosebit de îngrijorați de intenția intervenției Guvernului în structura prețurilor, care este în esență o chestiune de politică comercială, ce ar trebui să fie stabilită în mod individual de întreprinderi. Strategiile de stabilire a prețurilor sunt elaborate pe baza mai multor factori, inclusiv cererea de pe piață, costurile de producție și dinamica concurenței. Proiectul de ordonanță subminează capacitatea întreprinderilor  de a funcționa flexibil și receptiv într-un mediu de piață în schimbare rapidă. În astfel de circumstanțe, cel mai probabil, companiile își vor limita sau își vor opri activitățile curente sau viitoare. Proiectul ordonanței va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, creând un haos și daune în lanțul valoric agro-alimentar.

Birocrația: Deși susținem transparența prețurilor, cerința unei documentații extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocrație care ar putea împovăra operațiunile și eficiența întreprinderilor, care acționează pe întreg lanțul a de aprovizionare cu alimente, precum si cel al pesticidelor, îngrășămintelor și furajelor.

Fiscalitate: Operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Afectarea eficienței și profitabilității acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieței forței de muncă și a investițiilor, ci și asupra colectării taxelor. Acest lucru se va întâmpla cu siguranță în vremuri dificile în care România are  unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit.

Îndemnăm Guvernul să renunțe la acest proiect de ordonanță, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanțului agro-alimentar, și orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE. 

Credem că o abordare colaborativă este esențială. În calitate de reprezentanți ai sectorului agricol și de retail din Germania, invităm Guvernul, prin domnul Prim-Ministru, să se angajeze într-un dialog deschis cu reprezentanții comunității de afaceri germane  pentru a explora soluții alternative care să conducă  la sustenabilitatea afacerilor în slujba românilor.

Conferința Cities of Tomorrow 2024 s-a încheiat la Oradea după două zile de discuții semnificative, prezentând proiecte și strategii vizionare pentru dezvoltarea durabilă a orașelor din România. Evenimentul s-a desfășurat pentru prima dată în afara Bucureștiului, Oradea fiind aleasă pentru a pune în evidență progresul și angajamentul său pentru inovația urbană. Florin Birta, primarul municipiului Oradea, a mulțumit pentru alegerea Oradei pentru această conferință: „Vă mulţumesc pentru organizarea acestui eveniment de anvergură în oraşul nostru, fiind pentru prima dată când are loc în afara Bucureştiului. Le mulţumesc şi celor doi arhitecţi urbanişti care au venit din Germania. Sunt convins că, în urma acestei conferinţe, vom avea şi noi lucruri bune de implementat, pentru că noi, am avut o strategie pe care o aplicăm în continuare: luăm modele de bună practică din alte părţi, care funcţionează şi le aplicăm la noi". Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Municipiul Oradea și Visit Oradea, și cu sprijinul Consiliului Județean Bihor.

Conferința a inclus și un concurs de proiecte inovatoare, evidențiind soluții urbane în trei categorii: Mediu de Afaceri, Societate Civilă și Administrație Publică. Din aproape 50 de proiecte, trei au fost premiate de către un juriu format din urbaniști, arhitecți, ONG-uri, jurnaliști și experți internaționali.

Câștigătorii, premiați în cadrul recepției conferinței, sunt:

• Rastel.io Solutions din Cluj-Napoca, pentru categoria Mediu de Afaceri, cu proiectul “Parcare inteligentă și sigură pentru biciclete”
• ADVENTOURS 2005 din Târgu Jiu, pentru categoria Societate Civilă, cu proiectul “Faleza Jiului”
• Municipiul Oradea pentru categoria Administrație Publică, cu proiectul “Mobilitate policentrică în municipiul Oradea - Coridorul Magnolia, Cazaban, Nufarului”

Evenimentul a inclus în premieră și vizite la companiile din Oradea, acoperind teme precum turism, energie și sustenabilitate, infrastructură de dezvoltare, calitatea vieții, regenerare urbană. Au fost vizitate între altele Cetatea Oradea, Muzeul Masoneriei, Palatul și Complexul Baroc, Centrala nouă de termoficare Oradea, Centrala Geotermală Polivalentă, centrala de Foraj Geotermal Salca, Parcul Industrial Eurobusiness 1, Campusul Dual Vocațional, Terminalul Cargo, Piațetele Magnoliei și Cazaban, Piațeta Nufărul + Coridorul Nufărul Cantemir. Scopul acestor vizite a fost evidențierea potențialului economic și turistic al orașului-gazdă Oradea și a împrejurimilor acestuia, dar și  schimbul de bune practici pentru toți reprezentanții companiilor care au participat la conferință și care și-au exprimat interesul în acest sens.

Invitatul de onoare al conferinței a fost Dr. Wulf Daseking, fost director de Planificare Urbană în primăria orașului Freiburg, arhitect și profesor pentru disciplina Sociologia și Planificarea Orașului în Freiburg și Londra. Dr. Daseking a prezentat modelul de regenerare și planificare urbană a orașului Freiburg, asemănător cu Oradea prin dimensiune și structură. În discursul său, a subliniat importanța implicării tinerilor și a comunităților în procesul de planificare urbană și găsirea unei identități a orașului pentru atragerea tinerilor. Alte măsuri discutate au inclus extinderea transportului public, renunțarea la mobilitatea cu mașina privată, favorizarea transportului în comun, densificarea zonelor locuite și oprirea extinderii orașului pentru optimizarea costurilor de infrastructură.

Partea a doua a conferinței a inclus o masă rotundă pe tema „Dincolo de infrastructură pentru o viață dinamică,” moderată de Ionuț Oprea, Brand Manager Transilvania Business. La discuții au participat Mihai Jurca (City Manager Oradea), Lajos Barcsa (viceprimar pentru Afaceri Economice Debrețin), Jens Hoffmann (Chief Operating Officer, LAND Germany GmbH), Eugen Pănescu (arhitect, Montag Studio), Eva-Viorela Sfârlea (consultant de Dezvoltare Urbană, Banca Mondială) și Delia Ungur (director general, EBM Papst). Participanții au subliniat importanța muncii în echipă în ambele sectoare, public și privat, inspirându-se din modele și concepte din Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat direcțiile strategice ale orașelor din România, structurile și inițiativele care pot sprijini progresul urban și parteneriatele educaționale ce ar putea contribui la dezvoltare. Privind spre viitor, subiectele abordate au inclus tehnologiile AI și impactul lor asupra vieții de zi cu zi, utilizarea acestora pentru valoare economică, rolul orașelor în viitoarele lanțuri de aprovizionare și infrastructură, precum și energia și schimbările climatice. Jens Hoffmann, reprezentantul LAND Germany GmbH a menționat faptul că această conferință a oferit un cadru de discuție pentru subiecte de o importanță majoră pentru viitorul Oradei: „M-am bucurat să văd că participanții veniți atât din zona privată, cât și din cea publică erau interesați să cunoască exemplele de bune practici ale companiei LAND pentru o tranziție către un oraș mai ecologic și că au văzut în ele oportunități pentru oraș de a atrage noi talente și de a crea calitate”, a menționat el.

După cum a spus și directorul general al AHK România Sebastian Metz în deschiderea conferinței, acest eveniment își propune promovarea și dezvoltarea orașelor viitorului în România, având în centrul lor cetățenii. Un oraș al viitorului presupune creșterea calității vieții, locuri de muncă, o viață mai frumoasă pentru locuitori, aspecte care vor duce la reducerea migrației.

„Încurajarea dezvoltării durabile a țării, promovarea măsurilor de creștere a atractivității pentru noi investiții și stimularea competitivității țării sunt factori esențiali. Cities of Tomorrow oferă o platformă pentru schimbul de idei, concepte și know-how între sectorul public și cel privat, care să pună bazele unor parteneriate și proiecte, cu acțiuni și rezultate concrete”, a explicat Sebastian Metz.

La rândul lui Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a subliniat că evenimentele organizate an de an de Camera de Comerţ Româno-Germană au fost o inspirație pentru administrația bihoreană, deoarece au adus  specialiști și un întreg ecosistem creat în jurul AHK.  „Liderii locali au vizitat oraşele din Germania, au învăţat exemple de bună practică, precum extinderea sistemului de termoficare sau reabilitarea clădirilor din centrul istoric. Eu cred că sunt două chestiuni importante pe care e bine să le reţinem şi în administrația românească: profesionalism şi perseverență. Facem lucruri bune cu profesionişti, nu neapărat cu membri de partid. Pentru a obține rezultate, uneori trebuie să te duci împotriva curentului. Dacă în Oradea, anumite lucruri s-au schimbat cu viteză mai mare este pentru că am încercat să nu scăpăm din vedere aceste două elemente importante", a arătat Bolojan.

Cities of Tomorrow este un eveniment de referință al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții. Întregul eveniment este o platformă pentru schimburi de idei, concepte și bune practici între sectorul public și cel privat, care mai apoi se pot transforma în proiecte și parteneriate, cu acțiuni și rezultate concrete. 

Conferința oferă informații utile și noi perspective pentru primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională, ai consiliilor municipali și județeni, pentru profesioniști din domeniul planificării urbane și arhitecți, investitori imobiliari și dezvoltatorii interesați de/sau cu sediul în Europa de Sud-Est, profesioniștii din domeniul imobiliar, reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie, ai clusterelor industriale, furnizori de tehnologie, ONG-uri şi profesioniști din domeniul bancar.

Pe fondul unei concurențe tot mai puternice resimțite din partea unor regiuni precum Asia sau America, România și Germania trebuie să coopereze strâns pentru a-și păstra competitivitatea. În același timp, Pactul Verde European (Green Deal) ar trebui completat cu un Pact Industrial, care să permită industriei să rămână competitivă, protejând în același timp și mediul înconjurător, au fost de părere invitații AHK România la masa rotundă organizată marți pe tema „Competitivitate în Europa”. Moderată de directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno- Germane, Sebastian Metz, discuția  s-a purtat între șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona-Iulia Chiriac, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea și Președintele AHK România, Andreas Lier, cu participarea numeroșilor membri ai comunității de afaceri in cele două țări.

„Într-un moment în care business-ul european simte că pierde teren în fața altor țări cum ar fi China sau Statele Unite, vă propun să schimbăm idei și puncte de vedere despre cum putem acționa în continuare pentru a crește competitivitatea și productivitate economiilor noastre”, a fost invitația lansată de Sebastian Metz la începutul dezbaterii.

În opinia ministrului Economiei, competitivitatea în România este strâns legată și influențată de cea europeană, datorită Pactului Verde și a altor reglementări de care industria trebuie să țină cont și care au consecințe asupra productivității, asupra costurilor și asupra transformărilor prin care trec companiile. „Dorim să trăim într-o lume fără poluare, dar este important să avem și companii competitive. Trebuie să vedem cum putem susține aceste întreprinderi să fie mai verzi, dar să vedem și ce vor de fapt clienții. Green Deal-ul a crescut prețurile. Dacă vrei să fii mai verde, ai nevoie de mai multă energie. Suntem toți de acord să partajăm aceste costuri ?”, a întrebat Radu Oprea.

El a menționat investițiile pe care le face guvernul României în energia verde, care include și energia nucleară sau gazul, cel care asigură tranziția către energia verde. O altă direcție a investițiilor o reprezintă construcția de capacități de stocare a carbonului, pentru care statul acordă subvenții companiilor ce investesc în domeniu.

În ceea ce privește cercetarea și inovarea, ministrul a explicat că statul român este un susținător al parteneriatului public-privat pentru investiții în activități de cercetare-dezvoltare, în special în domenii precum industria de apărare sau microelectronică.

La nivel european, măsurile de consolidare a competitivității au fost prezentate de șefa Reprezentanței CE în România, Ramona Chiriac. Ea a precizat că viitoarea Comisie Europeană va continua să susțină o industrie puternică în Europa, care să emită cât mai puțin dioxid de carbon, în paralel cu crearea unor lanțuri valorice reziliente.

„Europa este un continent al industriei, al companiilor și al inovației. Reinventarea ei prin revoluția tehnologică și industrială, prin competiție globală și prin schimbarea societăților reprezintă puncte forte care se pot realiza doar prin piața unică. De aceea, finalizarea pieței unice europene este de o importanță strategică pentru poziția noastră globală,” a explicat Ramona Chiriac. Acest lucru implică derularea cu mai multă ușurință și rapiditate a tuturor operațiunilor legate de business, simplificarea cadrului de reglementări, reducerea birocrației și dezvoltarea infrastructurii digitale.

„Viteză, coerență și simplificare vor fi prioritățile politice ale Uniunii Europene”, a subliniat ea. Totodată, diminuarea impactului schimbărilor climatice rămâne un obiectiv important: „Decarbonizarea economiei și crearea de piețe noi bazate pe sustenabilitate și circularitate sunt necesare. Tehnologiile verzi reprezintă o piață în expansiune, estimată la nivel global la 600 de miliarde de euro pe an până în 2030, ceea ce reprezintă de două ori nivelul din prezent. România are un potențial mare de a se integra în lanțurile valorice ale tehnologiilor verzi.”

Una dintre cele mai presante probleme care afectează mediul de afaceri este neincluderea, pe deplin, a României în spațiul Schengen. „Aceasta rămâne o barieră în calea comerțului și a investițiilor, iar Comisia va continua să pledeze pentru includerea deplină a României și a Bulgariei în spațiul Schengen”, a menționat Ramona Chiriac.

La rândul său, președintele AHK, Andreas Lier, a declarat că Europa pierde din capacitatea sa de producție și din competitivitate, din cauze multiple, cum ar fi criza energetică, birocrația și reglementările, contextul geopolitic, piața muncii și situația demografică. „Acestea reprezintă provocări pentru companii. Dar există și oportunități, iar România joacă un rol important în reducerea provocărilor și în crearea de oportunități. De aceea trebuie să acționăm împreună, avem nevoie de răspunsuri și acțiuni îndrăznețe”, a precizat Andreas Lier.

În context, el a evidențiat Declarația de la Antwerp, sprijinită de peste 1 000 de companii și organizații, în vederea constituirii unui Pact industrial european, care să completeze Pactul verde european, să revitalizeze industria europeană, prin consolidarea sectoarelor industriale de bază și care să deschidă calea pentru o Europă rezilientă, competitivă și durabilă.

Cooperarea strânsă dintre România și Germania a fost evidențiată și de ambasadorul Germaniei la București, dr. Peer Gebauer. În discursul său, el a subliniat că Germania și România beneficiază enorm de pe urma relațiilor economice strânse. Mai ales în vremuri dificile, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze competitivitatea, ambele țări jucând un rol important în acest sens. „În plus, este nevoie de noi măsuri pentru a atrage industrii cheie în Europa, cum ar fi cea de semiconductori. Este momentul pentru o regândire, în sensul unei mai mari disponibilități pentru riscuri și pentru proiecte inovatoare, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Nu avem voie să rămânem în urma altor părți ale lumii în aceste domenii. Important este, de asemenea, să consolidăm reziliența economiei noastre în Europa, să diversificăm lanțurile de aprovizionare și să nu devenim dependenți de diferiți furnizori de materii prime”, a spus ambasadorul Germaniei.

Masa rotundă „Competitivitate în Europa” a fost organizată de AHK România în cadrul întâlnirii lunare a membrilor AHK, prima de acest fel după pauza de vară.

În perioada 24-25 octombrie 2024 Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează conferința Cities of Tomorrow. Evenimentul, ajuns la cea de-a 12-a ediție, se desfășoară anul acesta la Oradea în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea și cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și Visit Oradea.

Cities of Tomorrow #12 propune în premieră o zi dedicată exemplelor de bune practice, respectiv vizitelor de proiecte și companii din Oradea și împrejurimi în data de 25 octombrie.  Conferința va avea loc în data de 24 octombrie în Cetatea Oradea. Deja tradiționalele mese rotunde tematice se desfășoară online, în zilele de 14-18 octombrie,  

„Evenimentul nostru renumit, dedicat dezvoltării durabile a orașelor și regiunilor din România, începe turul țării. A venit timpul ca cele mai importante orașe din România să îl găzduiască, să prezinte o gamă largă de exemple de bune practici și să își evidențieze potențialul”, a spus Sebastian Metz, Directorul General al AHK România.

Mesele rotunde acoperă teme precum: siguranță urbană, economie circulară, dreptul construcțiilor, digitalizarea și guvernanța orașelor, mobilitate, turism, stil de viață și cultură, eficiență energetică și management, finanțare și fonduri europene, reconversie și revitalizare, echilibru muncă-viața privată. Participanții vor discuta tema propusă pe durata a două ore, iar soluțiile găsite vor putea fi aplicate ulterior în propriile proiecte, actuale sau viitoare.

Conferința oferă o platformă exclusivă pentru schimbul de idei, de concepte și de know-how între sectorul public și cel privat, aducând laolaltă mediul de afaceri și administrația publică.

Vizitele la fața locului reprezintă mediul perfect pentru transferul de know-how și oferă o perspectivă asupra strategiei și punerii în aplicare, a provocărilor și a poveștilor de succes la nivel local, a modului în care acestea au condus la dezvoltarea centrelor urbane și a planurilor de dezvoltare viitoare atât ale întreprinderilor, cât și ale orașelor.

Mai mult, Cities of Tomorrow REGIONAL aduce în atenția publicului conceptul de oraș post-infrastructură. Acesta pune accentul pe abordarea aspectelor care depășesc simplele construcții și dezvoltări fizice, concentrându-se pe integrarea tehnologiilor avansate, promovarea mobilității durabile, planificarea urbană strategică, eficiență energetică, economia circulară și echitatea socială pentru a asigura un mediu urban sănătos și prosper pentru generațiile viitoare.

Înainte de eveniment va avea loc un concurs de proiecte, dedicat tuturor celor care au idei inovatoare pentru dezvoltare urbană  sustenabilă, în unul din aceste sectoare: administrație publică, societate civilă sau mediul de business.

Proiectele finaliste, selectate de un juriu alcătuit din reprezentanți ai autorităților centrale și locale, urbaniști și arhitecți, ONG-uri, jurnaliști și experți internațional, vor fi promovate, prezentate și premiate în cadrul conferinței.

Cities of Tomorrow este un eveniment anual, de referință al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții. Întregul eveniment este o platformă pentru schimburi de idei, concepte și bune practici între sectorul public și cel privat, care mai apoi se pot transforma în proiecte și parteneriate, cu acțiuni și rezultate concrete. 

Conferința oferă informații utile și noi perspective pentru primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională, ai consiliilor municipali și județeni, pentru profesioniști din domeniul planificării urbane și arhitecți, investitori imobiliari și dezvoltatorii interesați de/sau cu sediul în Europa de Sud-Est, profesioniștii din domeniul imobiliar, reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie, ai clusterelor industriale, furnizori de tehnologie, ONG-uri şi profesioniști din domeniul bancar.

Companiile germane în domeniul energiei văd în România multiple oportunități de investiții în tranziția energetică și totodată o piață importantă în zona energiilor verzi. Reprezentanții a opt firme germane vor explora posibilități de colaborare, dar și de extindere a afacerilor în România, pe durata acestei săptămâni, atât cu prilejul conferinței „Dezvoltarea infrastructurii pentru producția, stocarea și furnizarea energiei din surse regenerabile”, dar și a numeroaselor întâlniri bilaterale cu  parteneri locali, pe care Camera de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) le facilitează.

Afacerile germane sunt într-o continuă dinamică în domeniul energiilor regenerabile, iar antreprenorii din această țară au sesizat o situație asemănătoare în România. Acest aspect a fost remarcat și de Sebastian Metz, directorul general AHK România, care a declarat în deschiderea conferinței că Germania și România au activități economice asemănătoare. „Atât în Germania cât și în România avem numeroase industrii mari consumatoare de energie. Suntem, cum se spune, în aceeași barcă și de aceea putem să discutăm despre provocări, oportunități și soluții, să învățăm unii de la alții pentru a fi într-o poziție win-win”. El a menționat și contextul european, în care se prefigurează o tendință de combinare a strategiei energetice cu politicile industriale, care să revitalizeze competitivitatea și să completeze Pactul Verde European. „Acest lucru se va întâmpla în următorii ani în Europa și mă aștept să vedem strategii similare și aici în România”, a adăugat el.

Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt mai bune și mai intense ca niciodată, a spus și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania la București, Christian Plate. În domeniul energiei, deși investițiile în regenerabile și capacitățile de producție  au crescut semnificativ în ultimii ani în România, tranziția energetică necesită o infrastructură adecvată  în ceea ce privește producția și stocarea, dar mai ales în rețelele de distribuție. „Uneori, energia electrică trebuie să parcurgă distanțe mari de la producătorii de energie la consumatori, provocări cu care se confruntă atât Germania cât și România. În Germania, de exemplu, energia eoliană este generată în principal în nord, în est sau pe mare. Cu toate acestea, cei mai mari consumatori de energie electrică - mai ales marile companii industriale - sunt localizați în sudul și vestul Germaniei. În România, multe centrale fotovoltaice și eoliene sunt situate în sudul și estul țării, iar energia electrică regenerabilă trebuie transportată către vestul țării. Există, de asemenea, problema infrastructurii învechite, care trebuie să fie modernizată. Este un subiect prioritar pe agenda noastră politică, iar evenimente precum conferința de astăzi pot conduce la proiecte concrete”, a explicat el.

Prezent la conferință, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Dan Drăgan a spus că energiile regenerabile vor reprezenta 48,3% din mixul energetic al României până în 2030, potrivit ultimului proiect al  Planului Național de Energie și Climă (PNEC), strategia energetică pe termen lung a României. El a menționat cele trei mari categorii de producție de energie ale țării: regenerabilă, nucleară și gazul. Conform PNEC, energia regenerabilă, alcătuită din cea solară, eoliană, hidro, biogaz, geotermală, va produce minimum 10.000 GW suplimentari până în 2030. Pentru energia nucleară, Planul prevede ca cele două unități instalate la centrala de la Cernavodă să fie conectate la rețea până în 2030. În prezent 80% din nevoile interne de gaz sunt acoperite din producția internă, urmând ca până în 2027 acestea să fie complet  acoperite din producția internă și chiar securitatea energetică în zonă să poată fi asigurată.

Capacitățile de stocare a energiei electrice capătă mai multă importanță în strategia pe termen lung. Acestea vor fi diversificate și vor consta în baterii, invertoare, tehnologia de stocare termică, hidrocentralele de acumulare cu pompe. „Ne așteptăm să actualizăm studiul de fezabilitate până anul viitor și să putem lansa o procedură de licitație internă pentru parteneri pentru dezvoltarea acestui important sistem de stocare cu pompe de până la 1 GW în partea de nord-vest a României”, a arătat secretarul de stat.

În continuare, cele opt companii germane, BayWa r.e. Solar Projects GmbH, Econtech-Theiss GmbH, ELTEC Green Energy GmbH, Envelio GmbH, IBC Solar AG, SAE IT-Systems GmbH & Co. KG, SMIGHT GmbH, SUNSET Energietechnik GmbH, au prezentat soluții de dezvoltare a infrastructurii energiilor regenerabile. Acestea au constat în instalații solare la scară largă, echipamente pentru clădiri eficiente energetic, servicii de inginerie electrică și de automatizare a clădirilor, tehnologii ecologice pentru rețele, servicii energetice în domeniul fotovoltaic și al stocării, tehnologie de control al stațiilor de distribuție energie fotovoltaică și eoliană, soluții pentru rețele inteligente, producție de module solare.

În a doua parte a conferinței participanții au primit informații despre cadrul legal și financiar din domeniul energiilor regenerabile. La masa rotundă organizată cu acest prilej au vorbit Alexandra Floricică, responsabil Dezvoltare Durabilă ProCredit Bank România, Ioana Durlea, avocat (Senior Asociate) la bnt Gilescu, Văleanu& Partners, și Frank Hajdinjak, vice-președinte Romania Energy Center. Ei au exprimat păreri pro și contra noii scheme de ajutor de stat sub forma contractelor pentru diferență (CFD) lansate de Ministerul Energiei. Prin aceste CFD-uri se intenționează stabilirea unui preț fix pentru energia din surse regenerabile, care să ofere mai multă stabilitate investitorilor în vederea unei viitoare liberalizări a pieței de energie.

La eveniment au participat reprezentanți ai companiilor românești și germane din domeniu, ai administrației publice centrale și locale, ai institutelor de cercetare, universităților, agențiilor guvernamentale și firmelor de arhitectură.

Simpozionul este organizat în cadrul programului de export “German Energy Solutions Initiative”, finanțat de Ministerul Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK). Evenimentul se adresează  companiilor germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul eficienței energetice și are ca scop promovarea pe piața românească a sistemelor și produselor germane.

Ne exprimăm susținerea fermă pentru proiectul de lege care vizează modificarea Codului fiscal în beneficiul companiilor care investesc în cercetare-dezvoltare și plătesc impozit minim pe cifra de afaceri, proiect de act normativ publicat în transparență decizională.

„Considerăm că această inițiativă legislativă care vine ca o completare pentru cadrul IMCA, implementat la începutul anului, reprezintă un pas esențial în direcția consolidării ecosistemului de inovare din România și stimulează creșterea economică pe termen lung”, a declarat Sebastian Metz, director general AHK România.

Mulțumim Ministerului Finanțelor pentru dialogul susținut și pentru disponibilitatea de a susține această măsură de sprijin pentru mediul de afaceri. Prin extinderea numărului de contribuabili care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare este încurajată inovarea şi progresul tehnologic, atât de necesare pentru creșterea economică și competitivitatea României.

Membrii AHK România (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), reprezentând întregul lanț valoric agroalimentar, își exprimă îngrijorarea cu privire la seceta severă și continuă care a lovit  România în ultimii trei ani. Aceste condiții au afectat grav sectorul agricol, ducând la o scădere semnificativă a producției și la agravarea presiunilor financiare asupra agricultorilor.

Numai în ultimul an, prețurile produselor agricole au scăzut cu aproximativ 38% față de 2022, în timp ce costurile de producție, (precum îngrășămintele chimice), au crescut din cauza inflației și a volatilității pieței mondiale generate de conflictul din Ucraina. Diferența din ce în ce mai mare dintre creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor a pus multe întreprinderi agricole în pericol de insolvență, în special pe cele cu lichidități limitate și cu o bază de capital subțire.

„Deși apreciem recunoașterea crizei de către Guvernul României, AHK România este îngrijorată de măsurile propuse pentru amânarea plăților fermierilor către furnizorii de produse esențiale pentru agricultură, cum ar fi semințele, îngrășămintele, produse de protecție a culturilor etc. Această măsură ar putea duce la consecințe grave pentru lanțul de aprovizionare agricolă, agravând situația, în loc să o amelioreze”, a declarat Sebastian Metz, director general AHK România.

Impactul asupra pieței și a lanțului de aprovizionare 

Amânarea obligațiilor de plată ale fermierilor către furnizori poate părea o ușurare pe termen scurt, însă, în practică, aceste măsuri amenință să destabilizeze întregul lanț de aprovizionare. Furnizorii de inputuri extind deja linii de credit pe termen lung și sprijină fermierii prin politici comerciale. Cu toate acestea, dacă sunt forțați să suporte povara financiară, acești furnizori vor avea dificultăți în a-și continua operațiunile. Acest lucru va influența aprovizionarea agricultorilor, în sensul diminuării accesului la materiale agricole de înaltă calitate, care asigură o agricultură durabilă și randamente bune ale producției. În continuare, acest lucru ar putea duce la reducerea productivității, ceea ce ar pune și mai mult sub presiune sectorul agricol și ar periclita securitatea alimentară a României.

În plus, o astfel de interferență în mecanismele normale ale pieței riscă să submineze viabilitatea pe termen lung atât a fermierilor, cât și a actorilor din lanțul valoric și poate încălca reglementările UE.

Intervenția pe piață va duce la întreruperea lanțului economic, cu consecințe grave pentru mulți ani de acum înainte. Atractivitatea investițiilor românești în lanțul agricol-alimentar poate fi grav afectată de astfel de măsuri. 

AHK România solicită acțiuni imediate

Având în vedere gravitatea crizei, AHK România solicită un dialog imediat și constructiv între guvern și părțile interesate pentru a dezvolta împreună soluții durabile și eficiente. Guvernul are diverse opțiuni de sprijin, precum îmbunătățirea accesului la capitalul de lucru pentru fermieri cu garanții de stat și reconstruirea încrederii în cadrul sectorului.

Reunind atât fermierii, cât și companiile producătoare de inputuri agricol, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană se angajează să colaboreze cu toate părțile interesate pentru a asigura viitorul sectorului agricol din România, pentru a preveni prăbușirea lanțurilor de aprovizionare agricolă, protejând în același timp mijloacele de trai ale celor care depind de aceasta.

Persoanele cu idei inovatoare pentru dezvoltarea urbană sustenabilă în unul din domeniile: administrație publică, societate civilă sau mediul de afaceri, sunt invitate să se înscrie la concursul de proiecte organizat în cadrul evenimentului Cities of Tomorrow al Camerei de Comerț și Industrie româno-germane (AHK România). Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 3 octombrie, iar înregistrarea lor se face completând acest formular.

Din fiecare categorie vor fi selectate trei proiecte pentru a intra în etapa finală. Finaliștii vor fi invitați să susțină proiectul în fața juriului și a participanților în cadrul conferinței, care se va desfășura anul acesta la Oradea.

Proiectele câștigătoare, câte unul din fiecare categorie, vor fi desemnate de către un juriu alcătuit din urbaniști și arhitecți, ONG-uri, jurnaliști și experți internațional. Ulterior vor fi promovate, prezentate și premiate în cadrul conferinței.

Evenimentul, unul din cele mai mari organizate anual de AHK România, se va desfășura anul aceasta la Oradea, în încercarea de a promova la nivel național modelele de succes în tot ceea ce însemnă oraș al viitorului, realizate de administrația publică sau mediul de afaceri la nivel regional. Printre cei care vor lua cuvântul la această ediție se numără: Mihai Jurca, City Manager Oradea & Interim General Manager of ADLO, cel care a dezvoltat și implementat conceptul de "Smart City" în municipiul Oradea, Jens Hoffmann, directorul operațional al LAND, arhitect cu experiență extinsă în reinventarea spațiilor urbane din diferite țări, Eva-Viorela Sfârlea, consultant urbanistic la Banca Mondială, expert care și-a concentrat activitatea profesională pe teme precum mobilitate sustenabilă, regenerare urbană guvernanță strategic și Eugen Pănescu, arhitect cu o bogată experiență în pre-schimbarea orașelor, prin strategii inovatoare și sustenabile. 

Tradiționalele mese rotunde acoperă teme precum: siguranță urbană, economie circulară, dreptul construcțiilor, digitalizarea și guvernanța orașelor, mobilitate, turism, stil de viață și cultură, eficiență energetică și management, finanțare și fonduri europene, reconversie și revitalizare, echilibru muncă-viața privată. Participanții vor discuta tema propusă pe durata a două ore, iar soluțiile găsite vor putea fi aplicate ulterior în propriile proiecte, actuale sau viitoare. Acestea vor fi moderate de experți în domeniile respective, printre care: Elena Gașpar, președintele Asociaței  Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor SNRB, dr. Radu Merica CEO RER Group, Cornel Zeveleanu, director Corporate Affairs, e.on România, Dragoș Anastasiu, președintele Eurolines Group, Hildegard Brandl, CEO la UNITH2B SRL, Johannes Becker, Partener STALFORT Legal. Tax. Audit, Alexandra Floricică, responsabil Dezvoltare Durabilă Procredit Bank, Christian Macedonschi, președintele Asociației Smart City Brasov, Răzvan Munteanu director executiv, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Mihai Șercăianu, co-fondator și expert tehnic  MKBT și Marina Bațog Managing Partner, MKBT.

Cities of Tomorrow este un eveniment de referință al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții. Întregul eveniment este o platformă pentru schimburi de idei, concepte și bune practici între sectorul public și cel privat, care mai apoi se pot transforma în proiecte și parteneriate, cu acțiuni și rezultate concrete. 

Conferința oferă informații utile și noi perspective pentru primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională, ai consiliilor municipali și județeni, pentru profesioniști din domeniul planificării urbane și arhitecți, investitori imobiliari și dezvoltatorii interesați de/sau cu sediul în Europa de Sud-Est, profesioniștii din domeniul imobiliar, reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie, ai clusterelor industriale, furnizori de tehnologie, ONG-uri şi profesioniști din domeniul bancar.

Pentru informații, update-uri și înregistrare, site-ul https://citiesoftomorrow.ro/

În prima jumătate a anului 2024 schimburile comerciale dintre România și Germania au depășit cu 3,9% volumul schimburilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform Biroului Federal de Statistică (Destatis).

Importurile și exporturile dintre România și Germania au însumat în perioada ianuarie – iunie 2024 21,7 mld. EUR. Creșterea este de 3,9 % față de aceeași perioadă a anului trecut (primele șase luni 2023: 20,5 mld. EUR ).

Astfel, exporturile către România s-au ridicat la 11,8 mld. EUR, ceea ce înseamnă o creștere de 6% față de perioada similară din 2023, în vreme ce importurile Germaniei din România au însumat 9,93 mld. EUR, în creștere cu 1,4% față de primele șase luni ale anului trecut. Aceste rezultate plasează România pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei privind exporturile și pe locul 19 privind importurile. Per total, potrivit datelor comerciale din prima jumătate a acestui an, România urcă  pe locul 16 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei. La sfârșitul anului 2023 țara noastră se afla pe locul 17, iar în 2022 pe locul 21.

„Ne bucură evident faptul că relațiile comerciale bilaterale s-au intensificat, în ciuda situației economice dificile din Europa și în special din Germania. Cu toate acestea, scăderea exporturilor românești către Germania reflectă evoluția economică mai slabă din Germania, în special situația foarte tensionată din sectorul auto, dar nu numai. Atât în Germania, cât și în România trebuie să ne concentrăm pe creșterea competitivității amplasamentelor investiționale. Poveri suplimentare, cum ar fi măsurile fiscale de tip creșteri de taxe, sau îndatoriri birocratice suplimentare nu ajută deloc companiile. Investițiile în infrastructură (transport, rețeaua energetică) și în sistemul educațional, reducerea birocrației, creșterea investițiilor de stat în sectoare cheie sunt mai necesare ca niciodată”, declară Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

În prima jumătate a anului 2024 schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Germania au depășit cu 5% volumul schimburilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform Biroului Federal de Statistică (Destatis).

Volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Germania în primele șase luni ale anului a depășit 436 mil. EUR, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile Germaniei către Republica Moldova au ajuns la 298 mil. EUR, în creștere cu 8,6%, iar importurile din Republica Moldova, de peste 138 mil. EUR, sunt în scădere cu 2,1% față de primele șase luni din 2023.

„Suntem foarte mulțumiți de evoluția pozitivă a relațiilor economice bilaterale. Orientarea pro-europeană și agenda impresionantă de reforme a actualului guvern aduc o contribuție importantă  la dezvoltarea economică a Republicii Moldova și sporesc interesul companiilor germane în acest amplasament investițional. Sunt încrezător că astfel,  relațiile economice bilaterale vor continua să se dezvolte”, declară Sebastian Metz, director general AHK România.

Adunarea Generală anuală a membrilor AHK România a reconfirmat prin vot marți seara doi dintre membrii Consiliului Director: Petru Rușeț (Siemens Energy România) și Volker Raffel (E.on România). Aceștia vor avea un mandat de trei ani. 

Componența Consiliului Director și a Comisiei de cenzori a rămas neschimbată:

Președinte – Andreas Lier ( BASF)

Director general AHK România - Sebastian Metz

Vicepreședinți: Christian von Albrichsfeld (Continental Automotive România), Daniel Gross (REWE România)

Membri: Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Volker Raffel (E.ON România), Petru Rușeț (Siemens Energy România), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania), Michael Beier (CLAAS Regional Center South East Europe), Simona Melnic (MedicHub Media), Marco Alpert (Bawi Construction), Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (WPD Romania).

Comisia de cenzori:  Adriana Costea (PricewaterhouseCoopers),  Tobias Seiferth (Banca Comercială Română SA), Costina Constantin (Stalfort & Partner).

„Suntem o comunitate solidă, diversă, bazată pe încredere, puternic ancorată în tehnologie, cu peste 620 de companii membre, o rețea conectată nu doar în afaceri, ci una care întreține relații strânse cu factorii de decizie politică, cu administrația publică, dar și cu ONG-urile”, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România, în deschiderea Adunării Generale a membrilor. El a menționat că în ultimele 12 luni AHK România a continuat să sprijine, prin serviciile oferite, companiile membre, a dezvoltat noi oportunități de afaceri pentru membri și parteneri, precum și o rețea excelentă de networking. De asemenea, au avut loc  întâlniri politice la nivel înalt, evenimente regionale, delegații de afaceri în România, Germania, Republica Moldova ș.a.

„Perspectivele relațiilor economice româno-germane sunt în continuare bune și apar mereu noi oportunități - România s-a transformat într-un centru de inovare și tehnologie și există în continuare oportunități excelente pentru investiții”, a adăugat la rândul său președintele AHK România, Andreas Lier. El a subliniat faptul că România joacă în acest moment un rol important pentru Germania și pentru Europa în ceea ce privește transformarea ecologică, transformare la care și-a adus aportul și comunitatea de afaceri româno-germană. În anul 2023 schimburile comerciale dintre cele două țări au atins un nou record, ajungând la 43 de miliarde de euro în comerțul bilateral, iar dinamica investițiilor va continua.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 630 de membri care au circa 236.500 de angajați în companii cu capital german, în peste 150 de domenii de activitate diferite.

Ca în fiecare an, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a pregătit o seară de iunie specială pentru membrii și prietenii comunității de business româno-germane, în grădina hotelului Crowne Plaza din București: Sărbătoarea Verii. Anul acesta, aflat sub semnul inovației, cei peste 650 de invitați au schimbat păreri și idei inovatoare pentru un viitor optimist și progresist: „Blooming ideas, blossoming future” a fost sloganul sub care s-a desfășurat evenimentul.

„Am ales acest motto pentru că în rândul companiilor există optimism și determinare de a derula afaceri de succes, futuriste, în ciuda provocărilor geopolitice, a schimbărilor climatice sau a celor legate de competitivitatea Europei. Dorim să subliniem cât de important este subiectul inovației în România, pentru că numai dacă vom susține inovația, vom obține creșterile de productivitate de care avem nevoie pentru a dezvolta țara în continuare. Echipele, membrii și partenerii noștri au dat dovadă de reziliență, demonstrând astfel forța AHK România”, au fost cuvintele de deschidere ale directorului general al AHK România, Sebastian Metz.

Perspectivele relațiilor economice româno-germane continuă să fie bune. „România a devenit un hub de inovație și tehnologie, joacă un rol important în tranziția către energia verde și va continua să atragă investiții germane. Ne mândrim deja cu cifra de 43 de miliarde de euro obținută anul trecut în comerțul bilateral”, a spus și Andreas Lier, președintele AHK România.

Buna cooperare româno-germană a fost subliniată și de ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer în discursul său: „Împreună vom depăși provocările care ne așteaptă. Cooperarea economică româno-germană are o contribuție semnificativă în acest sens. Aș dori să mulțumesc echipei AHK și tuturor membrilor săi pentru angajamentul lor deosebit."

Pe lângă muzică și voie bună a fost prezentă și tombola caritabilă. Companiile membre au pus la dispoziție peste 480 de premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor, de șase mii de euro, a fost donată Crucii Roșii România. Banii vor merge către un proiect al acesteia, Caravana de Sănătate, un spital mobil care asigură cetățenilor, inclusiv refugiaților ucraineni, accesul gratuit la asistență medicală de bază. Până acum, Caravana de Sănătate a ajutat peste 12.000 de oameni.

Sărbătoarea Verii este un eveniment de tradiție al AHK România, organizat de 20 ani, cu scopul de a reuni comunitatea de afaceri româno-germană cu celelalte medii din societate.

Într-un cadru elegant și agreabil, pe un fundal muzical relaxant, invitații AHK veniți din zona politică și guvernamentală, de business, din partea asociațiilor profesionale și non profit, a administrației publice și mass-media au socializat, au întâlnit parteneri de afaceri și s-au simțit bine.

Investițiile în energie sunt necesare pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei, iar acest lucru înseamnă atât mărirea capacității de producție, cât și de distribuție, au susținut reprezentanții industriei și ai instituțiilor statului din domeniu, cu prilejul mesei rotunde „Energie în România 2.0. Oportunități în contextul geopolitic actual”, organizate de AHK România, în colaborare cu Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft (Comitetul Economiei Germane pentru Europa de Est).

Mărirea capacității de distribuție și transport este o prioritate, pentru a nu bloca rețeaua  cu fluxuri mari de energie verde, a explicat directorul general E.ON România, Volker Raffel. Compania dorește să investească în dezvoltarea rețelei energetice din România și poartă discuții cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) privind cadrul de reglementare pe cinci ani al acestor investiții. Reglementările privesc atât volumul investițiilor, cât și tariful de distribuție. Investițiile mai mari vor permite rețelelor să preia o cantitate mai mare de energie, inclusiv regenerabilă, ceea ce va conduce în cele din urmă la scăderea prețului acesteia.

„Vestea buna este că, dacă vom putea investi la nivelul așteptat, aceasta va fi cea mai ieftina soluție pentru România. Un motiv este că ceea ce vom construi azi va fi refinanțat in următorii 40 de ani, deci impactul în facturile consumatorilor va fi unul limitat. De asemenea, în prezent avem cele mai bune șanse să absorbim fonduri europene, care nu vor fi disponibile la nesfârșit, dar care vor reduce și mai mult povara pentru consumatori. Nu în ultimul rând, a construi acum înseamnă și a reduce la minim a blocajele din rețele. Apariția acestor blocaje înseamnă mai puțină energie regenerabilă care ajunge la consumatori, din cauza pierderilor, și vorbim de energie în valoare de milioane de euro”, a explicat Raffel.

Așteptările sunt ca tarifele sa fie ajustate astfel încât să permită realizarea acestor investiții majore în rețele de distribuție. Costurile vor fi ulterior amortizate prin dublarea volumelor de energie care alimentează rețeaua și de stabilizarea tarifelor de rețea per kilowatt/oră.

Reprezentanții E.ON au mai solicitat și redeschiderea pieței de energie după perioada de plafonare. Din cauza actualelor incertitudini privind tarifele pe piața de energie, este greu pentru un potențial investitor să-și stabilească un plan de afaceri pentru următorii ani și să ia decizii privind o viitoare investiție. „Actorii economici vor acționa la semnalul piețelor, iar în acest sector liberalizarea pieței este o precondiție” a spus Volker Raffel.

În contextul geopolitic actual, în care Europa se străduiește să-și mențină competitivitatea pe piețele globale, România poate juca un rol importat.

„România are multe avantaje legate de poziția sa geografică. Atractivitatea țării crește în continuare, datorită resurselor mari din sectorul energetic și oportunităților excelente pentru energiile regenerabile. Ne așteptăm la noi investiții semnificative în sectoarele energetic și industrial. Acest lucru va genera o creștere suplimentară, iar țara va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității UE", a declarat Andreas Lier, președintele AHK România. El a precizat că pe lângă oportunități, există și unele provocări legate de stocarea, transportul și utilizarea energiei electrice produse în regiunea Dobrogea.

România devine un hub energetic, atât în ceea ce înseamnă producție și furnizare, dar devine și o țară de tranzit a energiei, lucru care implică multe oportunități de afaceri, a spus și ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer. „Energia nu este doar o chestiune de business, dar și una de supraviețuire, daca îmi permiteți să folosesc un cuvânt dramatic. Atacul Rusiei asupra Europei a început nu neapărat în sens militar, ci într-o formă hibridă și dacă vrem să supraviețuim acestui atac trebuie să fim rezilienți și competitivi. Iar energia furnizată la prețuri accesibile pentru industria noastră este cheia apărării noastre”, a completat el.

La masa rotundă, moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz și directoarea în cadrul Comitetului Economiei Germane pentru Europa de Est, Anja Quiring, au participat reprezentanți ai companiilor, ministerelor de resort din România și Germania, ai Camerei Deputaților, ai cancelariei primului ministru (între care Florin Spătaru, consilier de stat) și ai organizațiilor non guvernamentale. „Mă bucur să constat că suntem cu toții în aceeași barcă, suntem pentru dialog și cooperare și dorim cu toții să creăm bunăstare . Vă mulțumim pentru deschidere, împreună vom pune barca în mișcare”, a conchis Sebastian Metz.