Comunicate de presă

În perioada 5 - 15 decembrie, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) își deschide porțile. Astfel, companiile care nu sunt membre ale AHK România au prilejul să cunoască o comunitate de business dinamică, vizitându-ne la Hotspot, în Calea Griviței 82-98, et. 1 cădirea The Mark, Corp The Podium, între orele 10.00 – 16.00 (zilele lucrătoare).

„Este o ocazie fantastică pentru cei care nu sunt membri ai AHK Romania să descopere multitudinea de oportunități și beneficiile care vin odată cu aderarea la comunitatea de business româno-germană. Explorați comunitatea noastră, interacționați cu lideri din diferite industrii și aflați cum calitatea de membru AHK vă poate ajuta afacerea”, spune dr. Ilinca Pandele, director departament Servicii Membri, Educație Vocațională și Formare Profesională din cadrul AHK România.

În data de 5 decembrie porțile se deschid la ora 15.00, printr-un eveniment inedit, în ton cu vremurile  și cu tendințele: lansarea campaniei RECYClăciun. Pentru că atunci ne vom afla în luna cadourilor, AHK România propune ca anul acesta să facem daruri sustenabile, să consumăm mai puțin din resursele Planetei: haideți să dăruim comunității un obiect care ne-a fost util și drag la un moment dat, care este încă în uz și care ar putea fi de folos altcuiva. Este un circuit care are la bază un principiu simplu: aduci un obiect de care nu mai ai nevoie și iei la schimb un altul care îți place și care a fost donat de altcineva.

Toate articolele donate trebuie să respecte câteva reguli:

• se încadrează în categoriile specificate pentru reciclare (cărți, jocuri, îmbrăcăminte, mobilier de mici dimensiuni, electronice, etc.) și sunt într-o stare rezonabilă pentru a fi refolosite, chiar și cu un alt scop decât cel inițial
• nu sunt obiecte periculoase (electronice cu fire expuse, arme) sau din materiale periculoase, de tipul produselor chimice, obiectelor inflamabile sau din sticlă spartă
• sunt obiecte pe care le dețineți legal și aveți dreptul să le donați
• sunt curățate și pregătite în prealabil.

Tot în 5 decembrie, de la ora 18.00, are loc și întâlnirea membrilor, evenimentul lunar al AHK România, ce se adresează de obicei exclusiv membrilor. În această zi este deschis și companiilor nemembre AHK. Este o întâlnire care oferă o platformă pentru schimb de informații, discuții despre tendințele de afaceri, în vederea consolidării comunității de business româno-germane.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 21-23 noiembrie mai multe întâlniri de cunoaștere între 14 companii germane și peste 70 de companii românești, potențiali furnizori (producători sau prestatori de servicii). În contextul relocalizării (nearshoring) și al reașezării lanțurilor de aprovizionare, firmele germane își caută furnizorii mai aproape, iar companiile din România prezintă interes pentru cele din Germania.

Sectoarele tematice pentru aceste întâlniri și vizite sunt: industria auto, prelucrarea metalelor, inginerie mecanică, inginerie electrică/electronică, materiale plastice/înveliș de cauciuc, textile tehnice, servicii IT și logistice, industria minieră și a materiilor prime. Companiile germane sunt interesate în explorarea oportunităților de achiziții și o mai bună cunoaștere a pieței românești.

„Germania este cel mai important investitor în România, unde există peste 9500 de companii germane active. În primele nouă luni ale anului, schimburile comerciale dintre România și Germania au depășit cu aproape 10% volumul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Biroului Federal de Statistică al Germaniei. Evenimentul de astăzi vine să confirme interesul mare al ambelor părți de a colabora”, a spus Ruxandra Dumitrescu, director adjunct AHK România, în deschiderea mesei rotunde de marți cu tema „Explorarea oportunităților de producție din Romania”. Ea a precizat că pe parcursul celor trei zile vor avea loc 150 de întâlniri bilaterale, care vor conduce la creșterea schimburilor comerciale.

„Companiile germane sunt printre cei mai mari angajatori privați din România, cu un total de aproximativ un sfert de milion de angajați. Deși concentrate în vestul țării, ele sunt răspândite pe tot teritoriul, cu creșteri evidente în București și Brașov”, a spus și Sandrina Köbinger, sefa Secţiei Economice şi Comerciale a Ambasadei Republicii Federale Germania. În plus, companiile germane formează talente, prin proiecte pilot de formare profesională duală, dar fac și investiții în cercetare-dezvoltare.

Consilierul de stat în cadrul cancelariei primului ministru, Florin Spătaru, crede că schimburile comerciale dintre România și Germania au un potențial mult mai mare și ar trebui să se cifreze la 100 de milioane de euro. „Dezvoltarea relațiilor de colaborare, a schimburilor comerciale și integrarea lanțurilor de aprovizionare între România și Germania este esențial pentru piața unică europeană. Nu vom putea dezvolta o piață unică sustenabilă fără să identificăm posibilitățile nu la 10.000 plus km distanță, ci la o oră și jumătate- două”, a explicat el.

Pe durata mesei rotunde s-au prezentat industriile românești din domenii precum electronică și electrotehnică, prelucrarea metalelor și mase plastice. Reprezentanții sectorului electrotehnic s-au declarat buni cunoscători ai mecanismelor piețelor, unde flexibilitatea și capacitatea de adaptare reprezintă un atu. Pentru ei exportul reprezintă garanția stabilității. Deși industria metalurgică a beneficiat de investiții substanțiale în tehnologii de ultimă oră, fapt ce i-a permis să fie mai performantă și să respecte normele de mediu, totuși în ultimii ani s-au confruntat cu problema creșterii prețului la electricitate. Acest lucru a făcut ca unele produse românești să fie mai puțin competitive ca preț în comparație cu cele chinezești, de exemplu. În ceea ce privește plasticul, reprezentanții companiilor nu cred că se va găsi foarte curând o alternativă de înlocuire a acestuia, ci se va face o reconversie a industriei pe partea de materiale reciclabile. Totuși, tendințele sunt de creștere și de diversificare a gamei de produse. 

Participanții au identificat oportunitățile pe piața românească pentru companiile străine interesate de colaborare: forța de muncă mai ieftină decât în vest, care începe să se profesionalizeze, poziția bună geografică, în special pentru export, dezvoltarea activităților de cercetare-dezvoltare, existența unei culturi industriale, portul de la Marea Neagră, dar nu în ultimul rând angajamentele ferme ale României ca membru serios și stabil al NATO și UE.

La rândul lor reprezentanții firmelor germane caută parteneri în România care să dețină certificate de calitate, capacități flexibile de producție, sisteme digitale, dar și competențe de limbi străine. Cele 14 companii germane prezente sunt: Aceprox GmbH, Andreas Stihl AG & Co.KG, Armaturenfabrik Franz Schneider GmbH & Co.KG, Eco Schulte GmbH & Co.KG, Elatec Power Distribution GmbH, Hamm AG, Interroll Holding GmbH, Karl Mayer Holding GmbH & Co.KG, Kesseböhmer Ladenbau GmbH & Co.KG, Minimax GmbH, Rombach GmbH, SNR Wälzlager GmbH, Stahlbau März GmbH, Tracto-Technik GmbH & Co.KG.

Delegația face parte din programul „Sourcing Tour 2023 în România” al Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climei (BMWK), realizat în colaborare cu Asociația Germană pentru Materiale, Achiziții și Logistică (BME) și cu sprijinul Camerelor de Comerț și Industrie din München, Frankfurt, Duisburg și Pfalz.

Mediul de afaceri și autoritățile au subliniat necesitatea colaborării pentru a asigura implementarea și dezvoltarea sistemului de reciclare/returnare. Acest sistem, la rândul lui, va contribui la un mediu mai curat și la transformarea deșeurilor în resurse. Ideile și sugestiile privind colaborarea, prin finanțare, know-how și legislație adecvată, au fost dezbătute luni, în cadrul simpozionului „Gestionarea deșeurilor/reciclare, cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Experiența germană în domeniul separării și tratării deșeurilor durează de cel puțin două decenii, iar companiile germane au potențial de a aduce în România tehnologia și cunoștințele necesare. „Acest proces este într-o fază incipientă aici, iar acum este un moment potrivit pentru a ne implica”, a spus în deschiderea simpozionului Sebastian Metz, directorul general al AHK România. Guvernul dorește să investească în instalații adecvate, dar înainte de a face investiții semnificative în instalații de reciclare eficiente, sunt necesare progrese în ceea ce privește colectarea și separarea deșeurilor. „Pe de altă parte, pentru o mare parte din populație protecția mediului nu prezintă o temă de interes și aproape că nu există o conștientizare a impactului pe termen lung asupra mediului, în ceea ce privește propriul comportament”, a remarcat el, menționând că România se află în prezent sub o presiune crescândă pentru a respecta legislația europeană privind mediul.

Prezent la eveniment, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că România are în prezent o rată de colectare de 12% a deșeurilor și că riscă penalizări care pot merge până la amenzi din partea Comisiei Europene. „Acest sistem de garanție-returnare (SGR), pe care l-am gândit în urmă cu patru ani, are rolul de a schimba situația, întrucât există în prezent un management integrat de colectare a deșeurilor în fiecare județ. Este al doilea cel mai mare SGR din Europa, după cel din Germania, dar va fi cel mai mare parteneriat public-privat între statul român și sectorul privat”, a spus el, adăugând că s-a inspirat din experiența germană atunci când a scris legislația SGR. Într-o primă fază, SGR-ul românesc va gestiona ambalaje de unică folosință, dar se va extinde și la alte ambalaje, inclusiv sticlă. De asemenea, sunt așteptări ca cifrele de reciclare să fie similare cu cele din UE, adică peste 90%.  „În afară de toate lucrurile bune care se vor întâmpla și mai ales de a ne bucura de  o natură mai curată, SGR înseamnă și oportunități de business, noi tehnologii care vor veni în România. Vom avea de reciclat șapte miliarde de ambalaje în fiecare an. Nu doar Ministerul Mediului, ci și întreg guvernul României este angajat în acest proces”, a precizat Fechet. El și-a exprimat încrederea că toate companiile germane prezente la eveniment vor identifica un potențial în România în materie de management al deșeurilor.

Reprezentanta Ambasadei Germaniei la București, Sandrina Köbinger, a împărtășit câteva idei din experiența de 20 de ani Germaniei în ceea ce privește sistemul de depozitare al PET-urilor de unică folosință (sticle și conserve): retailerii și industria băuturilor au încercat să împiedice prin acțiuni în justiție introducerea depozitării, dar au pierdut toate procesele. De la introducerea lui, sistemul de depozitare și returnare a fost extins de mai multe ori. Recent Germania a introdus obligativitatea ambalajelor reutilizabile și pentru firmele de catering. În prezent aproximativ 96% din cutiile și PET-urile de unică folosință și sticla sunt colectate și duse în ciclul de reciclare.

Într-o economie circulară, ambalajele ar trebui să aibă un grad de reparabilitate cât mai mare, astfel încât să nu mai fie nevoie de depozitare și reciclare, a fost de părere Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului. „Creșterea valorii taxei pentru depozitarea deșeurilor reprezintă o soluție care ar trebui să ajute acest sistem. De asemenea, dacă ambalajele sunt curate, ele ajută reciclarea”, a precizat ea. Implementarea acestui sistem este atât o oportunitate de dialog între mediul privat și cel public, cât și una de investiții. „La nivelul guvernului avem un comitet pentru economia circulară. Vor și fi comisii coordonate de reprezentanți ai ministerelor, care vor avea în componență reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sistemului bancar. În luna decembrie vom prezenta liniile de finanțare pentru aceste acțiuni. Afacerile pot crește cu adevărat”, a explicat ea.

Necesitatea parteneriatului public privat este esențială pentru reușita acestui program, a spus și Roxana Mînzatu, secretar de stat în Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene din cadrul guvernului. „Banii europeni și cei ai României pot fi accesați de autoritățile publice pentru a susține sisteme integrate de management al deșeurilor, dar sunt oportunități și pentru zona privată de a participa la realizarea economiei circulare”, a afirmat ea. Roxana Mînzatu a făcut referire între altele la fondurile europene pentru IMM-uri, în valoare de 620 de milioane de euro din cadrul programului Tranziție Justă, care se derulează în șase județe: Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Din partea RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR), Anca Marinescu a vorbit despre nevoia de a schimba mentalități, odată cu implementarea SGR: „RetuRO este un facilitator, noi  punem la dispoziție o infrastructură care îi poate ajuta pe oameni să recicleze mai bine. Sperăm ca returnarea să devină un obicei și pentru ambalajele de alte tipuri, o schimbare culturală. Fără cetățeni nu vom putea face nimic”.  

Și reprezentantul REWE (Penny) se așteaptă la o schimbare de mentalitate: „Suntem convinși că trebuie să dăm ceva înapoi comunității si mediului în care trăim. Ne-am propus să investim în economia circulară. 35% din ambalajele marca proprie folosesc acum material reciclabil.”

Industria de salubritate va avea volume mai mici de reciclat după implementarea SGR, a fost de părere și dr. Radu Merica, directorul RER Ecologic Group. „Pe partea de ambalaje România astăzi nu stă rău. Dar nu vor mai fi în natură. Sperăm să le deviem și să le punem pe un circuit”, a spus el.

Pentru Sorina Răducanu, reprezentanta grupului FEPRA, SGR-ul reprezintă un pas important în direcția transparenței informațiilor, a trasabilității digitale și nu în ultimul rând a calității materialelor care ajung în fabricile de reciclare. „Vor fi materiale mai curate care vor putea fi integrate în procesul de producție”, a explicat ea.

Raul Pop, manager Ecoteca, din partea societății civile, consideră că parteneriatul public privat este necesar pentru implementarea SGR. Acesta se poate dezvolta cu propuneri din partea industriei care „are datoria de a pune proiecte semnificative pe masa partenerului guvernamental”.

Armida Hemeling, CEO Goduni International, a spus că dorește să susțină parteneriatul dintre firmele românești și cele germane în vedera intensificării investițiilor în cele două țări. După masa rotundă, opt companii germane din domeniul gestionării și reciclării deșeurilor au prezentat produse și soluții pentru colectarea, transportul și transferul deșeurilor municipale, stații de sortare, instalații pentru tratamentul deșeurilor, inclusiv pentru tratamentul mecanic-biologic al acestora, precum și tehnologii de reciclare: Andreas von Schoenberg Consulting, Faun Umwelttechnik GmbH & Co.KG, MUEG Mitteldeutsche Umwelt- und Entsorgung GmbH, PreZero Stiftung, RE Deposit Solutions GmbH/Remondis, Revalyu Resources GmbH, Steinert GmbH, Sutco RecyclingTechnik GmbH.

Inițiativa de extindere a activității acestor companii în România face parte din programul Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK), pentru accesarea unor piețe noi pentru IMM-uri germane și se adresează companiilor interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul gestionării deșeurilor și reciclării cu focus pe soluții pentru Sistemul de Garanție-Returnare.

Situația economică a companiilor cu capital german din România s-a deteriorat în această toamnă, iar cele mai multe dintre acestea sunt pesimiste și în ce privește viitorul, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în octombrie 2023. Principalele motive sunt incertitudinea cauzată de riscurile geopolitice și scăderea cererii pe fondul ratelor ridicate ale inflației și al nivelului dobânzilor, dar și lipsa de personal calificat și evoluția costurilor cu forța de muncă sunt motive de îngrijorare pentru multe companii. Sondajul evaluează atât situația economică, cât și situația afacerilor companiilor și oferă o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc economic din perspectiva companiilor. De asemenea, sunt enumerați factorii decisivi în luarea unei decizii investiționale.

Doar 17,1% dintre companiile intervievate se așteaptă ca situația economică a României să se îmbunătățească în următoarele 12 luni, față de 22% în primăvară, în timp ce 38% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Majoritatea (44,7%) consideră că situația economică se va deteriora (primăvara anului 2023: 26%).

În ce privește evoluția activității propriei companii, majoritatea (46,1%) consideră că aceasta va rămâne neschimbată, în timp ce 17,7% se așteaptă ca activitatea lor să se deterioreze în următoarele luni (primăvara 2023: 15,9%). Numărul celor care se așteaptă ca situația propriilor afaceri să se îmbunătățească a scăzut: doar 34,2% (primăvara 2023: 46,2%) dintre companii rămân optimiste.

Toate acestea au dus la o reducere a planurilor de investiții, iar intenția de a face noi angajări a scăzut. Peste 30% dintre respondenți declară că vor reduce investițiile (primăvară: 24,4%). Astfel, volumul investițiilor rămâne neschimbat pentru 38,2%, în timp ce 6,6% dintre companiile chestionate nu planifică nicio investiție pentru următoarele 12 luni. Doar un sfert dintre respondenți intenționează în continuare să crească investițiile pe plan local (primăvară 2023: 39,7%). De asemenea, este important să vedem în ce domenii fac investiții semnificative companiile germane din România și care sunt factorii care joacă un rol decisiv în acest sens. Cei mai mulți (47,7%) dintre cei care se gândesc să realizeze investiții plănuiesc să investească în producție și fabricare, precum și în vânzări și marketing. Activitățile de cercetare și dezvoltare sunt, de asemenea, luate în considerare de către 22,3% dintre respondenți. Dimensiunea pieței și proximitatea față de clienți sunt cei mai importanți factori care influențează decizia investițională. România, cu cei 19 milioane de locuitori ai săi, apartenența la familia UE și apropierea de Europa de Vest, rămâne o opțiune bună pentru investitorii germani. Numărul de angajați rămâne constant în majoritatea companiilor (toamna 2023: 57,3%, primăvara 2023: 42,4%), scade însă semnificativ numărul companiilor care sunt dispuse să facă noi angajări (toamnă: 26,7%, primăvară: 41,7%).

Companiile cu capital german din România consideră că cererea scăzută de produse și servicii (63%) și lipsa de personal calificat (61%) sunt cele mai mari riscuri, dar și costurile cu forța de muncă (51%) și condițiile-cadru politico-economice (43%) provoacă, de asemenea, îngrijorare în rândul respondenților.

Pe lângă opțiunile de răspuns, companiile au avut posibilitatea de a indica și alți factori care joacă un rol decisiv pentru investițiile pe plan local. Acestea au menționat lipsa de predictibilitate din cauza deselor schimbări legislative, cum ar fi modificările codului fiscal, situația economică și geopolitică internațională și cererea din partea clienților lor, care a scăzut brusc. „În ciuda tuturor provocărilor și riscurilor, perspectivele pentru companiile germane din România și pentru relațiile economice bilaterale sunt bune și cred că România va continua să atragă noi investiții. Însă, după cum arată încă o dată rezultatele acestui sondaj, pentru asta este nevoie de un mediu economic favorabil afacerilor, competitiv și, mai presus de toate, predictibil”, declară Sebastian Metz, director general al AHK România.

Rezultatele sondajului global, coordonat de Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), realizat în rândul a peste 3.600 de companii germane care își desfășoară activitatea în străinătate și a companiilor care au legături strânse cu Germania, arată că nu există niciun semn de redresare puternică la nivel mondial, deoarece economia globală a redus motoarele în cursul anului. În consecință, companiile germane sunt mai puțin optimiste în ceea ce privește evoluția economică în cadrul amplasamentelor investiționale în care activează pe plan internațional în toamna anului 2023 decât erau în primăvară. În Europa, așteptările privind evoluția economică sunt negative și s-au înrăutățit semnificativ în unele cazuri față de sondajul anterior. În proporție de 46%, cererea scăzută este apreciată în prezent ca fiind cel mai mare risc pentru afaceri la nivel mondial, urmată de politicile economice (42%) și de lipsa de personal calificat (37%). „Scăderea cererii din China și riscurile geopolitice au un impact negativ asupra afacerilor companiilor germane active la nivel mondial", spune Volker Treier, șeful departamentului de comerț exterior al DIHK. Rezultatele complete ale AHK World Business Outlook, realizat la nivel global, pot fi consultate aici (în limba engleză).

---

Sondajul "AHK World Business Outlook" a fost realizat în perioada 25 septembrie - 20 octombrie 2023. Conflictul din Orientul Mijlociu, care a izbucnit la 7 octombrie, nu a avut un impact semnificativ asupra așteptărilor companiilor în perioada de desfășurare a sondajului. Au participat 76 de companii din România, dintre care mai mult de jumătate (54%) activează în industrie și construcții, 30% în sectorul serviciilor și 16% sunt companii din comerț.

Companiile din domeniul construcțiilor, membre ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), atrag atenția asupra implicațiilor măsurilor fiscal-bugetare adoptate recent de guvern, cu privire la lichiditatea firmelor din branșă și implicit, la viitoarele investiții.

Reglementările în cauză se referă la modificările legislative ale Codului Fiscal - Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și Ordonanța 90/2023 pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023.

Potrivit reprezentanților companiilor, toate proiectele de construcții și investiții publice necesită o implementare accelerată pentru a fi încheiate la timp, motiv pentru care lichiditatea companiilor ce au în portofoliu asemenea proiecte este esențială.

„Majoritatea companiilor angrenate, precum și subcontractorii și furnizorii acestora activează de regulă pe mai multe tipuri de contracte. Chiar dacă intenția reducerii ritmului și volumului plăților nu prevede să afecteze proiectele finanțate din fonduri europene, considerăm că măsurile impuse prin OUG 90/2023 pot crea serioase dezechilibre și posibile insolvențe în rândul acestora, cu impact asupra întregii branșe, dar mai ales asupra companiilor mici, care execută proiecte de mică amploare și care vor fi în mod evident sistate. Efectele se vor manifesta în lanț și în alte domenii din economia națională”, spun antreprenorii din construcții.

Celor de mai sus li se adaugă eliminarea unor facilități fiscale cu efect imediat, în urma modificării Codului Fiscal. Această măsură pune presiune suplimentară pe antreprenori, prin faptul că sporește instabilitatea pieței forței de muncă în domeniul construcțiilor. Astfel, companiile care vor decide să nu compenseze din fonduri proprii scăderea salariului tuturor angajaților sau care nu au posibilitatea reală de a proceda astfel (exceptând obligația creșterii salariului minim) riscă să piardă forță de muncă. Cei care vor decide să o facă, vor cunoaște în mod real pe termen mediu o creștere de până la 14,5% a costurilor cu salariile și nu conform „sintagmei de doar 10% CASS”.

„Toate aceste efecte și creșteri ale costurilor se vor resimți în perioada următoare. Profiturile vor scădea, investițiile vor scădea, dar și creșterile salariale pentru combaterea efectelor inflaționiste vor fi limitate. Nu în ultimul rând lipsa de predictibilitate determină scăderea interesului sau slăbirea capacității unor companii de a activa pe piață. „O piață care nu este competitivă duce la prețuri nesustenabile sau la proiecte care riscă să nu fie duse până la capăt”, mai explică ei.

Jumătate din companiile care derulează activități de cercetare-dezvoltare (C&D), intervievate de AHK Romania, nu a profitat de facilitățile fiscale prevăzute în Ordinul comun al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Motivul principal îl constituie neclaritatea din lege, privind tipul de activități care se pot încadra în domeniul de C&D.

55% dintre companii spun că nu au aplicat pentru deducerea de 50% din taxa corporativă pentru cheltuieli legate de C&D. 49% dintre ele nu au aplicat nici pentru scutirea acordată impozitului pe venit în cazul salariaților din C&D.

În afara dificultăților legate de interpretarea legislației, companiile s-au confruntat cu o birocrație stufoasă și cu cerințe de raportare financiară excesive. În comparație cu proiectele finanțate din fonduri europene, raportarea financiară care se cere în cazul activităților de C&D este mult mai laborioasă.

În general firmele din domeniul C&D nu sunt la curent cu aceste modificări legislative. Majoritatea celor chestionați nu cunoaște sau cunoaște doar parțial aceste facilități fiscale. Companiile care au aplicat pentru obținerea acestor facilități au avut nevoie de mult timp pentru a înțelege și a defini domeniul de C&D sau pentru a determina costurile proiectelor individuale de C&D. Ele au reclamat lipsa informațiilor clare legate de procesul administrativ privind aplicarea deducerilor fiscale, accesul limitat la opinia unor experți, birocrația excesivă, nevoia de a certifica toate proiectele, dificultățile în pregătirea documentelor necesare, precum și preluarea modelului folosit de institutele de cercetare de stat, solicitat pentru pregătirea documentelor legate de activitatea de C&D.

„Ministerul de Finanțe și Guvernul României ar trebui să faciliteze companiilor accesul la această schemă de beneficii fiscale, pentru că în acest moment nu multe le pot folosi. Cu toții ne dorim ca România să devină un hub de cercetare-dezvoltare-inovare în Sud-Estul Europei. Haideți să folosim aceste instrumente disponibile pentru C&D și să încercăm să susținem toate activitățile de C&D pe care le derulează companiile stabilite aici. Ne dorim ca decidenții politici să formuleze un cadru legislativ care să încurajeze parteneriatele public-private și colaborarea între mediul academic și cel de afaceri, esențiale pentru dezvoltarea sectorului de C&D.  AHK România urmărește în continuare subiectul și va organiza o serie de evenimente pe această temă”, a spus directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz.

La chestionarul inițiat de AHK România, desfășurat în perioada 20 mai - 29 iunie a.c., au răspuns 64 de companii, dintre care 21 companii mari, 26 medii, iar restul companii mici.

Reprezentanți ai mediului de afaceri și politic la nivel înalt din cele trei țări s-au arătat interesați de o cooperare tot mai strânsă în domenii precum energia, digitalizarea, cercetarea-dezvoltarea și agricultura, considerate prioritare în actualul context geopolitic.

Peste 250 de participanți din România, Germania și Republica Moldova s-au reunit între 28-29 septembrie la Berlin, la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) și a Comitetului German pentru Europa de Est, pentru a lua parte la conferința economică româno-germană, precum și la mesele rotunde și întâlnirile organizate cu acest prilej. Ei au venit  atât din partea autorităților publice din cele trei state, cât și din zona politică și diplomatică și de afaceri,  din domenii precum: industria chimică și farmaceutică, transport-logistică, tehnologia informației, cercetare-dezvoltare, energie, gaz, telecomunicații, apărare și securitate, auto, retail, construcții, avocatură, regenerare urbană, bănci și alte industrii.

Cancelarul Republicii Federal Germania, Olaf Scholz și prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, au transmis mesaje video de susținere a cooperării economie din cele trei state.

„Țările noastre sunt pe cale să devină neutre din punct de vedere climatic, rămânând în același timp ţări industrializate de succes. (...) Susținem cu tărie aderarea României la spaţiul Schengen, ceea ce va conferi şi mai mult elan relațiilor comerciale bilaterale. Punem accentul pe parteneriate puternice şi sprijinim Republica Moldova pe drumul său european”, a spus cancelarul german. El s-a arătat recunoscător pentru faptul că Germania are parteneri de încredere precum România și Moldova și și-a exprimat speranța că schimburile dinte cele țări vor continua să crească. „Investitorii germani, mai cu seamă companiile mici şi mijlocii, au nevoie de condiţii cadru fiabile şi stabile pentru aceasta”, a spus el. În altă ordine de idei, cancelarul și-a exprimat speranța că România va accede la OECD în curând, devenind astfel şi mai atractivă și înlesnind transferul de know-how.

La rândul său, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a subliniat că Germania este cel mai important partener comercial al României , adăugând că „succesul companiilor germane înseamnă mai multă prosperitate și pentru România”. El a identificat mai multe direcții de cooperare în cadrul discuțiilor anterioare cu cancelarul Scholz, cum ar fi: investiții în industrie, agricultură, inovare și digitalizare, infrastructură rutieră și feroviară, participarea la reconstrucția Ucrainei, sprijinirea Republicii Moldova. Debutul exploatării gazelor din Marea Neagră a fost menționat, de asemenea, ca fiind un punct de cotitură pentru afacerile din sectoarele energetic și chimic. „Companiile germane sunt un investitor serios și au tot sprijinul meu. Trebuie să interconectăm regiunea în ce privește infrastructura, economia, apărarea comună și digitalizarea. Îi încurajăm pe toți oamenii de afaceri interesați să exploreze oportunitățile existente în România", a subliniat Ciolacu.

Prezent la Berlin, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a dat asigurări că Republica Moldova este o țară sigură pentru afaceri: „Implementăm agenda Uniunii Europene, regulamentele sale și regulile pieței. Guvernul este foarte atent față de mediul de afaceri și pregătit să  valorifice tot potențialul existent”. Atragerea și formarea forței de muncă bine pregătite, construirea de proiecte de infrastructură care să facă legătura între Moldova și Ucraina și România, realizarea tranziției către energia verde, dezvoltarea sectorului tehnologiei informației și, nu în ultimul rând, producția de vinuri reprezintă câteva dintre liniile de cooperare posibile între cele trei țări, enumerate de premierul Recean în cadrul conferinței.

„Situația din România și Republica Moldova arată că există oportunități de colaborare în comerț, în relațiile economice, în energie.  Din cauza schimbărilor pe plan global, trebuie să lucrăm mai aproape ca niciodată, deoarece globalizarea este sub presiune, ceea ce înseamnă că accesul garantat către piețe deschise la materiale ieftine sau energie ieftină, precum și  posibilitatea de a vinde bunuri peste tot nu mai există. Sunt interese locale, apar noi conflicte.  Dacă lucrăm împreună, putem reduce aceste tensiuni și ne vom consolida competitivitatea. Putem să ne unim forțele pentru a crea competențe în domeniul energiei și al materiilor prime și să devenim independenți", a declarat dr. Robert Habeck, ministrul federal pentru Economie și Protecție Climatică. El a apreciat evoluțiile economice din România și Republica Moldova, adăugând că Germania este interesată de proiecte comune cu țările din Europa de Est în domeniul energiei și hidrogenului verde. El a avut un mesaj și pentru Republica Moldova: „Este o situație dificilă în Republica Moldova, cu un război atât de aproape de granițe și vă rugăm să fiți răbdători cu investitorii străini. Companiile scanează terenul, vom crea un cadru și pentru investiții în Republica Moldova".

În chestiuni legate de politica externă, dr. Anna Lührmann, ministru de stat pentru Europa și Climă în cadrul Ministerului Federal de Externe, a subliniat angajamentul instituției germane față de extinderea spațiului Schengen către România și Bulgaria. Și pentru Republica Moldova a avut vești: „Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă extindere și sunt convinsă că Moldova va fi în curând membră a UE. Mulți oameni cred că țările la granița cu Ucraina, care este în război, sunt țări care se confruntă cu încercări de destabilizare din partea Rusiei, dar de fapt, când mă uit la Republica Moldova, văd un membru clar al familiei europene, o țară care împărtășește valorile noastre în ce privește democrația și statul de drept, care este pe deplin solidară cu Ucraina, cu alte cuvinte, care este un prieten apropiat al Germaniei".

Dumitru Alaiba, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării în Guvernul Republicii Moldova, a declarat cu această ocazie că țara sa a demonstrat că se poate schimba și adapta rapid: „Pe parcursul a 30 de ani am depins 100% de energia rusească și într-un an am schimbat acest model și am reușit să cumpărăm gaze din alte surse decât Gazprom. Ne interconectăm cu România și lucrăm rapid la rețeaua electrică. 70% din comerțul moldovenesc se derulează acum cu UE, SUA și Canada. În pofida unor incertitudini în regiune, suntem cu adevărat interesați de zona de  afaceri și dorim să atragem investiții din partea prietenilor din Republica Moldova", a subliniat el.

Pe aceeași linie a dialogului, ministrul român al Energiei, dr. Sebastian Burduja, le-a spus participanților că „România este deschisă pentru afaceri" în sectorul energetic. El a vorbit despre mixul energetic al României și a invitat comunitatea de afaceri să participe la identificarea împreună de soluții pe termen lung, în special în ceea ce privește stocarea energiei. Motivul pentru care România a ales și surse alternative este legat de securitatea energetică: „Putem folosi numai energie verde? Eu cred că nu, pentru că, așa cum mi-au spus experții, nu este ușor să menținem frecvența rețelei doar cu energie regenerabilă. Iar dacă investești doar în surse eoliene și solare, rețeaua este în mare risc și se poate ajunge la pană de curent. Da, sunt pentru energie verde, dar nu cu prețul securității energetice", a subliniat el.

Ministrul român al Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, a subliniat meritul mediului de afaceri pentru schimbarea economiei românești, prin aducerea tehnologiei, a know-how-ului și a noilor competențe în muncă. De asemenea, el a menționat efectele pozitive pe care aderarea la NATO și la UE le-au avut asupra dezvoltării României. Răspunzând îngrijorării mediului de afaceri în ceea ce privește infrastructura, ministrul Economiei a promis că se va strădui să scurteze timpul de transport și să reducă birocrația. În ce privește preocuparea comună legată de lipsa forței de muncă bine pregătite, Oprea a invitat sectorul privat să se alăture efortului statului de a păstra forța de muncă bine calificată în România.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a moderat întregul eveniment, iar președintele AHK Andreas Lier a deschis conferința. Acesta din urmă a spus că România s-a transformat dintr-un loc dedicate producției într-un centru de inovare și tehnologie și că va juca un rol important în tranziția către energia verde și în competitivitatea UE. „În ciuda tuturor provocărilor, perspectivele pentru relațiile economice româno-germane continuă să fie excelente și cred că România va continua să atragă multe investiții - teme noi, cum ar fi energia, sunt din ce în ce mai mult în centrul atenției". Motto-ul comunității de afaceri româno-germane, "Consolidarea parteneriatelor - Transformarea provocărilor în oportunități", include acum și Republica Moldova, a adăugat el.

Despre oportunitățile în noul context geopolitic a vorbit și dr. Volker Treier, membru în consiliul de administrație al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei. „Această situație aduce România și Republica Moldova și mai aproape de mediul de afaceri german. Noi încercăm să diversificăm și să aducem companiile germane pe piețele de încredere, unde putem să ne vindem produsele sau să producem, unde putem construi lanțuri valorice într-un mod sustenabil, cu energie sustenabilă, dar și cu materiale critice", a explicat el.

România este deja, de departe, cel mai important partener comercial al Germaniei în Europa de Sud-Est, iar  Republica Moldova, candidat la UE de anul trecut, nu își poate permite să aștepte prea mult în afara UE, a declarat Philipp Haußmann, membru în consiliul de administrație al Comitetului German pentru Europa de Est, co-organizator al conferinței. „România s-a transformat într-un adevărat partener pentru inovare, în special în domeniile cercetării și dezvoltării, digitalizării și tranziției către energia verde. La fel ca în Germania, restructurarea sistemului energetic este o prioritate ", a adăugat el.

În plus, evenimentul s-a axat pe patru subiecte cheie, care au fost discutate în detaliu de către reprezentanții mediului de afaceri și politic, în cadrul meselor rotunde: nearshoring și cercetare- dezvoltare, digitalizare, energie și „de la fermă la consumator".

Companiile participante la masa rotundă Nearshoring și R&D au spus că a fost o decizie bună să investească în România, deoarece au găsit aici o cultură industrială. Proximitatea, oamenii muncitori  și o potrivire culturală cu Germania sunt alte motive pentru nearshoring (relocalizare). Birocrația, infrastructura de transport, lipsa noilor tehnologii și, uneori, a personalului calificat au fost câteva dintre aspectele negative care au fost discutate cu reprezentanții politici.

Din panelul privind Digitalizarea a reieșit că România are o conexiune bună la internet, dar instituții slab conectate la noile tehnologii. Cu toate acestea, pandemia a dus la o mai bună înțelegere în rândul politicienilor a importanței digitalizării. Într-o administrație birocratică, aceasta reprezintă o infrastructură critică. Un prim pas în acest demers îl constituie formarea profesională angajaților. În altă ordine de idei, digitalizarea populației trebuie să înceapă foarte devreme, cu sprijinul autorităților.

România, Republica Moldova și Germania vor coopera pentru a asigura energie la prețuri accesibile pentru consumatorii rezidențiali, publici și privați. Înlocuirea vechilor tehnologii cu cele noi pentru a obține eficiență energetică, utilizarea întregului portofoliu disponibil al mixului de energie, consolidarea surselor regenerabile de energie au fost câteva dintre propunerile companiilor în cadrul celui de-al treilea panel al conferinței, axat pe Energie. Companiile și-au exprimat interesul pentru continuarea investițiilor  în rețeaua de distribuție și au solicitat sprijinul administrației în acest demers. O inițiativă comună public-privată ar face ca lucrurile să avanseze.

Masa rotundă „De la fermă la consumator” (From Farm to Fork) a scos la iveală multe dintre problemele cu care se confruntă agricultura românească. În ciuda faptului că este tradițional o țară agricolă, România importă foarte multe alimente. Pe de altă parte, terenul arabil se reduce de la an la an, iar tinerii nu mai doresc să lucreze în agricultură. Prin urmare, cea mai mare provocare este atragerea tinerei generații către acest domeniu. Un alt subiect de discuție s-a referit la transformarea României într-un nou hub agricol pentru Europa. Investițiile în tehnologie, reducerea risipei de alimente, precum și producerea lor pe plan local au fost câteva dintre soluțiile oferite de participanți.  

Conferința economică Româno-Germană se află la cea de-a doua ediție, după cea organizată hibrid în 2021, care s-a bucurat de un mare succes.  Evenimentul oferă o platformă de dialog între participanți, cu scopul de a consolida relațiile trilaterale, de a crea noi oportunități de afaceri și de a crește prezența companiilor germane în România și Republica Moldova.

Cu unele diferențe de la o țară la alta, mulți cetățeni din Europa Centrala și de Est locuiesc în blocuri ce necesită modernizare urgentă, sunt în situația de sărăcie energetică, au pierderi de energie din instalații, plătesc o mare parte a veniturilor pe facturile la energie, chiar dacă energia este subvenționată.

Pornind de la aceste caracteristici menționate în cadrul simpozionului „Eficiența energetică și energiile regenerabile în sectorul construcțiilor, inclusiv în clădirile de patrimoniu”, opt firme germane au adus în România soluții de eficientizare a consumului de energie: Böger Systemklinker, Econtech-Theiss, Energiewerkstatt GmbH & Co. KG, LMT Leuchten + Metall Technik, RCT - Remote Control Technology, SICC Coatings, Sievert SE, SUNSET Energietechnik. Soluțiile au fost prezentate în cadrul evenimentului organizat marți, 12 septembrie, la InterContinental Athénée Palace Bucharest, de către Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

„Deși România este din 2019 un exportator net de energie, trebuie totuși să-și eficientizeze consumul, un element important și în PNRR. Tranziția către energia verde și eficiența energetică a fost o provocare și pentru industria din Germania, fapt ce a impulsionat companiile să dezvolte inovații pe zona de energie. Ne bucurăm că aici sunt firme care vor prezenta aceste soluții. La rândul lor, reprezentanții companiilor și instituțiilor românești au posibilitatea să-și aducă aportul la îmbunătățirea situației energetice în România”, a declarat în deschiderea simpozionului Sandrina Köbinger, șefa Serviciului economic din Ambasada Germaniei la București.

Companiile germane și-au prezentat pe scurt produsele – materiale și tehnologii în construcții - care asigură eficiența energetică pe termen lung. Scopul este ca prin aceste soluții să crească durata de viață a unei clădiri, cu economisirea de energie, au spus reprezentanții companiilor germane. „Dacă respectivele clădiri arată bine, le crește valoarea de piață și crește și confortul locatarilor”, au spus ei. Printre soluțiile prezentate se numără materiale de izolare pentru acoperiș și fațade, cu elemente compozite de izolare termică și fonică, ce se prind cu șuruburi; o membrană reflectivă de acoperiș, care reduce căldura dar și umiditatea în interior; sisteme de montare și tencuieli, cu consum redus de ciment; sisteme integrate pentru optimizarea consumului de energie, personalizate la cererea clientului, care pot fi pompe de căldura, sisteme de încălzire pe biomasa, sisteme  fotovoltaice, de ventilație, de dezumidificare cu recuperare de căldură, dotarea cu perdele verzi de umbrire cu efect de răcire, sisteme de alarmă pentru protecția de gaze periculoase. Alte soluții prezentate au fost centralele de cogenerare, sistemele de iluminat arhitectural pentru gări, stații de metrou, tuneluri, sistemele inteligente de monitorizare de la distanță, diverse sisteme solare de producere a energiei verzi.

În a doua parte a zilei discuțiile s-au axat pe oportunități și provocări în sectorul construcțiilor, inclusiv în clădirile de patrimoniu prin implementarea soluțiilor de eficiență energetică și energii regenerabile. Au fost discuții consistente cu Răzvan Munteanu, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Cristian Hiver, Trustul de Clădiri Metropolitane SA, Rafat Kamal, REC Immpuls. „Grija pentru semenii noștri, grija pentru conservarea patrimoniului orașului nostru trebuie să reprezinte principala preocupare a administrației publice prin programele de consolidare și de eficiență energetică,” a declarat Răzvan Munteanu - Director executiv, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Johannes Becker, TPA Admin SRL și Carmen Rădulescu, STALFORT Legal. Tax. Audit. Au subliniat că legislația actuală setează cadrul necesar, iar fondurile europene disponibile în actuala perioadă de finanțare creează oportunități atât pentru sectorul public cât și pentru cel privat.

Din dezbateri a reieșit că este nevoie de câștigarea încrederii comunităților în vederea implicării acestora in proiecte, de răbdare, dar și de creșterea profesionalismului și seriozitate în pregătirea proiectelor. Autoritățile publice ar trebui să fie trend setter în aplicarea soluțiilor de eficiență energetică și energiilor regenerabile în clădiri.

La eveniment au participat reprezentanți ai companiilor românești și germane din domeniu, ai administrației publice centrale și locale, ai institutelor de cercetare, universităților, muzeelor, agențiilor guvernamentale, firmelor de arhitectură.

Simpozionul face parte din proiectul inițiat și finanțat de Ministerul Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK) pentru companiile germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul eficienței energetice și are ca scop promovarea pe piața românească a sistemelor și produselor germane.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în zilele de 28 și 29 septembrie, la Berlin,  Conferința Economică Româno-Germană, cel mai important eveniment al său din toamna acestui an. Vor participa reprezentanți la nivel înalt din guvernele României, Germaniei și Republicii Moldova, alături de invitați din partea companiilor și autorităților publice din cele trei state.

Printre cei care au confirmat prezența se numără ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan Radu Oprea și cel al Energiei, Sebastian -Ioan Burduja. Din Germania vor participa cancelarul  Olaf Scholz (printr-un mesaj video), ministrul federal pentru Economie și Protecția Climei, dr. Robert Habeck și ministrul german de stat pentru Europa și Climă din Ministerul Federal de Externe, dr. Anna Lührmann. Din Republica Moldova vor veni premierul Dorin Recean, ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Energiei, Victor Parlicov și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

În prima zi a conferinței, ce se va desfășura la sediul Camerei de Comerț și Industrie din Berlin,  discuțiile din cadrul meselor rotunde se vor concentra pe relocalizare, cercetare-dezvoltare și digitalizare în domenii precum infrastructura, orașele și regiunile, securitatea cibernetică. A doua zi evenimentul va avea loc la Camera Germană de Comerț și Industrie, iar tematicile abordate vor cuprinde energia durabilă și la prețuri accesibile, economia circulară și agricultura.

Evenimentul oferă o platformă de dialog între participanți, cu scopul de a consolida  relațiile trilaterale, de a crea noi oportunități de afaceri, precum și de a crește prezența firmelor germane în România și Republica Moldova. Sunt așteptate să participe atât companii germane, deja prezente în România și Republica Moldova, care doresc o consolidare a poziției lor în cele două țări, cât și companii germane care caută noi proiecte și locuri pentru investiții sau piețe pentru export. Companiile românești și cele moldovenești vor avea ocazia de a găsi noi parteneri de afaceri printre firmele germane.

„Prima ediție a conferinței, care a avut loc în 2021, deși organizată hibrid, a avut o participare peste așteptări, ceea ce ne-a încurajat să continuăm. AHK România intermediază comunicarea directă dintre reprezentanții companiilor dintre cele trei țări, dar și între mediile economic și politic. Este așadar o oportunitate pentru oamenii de afaceri să întâlnească potențiali parteneri și să discute direct cu factorii de decizie din ministere sau administrația publică”, spune Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Contextul geopolitic favorabil României și faptul că țara se dezvoltă în domeniul cercetării-dezvoltării și al infrastructurii digitale verzi o fac mai atractivă ca destinație de investiții. Investițiile începute  în infrastructură, inclusiv în cea digitală și verde, susținute cu fonduri europene, reprezintă un alt aspect de interes pentru firmele germane. În plus România este deja un actor regional important în domeniul producției și furnizării de energie.

1. V-a contactat vreun reprezentant al guvernului sau al unui minister despre intenția de a introduce un impozit pe cifra de afaceri? Dacă da, vă rugăm să detaliati.
În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, au existat mai multe știri în mass-media, neexistând un proiect de lege oficial cu privire la normele care reglementează punerea în aplicare a acestei taxe. Bineînțeles că un astfel de subiect este de mare interes pentru membrii AHK și pentru întregul mediu de afaceri și urmărim îndeaproape fiecare informație publicată, în special declarațiile factorilor de decizie politică, dintre care unele pot avea mai degrabă un impact negativ asupra mediului de afaceri.

 Impozitul pe cifra de afaceri nu prezintă o noutate, fiind subiect de dezbatere de mult timp în mass-media. Dar, încă o dată, este absolut necesar ca efectele măsurilor fiscale asupra României ca amplasament investițional și de afaceri și impactul asupra companiilor cu sediul în România să fie analizate foarte atent și discutate transparent cu mediul de afaceri.

 Deși înțelegem necesitatea unei reforme fiscale care să vizeze creșterea veniturilor statului, reducerea cheltuielilor și colectarea optimă a taxelor, considerăm că măsurile discutate în prezent pentru reducerea deficitului bugetului de stat sunt nesustenabile. Un impozit pe cifra de afaceri, de exemplu, ar avea un impact foarte negativ în opinia noastră, deoarece ar reduce competitivitatea economiei românești.

 2. Cum ar afecta mediul de afaceri un impozit pe cifra de afaceri de 1%?

De obicei, pentru investitori, unul dintre criteriile pe care se bazează atunci când aleg țările în care să investească este cadrul fiscal, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu poate avea un impact negativ asupra comunității de afaceri din România. Această incertitudine, lipsa de claritate legislativă și de transparență afectează în mod direct procesele decizionale, deoarece nu putem planifica în mod rezonabil resursele sau estima bugetele. În plus, în lipsa unui studiu de impact, nu știm în ce măsură impozitul pe cifra de afaceri va afecta dezvoltarea afacerilor și creșterea economică.

 Sunt îngrijorat de impactul pe care îl poate avea această măsură asupra companiilor, deoarece, spre deosebire de impozitul pe profit, care presupune ca o companie să fi obținut profit, impozitul pe cifra de afaceri înseamnă că și compoaniile care nu obțin profit trebuie să plătească impozit. De exemplu, în unele sectoare de activitate, este practic obligatoriu pentru companii să aibă ca obiectiv o cifră de afaceri ridicată pentru a beneficia de efectele de scară.În mod normal, aceste companii au o marjă de profit mică. O impozitare a cifrei de afaceri ar aduce aceste societăți în pierdere.

 Un alt exemplu sunt companiile de cercetare și dezvoltare, un sector pe care România încearcă să îl dezvolte și să atragă invetiții deoarece creează o valoare adăugată mare. Aceste companii nu se concentrează pe obținerea de profit. Impozitarea cifrei de afaceri ar face ca aceste companii să își reducă activitățile de cercetare și dezvoltare în România din cauza impozitării nefavorabile.

 Logica introducerii unui astfel de impozit omite reacția companiilor, care vor fi încurajate să își migreze activitățile în alte țări din UE, fapt care contribuie la slăbirea potențialului de creștere a economiei românești.

 3. Ce spun companiile membre AHK despre această propunere?

Companiile noastre membre sunt foarte îngrijorate.Așa cum am afirmat deja, considerăm că impozitarea cifrei de afaceri este inegală, neproporțională și că, pe termen lung, va reduce substanțial investițiile în România.

 În prezent, în România sunt acvtive peste 9500 de companii cu capital german din diverse branșe (servicii, producție, comerț, construcții, furnizare de energie și apă, deșeuri, etc,.), iar până în 2021 acestea au realizat în România investiții de peste 12 mld. euro.

 AHK România a realizat un sondaj în perioada 13 februarie - 17 martie 2023, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra afacerilor / investițiilor companiilor germane. În ceea ce privește investițiile, 40% dintre companii au răspuns că își vor crește investițiile în următoarele 12 luni (2022: 25%), în timp ce 24% dintre companiile intervievate au fost mai prudente și au planificat sume mai mici de investiții (2022: 20% ).Cu toate acestea, nu suntem în măsură să confirmăm că procentul total de 64% dintre companiile care intenționau să realizeze investiții suplimentare în România ar mai fi aplicabil și acum, în contextul dezbaterilor recente privind noile măsuri fiscale.

 Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate, iar în puținele cazuri în care a fost pusă în aplicare, aceasta vizează doar 1-2 sectoare, nu întreaga economie. Din informațiile publice reiese că impactul semnificativ asupra bugetului de stat provine din TVA, contribuțiile la asigurările sociale și alte taxe. Prin urmare, este posibil ca implementarea unei astfel de măsuri (impozit de 1% pe cifra de afaceri) să nu conducă la o creștere substanțială a veniturilor care să îmbunătățească deficitul bugetar actual, însă nu cunoaștem sumele reale, deoarece nu a fost publicat niciun studiu de impact.

 Creșterea impozitelor se va traduce prin creșterea costurilor bunurilor/serviciilor, ceea ce, în final, va afecta consumatorii finali.De asemenea, creșterea taxelor va afecta bugetul companiilor pentru investițiile viitoare, întrucât majoritatea companiilor și-au stabilit deja planul de afaceri și strategiile pentru anul următor, fără a lua în calcul impactul unei astfel de taxe/majorări a taxelor curente.

 4. Mai mulți miniștri acuză marile companii multinaționale de "optimizare fiscală", scoțând o parte din profiturile lor din țară și transferându-le către companiile-mamă.Care este răspunsul dumneavoastră la aceste acuzații?

Aceste acuzații circulă în mass-media de mai mult timp, dar de fiecare dată fără o justificare reală în spate. În contextul actual al mediului fiscal global și având în vedere evoluțiile recente ale legislației fiscale a UE (de exemplu, punerea în aplicare a Pilonului 2, ATAD II și a directivelor UE DAC6/DAC7), autoritățile se concentrează în mod clar pe substanța tranzacțiilor, pe normele de combatere a evaziunii fiscale și pe transparența fiscală.

 Există audituri fiscale periodice și audituri fiscale antifraudă pentru marii contribuabili, precum și pentru contribuabilii cu risc ridicat, care monitorizează afacerile fiscale ale acestor companii, iar în cadrul fiscal actual, care este din ce în ce mai transparent, există, din punctul meu de vedere, puțin loc pentru scheme sofisticate de transfer al profiturilor în străinătate.

 Mai mult, companiile multinaționale se bazează pe experiența globală a companiilor-mamă și realizează investiții în România finanțate de companiile din grup, care altfel nu ar fi fost făcute; creează centre de excelență în cercetare și dezvoltare și depun eforturi susținute pentru a obține o performanță financiară bună, de aceea consider că astfel de acuzații nu sunt susținute de o analiză corectă și de fapte reale. Mai mult, ar trebui să analizăm întregul impact al acestor investiții străine: creează oportunități de angajare pentru cetățenii români, achiziționează bunuri și servicii de la alți furnizori locali, utilizează materii prime disponibile în România etc.

 5. Care sunt sugestiile AHK cu privire la măsurile fiscale?

România trebuie să rămână atractivă pentru investitorii privați și să demonstreze stabilitate și predictibilitate, pentru a fi un candidat viabil pentru aderarea la Schengen și la OCDE. Din punctul nostru de vedere, toate aceste măsuri care circulă în mass media fără discuții calitative prealabile cu mediul de afaceri afectează negativ imaginea României ca țară stabilă și atractivă în fața companiilor care operează în România și a potențialilor investitori.

 În general, statul ar trebui să analizeze în ce măsură astfel de măsuri de reducere a costurilor pot reduce efectiv deficitul public. O soluție mai sustenabilă și cu impact pe termen lung ar fi cu siguranță reducerea cheltuielilor publice, de exemplu, ajustarea cheltuielilor bugetare prin reducerea personalului administrativ inutil și eliminarea pensiilor speciale.

Alte măsuri ar putea fi:

Consolidarea capacităților administrative și digitale ale ANAF;
Dezinvestiții în active care nu sunt utilizate în mod eficient - de exemplu, privatizarea anumitor investiții care sunt generatoare de pierderi și care sunt susținute în mod substanțial prin sprijin de stat;
Măsuri mai concrete de abordare a sectoarelor cu potențial de fraudă fiscală - mai multe inițiative de audit fiscal la diverse categorii de operatori economici, digitalizarea și aplicarea fermă a măsurilor electronice (de exemplu, plăți electronice în loc de plăți în numerar);
Sprijinirea creșterii economice - o mai bună monitorizare a lucrărilor de infrastructură în curs, o mișcare mai rapidă a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE;

Asigurarea anumitor scutiri/facilități pentru companiile/multinaționale care își relochează activitatea în alte zone decât marile orașe, ceea ce va contribui la dezvoltarea celor mai mici comunități din mediul rural, concentrându-se pe zonele de investiții care ar aduce o valoare mai mare economiei.

În prima jumătate a anului 2023 schimburile comerciale dintre România și Germania au depășit cu 11% volumul schimburilor din aceeași perioadă a anului trecut, conform Biroului Federal de Statistică (Destatis)

Importurile și exporturile dintre România și Germania au însumat în perioada ianuarie – iunie 2023 peste 20,5 mld EUR. Creșterea este de 11,4 % față de aceeași perioadă a anului trecut (primele șase luni 2022: 18,4 mld EUR).

Astfel, exporturile către România s-au ridicat la 10,7 mld. EUR, ceea ce înseamnă o creștere de 8,1% față de perioada similară din 2022, în vreme ce importurile Germaniei din România au însumat 9,8 mld. EUR, în creștere cu 15,3% față de primele șase luni ale anului trecut. Aceste rezultate plasează România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei privind exporturile și pe locul 21 privind importurile.

„Relațiile economice româno-germane au avut și în acest an o evoluție pozitivă. Interesul firmelor germane de a deschide afaceri sau a-și extinde activitățile în România este în continuare mare. Însă, pentru un mediu de afaceri favorabil și competitiv, companiile au nevoie de predictibilitate, în special în privința  politicilor fiscale. Mediul de afaceri solicită de mult timp o strategie fiscală pe termen lung, care să urmărească utilizarea mai eficientă a finanțelor publice, să consolideze în același timp capacitatea administrativă a autorităților fiscale, prin profesionalizare și prin digitalizarea proceselor”, spune Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

În ceea ce privește Republica Moldova, volumul schimburilor comerciale în primele șase luni ale anului a depășit 413 mil. EUR, cu 2,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile au însumat peste 274 mil. EUR, în creștere cu 8,1%, iar importurile din Republica Moldova au fost de 139 mil. EUR, în scădere cu 6,1% față de primele șase luni din 2022.

În efortul comun de a consolida relațiile economice dintre România, Germania și Republica Moldova, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în cooperare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft) și Invest Moldova, a organizat o delegație de afaceri la Chișinău în perioada 26-28 iunie 2023. Vizita în Republica Moldova a avut ca scop principal întărirea cooperării economice dintre cele trei state, prin facilitarea contactelor și a parteneriatelor cu actori economici din această țară. Ca amplasament investițional, Republica Moldova are avantajul așezării sale geografice, al acordurilor de liber schimb încheiate și al unei zone libere economice.

Din delegație au făcut parte reprezentanți ai AHK România, ai Comitetului German pentru Europa de Est, ai Agenției de Dezvoltare Economică a Republicii Federale Germania – Germany Trade & Invest și nouă companii germane și românești din domenii precum siguranță rutieră, energie, distribuție de gaze, consultanță de afaceri, producția de mobilier, IT, consultanță imobiliară.

Membrii delegației au avut întâlniri cu Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Victor Parlicov, Ministrul Energiei. Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a moderat o masă rotundă, la care au participat secretari de stat din guvernul moldovean, directori ai agențiilor guvernamentale, de investiții, ai ambasadei Germaniei din Republica Moldova, ai companiilor și asociațiilor germane de cooperare pe diverse domenii. „Dorim să intensificăm relațiile dintre România, Germania și Republica Moldova. Sunt optimist că stabilitatea politică se va menține și relațiile economice dintre cele trei țări vor deveni și mai strânse, în spiritul laitmotivului care ne ghidează în acest an: Strengthening Partnerships. Turn challenges into opportunities”, a spus Metz.

Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat în deschiderea lucrărilor: „Statutul de țară candidată la aderarea la UE, care ne va oferi în următorii ani o legislație armonizată și o piață favorabilă pentru producția și procesarea produselor agricole, sunt aspecte care creează oportunități de afaceri profitabile în țară și dau încredere investitorilor că intră pe o piață sigură".

La întâlnirea cu premierul Republicii Moldova s-a discutat despre oportunitățile de investiții și de afaceri pentru a dezvolta economia și a crea mai multe locuri de muncă, fiind subliniată și necesitatea intensificării colaborării dintre Republica Moldova și Germania pe segmente de interes comun. „Guvernul Republicii Moldova creează condiții atractive investitorilor, cu accent pe debirocratizarea și digitalizarea proceselor, oferirea facilităților fiscale, creșterea productivității întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea infrastructurii și logisticii”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean. 

Programul delegației a mai cuprins vizite la Universitatea Tehnică a Moldovei și la patru companii germane ce desfășoară activități în această țară. Au fost de asemenea și multiple ocazii de interacțiuni personale și B2B cu parteneri locali.

Vizita la Chișinău reprezintă un preambul al Conferinței de afaceri româno-germane, pe care AHK România o va organiza în zilele de 28-29 septembrie la Berlin, în cooperare cu Comitetul German pentru Europa de Est, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie Germane (DIHK), al Biroului Federal pentru Relații Externe și al Ministerului Federal pentru Economie și Protecție Climatică. La conferința din toamnă sunt invitați reprezentanți la nivel înalt din guvernele celor trei țări, Germania, România și Republica Moldova, alături de oameni de afaceri. Scopul evenimentului este întărirea legăturilor economice dintre cele trei state, în actualul context geopolitic dificil.

AHK România deține un mandat oficial pentru intensificarea relațiilor de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania, contribuind astfel la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În acest context a înființat la 1 ianuarie 2020 un Centru de competență pentru Republica Moldova, la sediul său din București.

Cu mixul său energetic diversificat, bazat în mare parte pe producție de energie verde, România ar putea crea valoare adăugată în economia sa locală și, în același timp, să alimenteze cu energia rămasă statele din jurul său și nu numai. Are nevoie însă de un cadru administrativ și legislativ stabil și predictibil, pentru a da încredere investitorilor să meargă mai departe, au spus principalii actori privați din domeniul energiei, din România și Germania, în cadrul mesei rotunde organizate de AHK România, în colaborare cu Comitetul German pentru Europa de Est (Ostausschuss der Deutschen Wirtschaft), pe tema „România în arhitectura europeană de energie - posibilități de cooperare”.

„Evenimentul de astăzi își propune să sublinieze rolul României în arhitectura politicilor de energie, pe de o parte și să informeze cu privire la perspectivele de dezvoltare și la țelurile  țării în sectorul energetic, pe de altă parte. Dorim să vedem cum putem crește nivelul nostru de cooperare, între domeniul de business și cel politic, într-o situație de win-win”, a menționat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

Reprezentanții mediului de afaceri s-au arătat mulțumiți de felul în care România a evoluat către tranziția energetică în ultimii doi ani. Au adus însă în atenție perspectiva investițiilor din industrie, care nu se pot face „pentru doi ani”: companiile intenționează să rămână o perioadă îndelungată atunci când vin într-o anumită țară.

În România există resurse semnificative de energie. „Oportunitățile disponibile sunt impresionante. Dacă acest potențial continuă să fie dezvoltat și dacă se fac noi investiții, de exemplu în capacitatea de stocare, în rețeaua de transport,  în explorări viitoare, în formare profesională etc., România poate să producă valoare adăugată și își poate crește produsul intern brut. De asemenea, țara poate juca un rol important în tranziția către energia verde și deveni astfel și mai competitivă.  Toți actorii implicați în acest proces trebuie să continue  să colaboreze, să-și coordoneze acțiunile și să se implice. Prin urmare, vedem oportunități excelente de cooperare între companiile germane și românești,” a declarat Andreas Lier, președintele AHK România

Reprezentanții oamenilor de afaceri au pledat pentru o abordare pragmatică și atunci când se elaborează legislația la nivel european. Deși aceasta are la bază ținte politice, planurile de investiții se fac cu ingineri și experți și este de dorit ca aplicarea acestor planuri să nu fie apoi pusă sub semnul întrebării. În context, ei au menționat că, pentru a realiza tranziția, este nevoie de gaz, de energie nucleară și chiar și de cărbune, cu tehnologia corespunzătoare pentru procesul de decarbonizare.

O altă solicitare a industriei a fost legată de extinderea rețelei de distribuție, cea care duce energia la clientul final. Este dificil pentru companii să facă planuri de investiții fără a ști că pot transporta toată energia produsă. Între altele, România ar mai avea nevoie de o legislație stabilă pentru producția de hidrogen și să-și integreze mixul energetic pe piața de energie a Uniunii Europene.

La rândul lor, reprezentanții producătorilor de energie electrică din România au fost de acord că e nevoie de politici care să reducă birocrația și care să dea mai multă flexibilitate și stabilitate investițiilor. Din totalul energiei produse local,  80% este produsă fără mari emisii de carbon, iar autoritățile vor continua investițiile în energia verde, dar și în cea nucleară. Piața de energie este interconectată acum în Europa, nu mai există piețe naționale, iar energie nu este mai ieftină în România decât în Germania. De aceea este nevoie de cooperare, au spus ei.

Reprezentanții instituțiilor publice au adăugat că acest lucru este dorit și de actualul premier al României, care dorește să facă aici un hub energetic, folosind inclusiv fondurile europene disponibile.

Participanții la masa rotundă s-au arătat  deschiși în a afla și a discuta diversele puncte de vedere, păreri și idei venite atât din partea business-ului, cât și a politicului sau a altor instituții ale statului.

Îndrăgitul eveniment estival al comunității de business româno-germane, Sărbătoarea Verii, a adus laolaltă în grădina hotelului Crowne Plaza din București peste 600 de invitați, din zona politică și guvernamentală, de business, din partea asociațiilor profesionale și non profit, a administrației publice și mass-media. Prin aceasta, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană dovedește încă o dată că este un liant între mediile economic, social și politic din România. AHK pune astfel bazele construirii de parteneriate puternice și își respectă promisiunea făcută la începutul anului, prin motto-ul ales: „Strengthening Partnerships – Turn Challenges into Opportunities”.

În deschiderea evenimentului, Sebastian Metz, directorul general AHK România, le-a mulțumit membrilor pentru prezența atât de numeroasă care demonstrează că „suntem o comunitate de business puternică, care se implică dincolo de temele economice și în proiecte sociale. Pentru că atunci când vorbim de parteneriate ne referim nu doar la afaceri, ci și la societate și la sport”.

De aceea l-am invitat alături de noi pe Carol-Eduard Novak, fost ministru al Sportului și câștigătorul a cinci medalii de aur la Campionatele mondiale de Paraciclism, precum și a unei medalii de aur la Jocurile Paralimpice din Londra, în 2011. Singurul campion paralimpic al României a spus că la baza succesului său a stat o strategie de setare a țintelor, care l-au motivat  și munca de echipă, care l-a ajutat să se coordoneze: „Uneori oamenii te pot dezamăgi, dar nu se poate construi nimic fără o echipă. Fără schimbul de idei, de experiențe, de energie, fără sprijin reciproc, nicio victorie nu durează. Mai mult decât oricare alt domeniu, sportul ne învață ce înseamnă puterea echipei, a fair-play-ului, iar aceste principii trebuie să ne ghideze de-a lungul întregii vieți, al carierei sau  al opțiunii de business”.

La rândul său, președintele AHK România, Andreas Lier, a mulțumit companiilor din comunitatea AHK pentru solidaritatea arătată Ucrainei și pentru întărirea parteneriatelor cu Republica Moldova. „Succesul AHK este succesul dumneavoastră – o echipă puternică și mulți parteneri”, le-a spus el membrilor, adăugând că, în ciuda tuturor provocărilor, perspectivele relațiilor economice româno-germane rămân excelente. „România a devenit un hub tehnologic și de inovație, va continua să atragă investiții și va juca un rol important în transformarea verde și în competitivitatea Uniunii Europene, având în vedere că teme noi precum energia devin din ce în ce mai importante. Relațiile bilaterale româno-germane au marcat un nou record anul trecut, prin atingerea pragului de 40 de miliarde de euro în ce privește schimburile comerciale, iar dinamica investițională continuă”, a afirmat Lier.  

Pe lângă muzică și voie bună a fost prezentă și tradiționala tombolă caritabilă. Companiile membre au pus la dispoziție peste 400 de premii, de la produse alimentare sau de picnic, la încărcătoare solare, aspiratoare, mobilier ergonomic de birou, ceasuri și vouchere de masă și de vacanță. Suma strânsă din biletele de la tombolă, peste 27.000 RON, a fost donată către trei organizații neguvernamentale: Altenhilfe Bukarest, Taxiul Cu Bomboane și Ajungem Mari.

Suma donată Altenhilfe Bukarest va fi folosită pentru ajutoarele lunare acordate persoanelor vârstnice reprezentând minoritatea germană din București, cu venituri mici. Acestea constau în alimente și medicamente și un sprijin pentru cheltuielile utilităților pe timp de iarnă. Taxiul cu Bomboane ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor bolnavi şi cu dizabilităţi, iar Ajungem Mari sprijină educaţia copiilor şi tinerilor din centre de plasament şi medii defavorizate.

Sărbătoarea Verii este un eveniment de tradiție al AHK România, organizat de 20 ani, cu scopul de a reuni comunitatea de afaceri româno-germană cu celelalte medii din societate, într-un cadru relaxat și agreabil.

1. BASF organizează, pentru al treilea an consecutiv, concursul pentru start-up-uri și soluții inovatoare și va susține câștigătorul în dezvoltarea proiectului
2. Etapa înscrierilor în concurs va dura până pe 29 septembrie
3. Participanții din România își vor prezenta soluțiile inovatoare împreună cu cei din Bulgaria și Grecia, urmând ca cele mai bune două idei să avanseze în Marea finală, organizată pentru Europa Centrală și de Sud-Est

12 iunie 2023, București – Cea mai mare companie chimică din lume, BASF, în parteneriat cu AHK România, anunță începerea înscrierilor pentru concursul de inovații dedicat start-up-urilor și soluțiilor inovatoare din țară. Participarea este gratuită, iar ideile înscrise trebuie să ofere soluții concrete în domeniul tranziției verzi și digitale. BASF Innovation Hub 2023 se concentrează pe tehnologii curate (Cleantech), circularitate și agricultură sustenabilă (Farm to Fork) – vă invităm să citiți mai multe despre subiectele ediției pe site-ul oficial www.join-innovationhub.com.

„Lumea start-up-urilor este un loc fascinant!”, spune Andreas Lier, Director General pentru România, Bulgaria și Macedonia de Nord. „În regiune sunt mulți antreprenori creativi care produc inovații capabile să ne facă viața mai bună și mai ușoară, găsind, în același timp, răspunsuri la provocările actuale. Adesea, dacă nu li se oferă susținerea necesară pentru ca ideile lor să devină reale, utile, aplicabile și sustenabile pe piață, acestea rămân doar pe hârtie. Sustenabilitatea stă în spatele ediției BASF Innovation Hub din acest an, deoarece tema principală – Envision 2050 - Imaginează-ți anul 2050 – este în concordanță cu viziunea noastră că Europa va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050."

Etapa înscrierilor pentru BASF Innovation Hub 2023 va dura până pe 29 septembrie, la miezul nopții, iar singura cerință pentru participare este ca membrii start-up-ului sau inovatorii individuali să aibă vârsta de peste 18 ani.

Participanții din România  vor avea șansa să își prezinte ideile împreună cu cei din Bulgaria și Grecia. Doi câștigători se vor califica automat în Marea finală, unde își vor prezenta din nou ideile, împreună cu ceilalți câștigători din 11 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Câștigătorul Marii finale va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro brut.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, adaugă: „BASF Innovation Hub este o platformă și o competiție constructivă, care încurajează, sprijină și motivează inovatorii promițători să dezvolte soluții care să facă și mai rapid drumul către un viitor sustenabil. Este un pas în efortul comun de a reduce poluarea și a frâna schimbările climatice, prin sprijinirea celor ce pot aduce plusvaloare tehnologiilor verzi și agriculturii sustenabile. Salutăm implicarea companiilor care au capacitatea și expertiza de a descoperi idei inovatoare și de a le transforma în proiecte.”

Andreas Lier consideră că BASF Innovation Hub este un eveniment important și este încântat că, în plus față de sprijinul acordat câștigătorului pentru dezvoltarea proiectului, compania va oferi tuturor participanților și alte tipuri de susținere, precum expertiză, oportunități de networking și expunere. „Trăim într-o perioadă de dezvoltare rapidă, în care drumul parcurs de la idee la implementare este, teoretic, mai fezabil ca niciodată. Corporațiile, datorită infrastructurii lor dezvoltate și numărului mare de experți, au experiența necesară, pe care ar trebui să o împărtășească și mai mult cu cei care inovează.”

Pentru mai multe informații despre proiect, cerințe și modul de înscriere, vizitați pagina web oficială http://www.join-innovationhub.com/ și canalul oficial de YouTube al evenimentului https://www.youtube.com/@basfinnovationhub/streams.

O parte din Consiliul Director al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) a fost reconfirmat, potrivit deciziei membrilor exprimată prin vot, cu ocazia Adunării Generale anuale.

Ca noutate, Nikolaus Eichert (WPD Romania SRL) a fost ales membru în Consiliul Director. Mandatul lui Florin Sabou (Sialtpro SRL) a expirat. Au fost realeși pentru un nou mandat Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine SRL), Andreas Lier (BASF), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania) și Simona Melnic (MedicHub Media SRL). În rest, componența Consiliului Director și a Comisiei de cenzori a rămas aceeași:

Președinte – Andreas Lier ( BASF)

Director general AHK România  - Sebastian Metz

Vicepreședinți: Christian von Albrichsfeld (Continental Automotive România SRL), Daniel Gross (REWE România SRL)

Membri: Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine SRL), Volker Raffel (E.ON România), Petru Rușeț (Siemens Energy România), Günter Krasser (Infineon Technologies Romania), Michael Beier (CLAAS Regional Center South East Europe SRL), Simona Melnic (MedicHub Media SRL), Marco Alpert (Bawi Construction), Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (WPD Romania SRL).

Comisia de cenzori:  Adriana Costea (PricewaterhouseCoopers),  Tobias Seiferth (Banca Comercială Română SA), Costina Constantin (Stalfort & Partner).

„Susținerea companiilor în aceste vremuri tulburi din punct de vedere geopolitic și economic a fost definitorie pentru anul 2022. Pe fondul schimbării situației geopolitice, România ca amplasament investițional a avut până acum mai degrabă de câștigat. Prin cele 10 grupuri de lucru, AHK România a reprezentat interesele firmelor membre și a încheiat cu bine anul 2022, atât din punct de vedere financiar, cât și prin adaptarea la contextul global”, a declarat directorul general al AHK România, Sebastian Metz, la momentul bilanțului. El a mai declarat că interesul investitorilor pentru România a crescut datorită relocărilor din Germania și Asia. Acest lucru este valabil și pentru căutările de parteneri de afaceri în România (nearshoring).

„Perspectivele pentru relațiile economice româno-germane sunt în continuare foarte bune, chiar dacă factorii de risc la nivel global au crescut. În ceea ce privește transformarea verde, România va juca un rol important și va mai atrage investiții în acest domeniu. Cu laitmotivul anului 2023 “Strengthening Partnerships – Turn Challenges into Opportunities”, AHK România va continua să susțină companiile și investițiile în realizarea schimbării către un model de business sustenabil”, a adăugat Andreas Lier, președintele AHK România.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 580 de membri și 235.000 de angajați în companii cu capital german, în 150 de domenii de activitate diferite.

Companiile cu capital german din România privesc din nou cu ceva optimism spre viitor, după doi ani extrem de dificili, marcați de pandemie și de războiul din Ucraina. Dar există și riscuri, care pot întuneca perspectivele economice, arată sondajul realizat în această primăvară de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în rândul companiilor germane active în țările respective. Sondajul relevă situația economică și de afaceri a companiilor, dar oferă totodată și o imagine de ansamblu a celor mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum și o evaluare a celor mai importanți factori locali care influențează deciziile investiționale.

Situația companiilor germane din România s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură în comparație cu primăvara anului 2022 și este apreciată ca fiind „bună” de 45% dintre cei intervievați. Mai mult de 47% dintre repondenți consideră situația companiilor lor ca fiind satisfăcătoare și doar 8% o consideră rea.

În legătură cu evoluția propriilor afaceri, în primăvara anului 2023 companiile privesc cu încredere spre viitor. Aproape 46% dintre repondenți sunt de părere că își vor dezvolta afacerea în următoarele 12 luni (în 2022: 41%), iar 16% se așteaptă ca evoluția locală a afacerilor să arate mai rău (în 2022: 11%).

Referitor la evoluția economică a României în următoarele 12 luni, peste 25% dintre cei chestionați se așteaptă la o îmbunătățire (2022: 11%) și doar 29% sunt pesimiști și văd o înrăutățire a perspectivelor economice (2022: 52%). 46% dintre companii nu se așteaptă la nicio schimbare (2022: 38%). Mai mult de jumătate prevede o creștere a cifrei de afaceri în comparație cu anul precedent, în vreme ce 32% dintre companii nu se așteaptă la nicio schimbare în acest sens. 

Este îmbucurător și faptul că numărul de angajați va crește. Mai mult de 42% dintre companiile intervievate anunță că vor în continuare să angajeze personal (2022: 41%). Pentru 42% dintre ele numărul de angajați va rămâne la fel. În privința investițiilor în următoarele 12 luni, 40% din companii spun că acestea vor crește (2022: 25%), în timp ce 24% dintre cei intervievați sunt mai precauți și plănuiesc sume mai mici pentru investiții (2022: 20%).

Lipsa de personal calificat revine la început de 2023 pe agenda companiilor, ca factor de risc economic, alături de creșterea costurilor cu forța de muncă. Dar și prețurile la energie continuă să reprezinte o provocare pentru companii. Cel mai mare risc îl reprezintă însă costurile cu forța de muncă, urmat de lipsa de personal calificat și de prețul la energie  În primăvara lui 2022 prețul materiilor prime și al energiei reprezentau cei mai relevanți factori de risc, pe fondul nesiguranței și al restricțiilor impuse de pandemie. Factorii „clasici” de risc menționați în chestionar, infrastructura și politicile economice, trec în plan secund și sunt percepuți mai puțin ca riscuri.  

În sondaj au fost analizați în total 21 de factori specifici amplasamentului investițional, care au o influență semnificativă asupra deciziei investiționale. Un factor decisiv pentru investitori este calitatea de membru UE a României, care a fost apreciat pozitiv și în acest an de 44% dintre repondenți. Îmbucurător este și faptul că practicile în achizițiile publice s-au îmbunătățit de-a lungul timpului (2018: -35 puncte, 2023: -13 puncte). Formarea academică (0 puncte) și calificarea angajaților (-2 puncte) au de asemenea un scor bun. În ceea ce privește formarea profesională, aceasta necesită îmbunătățiri. Este nevoie urgentă de investiții în formarea profesională și continuă, atât din partea companiilor, cât și a autorităților responsabile. Referitor la acest aspect gradul de satisfacție al companiilor este în scădere ușoară ( -13 puncte).

Disponibilitatea personalului calificat este una dintre cele mai mari provocări ale companiilor și acest lucru privește atât muncitorii calificați cât și absolvenții de universități. Migrația personalului calificat către Europa, îmbătrânirea populației, dar și deficiențele sistemului educațional sunt principalele cauze care au determinat lipsa acută de personal calificat. „Personalul calificat și educația sunt cele mai importante teme pentru România. Dorim o economie verde, o economie digitală, dar sistemul românesc de învățământ nu poate furniza suficient personal calificat pentru a acoperi nevoile prezente și viitoare. Tinerii au nevoie de considerabil mai multe calificări practice pentru locurile de muncă disponibile. Cunoștințele cerute pe piața muncii și abilitățile practice în mânuirea tehnologiilor complexe nu sunt suficient predate în școli. De aceea este nevoie urgentă de o coordonare mai bună între mediul educațional și cel de afaceri”, spune Sebastian Metz, directorul general al AHK România.  

Productivitatea angajaților și flexibilitatea legislației muncii au obținut în acest an un scor bun în sondaj. Condițiile cadru administrative și politice au cunoscut o ușoară îmbunătățire, dar rămân în zona negativă. Între acestea stabilitatea politică și socială (scor -4) și stabilitatea juridică (scor -7) sunt cel mai bine cotate, acestea realizând schimbări pozitive vizibile comparativ cu perioada 2018-2021.

Războiul din Ucraina aduce cu sine urmări de scurtă durată, dar și schimbări pe termen lung în ce privește diviziunea activităților la nivel internațional. Cele mai multe dintre companiile intervievate își fac griji cu privire la costurile mai mari la energie, la materiile prime și la serviciile prestate în avans, dar și cu privire la întreruperile din lanțul de aprovizionare. Pe termen lung se preconizează o schimbare a evaluării riscurilor legate de amplasamentul investițional.

Despre sondaj

Perioada de aplicare a chestionarelor: 13 februarie – 17 martie 2023. Participanți: 132 de companii membre AHK România și companii cu capital german din România.

Participarea pe sectoare de activitate: 37% servicii, 36% industria prelucrătoare, 17% comerț, 7% construcții, 3% furnizare de energie și apă, deșeuri.

Clasamentul ECE privind amplasamentul investițional se bazează pe datele obținute de Camerele de Comerț germane bilaterale din 15 țări din Europa Centrală și de Est. În topul atractivității România se situează pe locul 9 în regiune; pe primul loc situându-se Slovenia, urmată de Polonia și Republica Cehă.

Președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, s-a întâlnit miercuri la sediul AHK România, cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România și Germania, ocazie cu care a discutat despre transformările economice prin care trec cele două țări, provocările acestor transformări dar și aportul lor la întărirea relațiilor bilaterale. Între acestea, energia, digitalizarea și educația s-au identificat ca fiind temele fierbinți ale momentului, care, în opinia companiilor, ar trebui abordate cu prioritate.

„Ambele țări au trecut printr-un proces amplu de transformare în ultimii ani. Un exemplu ar fi regiunea Ruhr din Germania care a depins mult timp de cărbune și oțel sau schimbările socio-economice prin care a trecut România după căderea cortinei de fier. Dorim să creăm un nou parteneriat pentru transformare între Germania și România și pentru aceasta ne vom concentra pe energie/sustenabilitate, pe digitalizare și pe calitatea forței de muncă, ținând cont de evoluția geopolitică”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Președintele AHK România, Andreas Lier, a declarat cu această ocazie că România „poate juca un rol important în tranziția către energie verde a Europei și poate susține creșterea competitivității Germaniei și Europei. Atuurile României sunt resursele de care dispune: apă, vânt, soare pentru producerea energiei regenerabile, dar și cantități semnificative de surse fosile de energie, care pot fi folosite în această tranziție”.  În ceea ce privește energia eoliană, România are un mare potențial atât onshore (pe uscat), cât și offshore (pe mare) și este una dintre cele mai importante țări din Europa în ceea ce privește producția de energie eoliană pe uscat. România ar putea de asemenea să furnizeze statelor europene gaze, pentru a asigura o tranziție lină la energie verde. În felul acesta Germania nu ar mai trebui să importe gaze naturale lichefiate și să reactiveze centralele pe cărbune.

În materie de  energie, reprezentanții companiilor au spus că sunt foarte interesați de ce ceea ce poate România să ofere. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că există o volatilitate a resurselor naturale care produc energia regenerabilă, ca de asemenea și o fluctuație în sistemul de stocare. Prin urmare, provocările prezentului le reprezintă optimizarea produselor pentru energia verde și un acord clar pentru decarbonizare, care presupune o abordare comună, holistică și tehnologică.

În ceea ce privește digitalizarea, reprezentanții companiilor au menționat că există mult potențial pentru dezvoltare în România, în special în zona publică: educație, sănătate sau administrație. Procentul din PIB generat de zona IT/digitalizare este în prezent de 8% și poate crește până la 10% sau mai mult, pe măsură ce piața se va consolida. 

Odată cu transformările din industrie și chiar din agricultură, este nevoie de competențe și specializări noi pe piața muncii, iar sistemul românesc de învățământ nu poate produce încă suficient de mulți astfel de specialiști, au fost de părere reprezentanții companiilor. Diploma de bacalaureat nu este suficientă, tinerii au nevoie de calificări pentru locurile de muncă disponibile, iar tehnologiile mai complexe nu sunt studiate în universități. Astfel, e nevoie de coordonare între mediul educațional și cel de afaceri pentru a face posibilă intrarea pe piața muncii de personal calificat, mai ales în condițiile în care tendințele demografice arată o scădere a populației din câmpul muncii.

În prezent schimburile economice dintre Germania și România au atins un volum de 40 mld. EUR, iar investițiile germane în România au depășit 12,5 mld. EUR. Această dinamică este într-o continuă dezvoltare, prin relocări și alte oportunități în domeniul energiei, astfel că aproape în fiecare săptămână sunt anunțuri noi de investiții.

32 de companii din România au participat între 9 și 12 mai 2023 la transport logistic München, cel mai important eveniment de profil din lume, care reunește toții factorii de decizie din sectorul transport și logistică. AHK România a facilitat participarea firmelor românești la eveniment și a organizat totodată un stand comun pentru opt companii: Cartrans Preda SRL, Devega SRL, Port Bazinul Nou SA, Port of Constanța - Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, Rozoti Prodcom SRL, Systembau S.P.S. SRL, TTS Transport Trade Service SA și WDP - Warehouses De Pauw Romania SRL.

Este un număr record de expozanți, având în vedere că este al doilea an când România vine la acest târg, prima data participând cu șapte reprezentanți în 2019.

Cei doi directori generali ai Messe München, Stefan Rummel și dr. Reinhard Pfeiffer, consideră că transport logistic a dovedit că „industria este o sursă de mare inspirație în aceste vremuri pline de provocări. Oamenii vor să vadă lucrurile mișcându-se, avansând, progresând. Ceea ce am văzut și am experimentat aici în cele patru zile, ca idei și tehnologie, a fost într-adevăr unic. În concluzie: nimic nu se întâmplă fără logistică”.

După patru ani de pauză, transport logistic München a demarat în 2023 în forță, demonstrând nerăbdarea industriei de a relua întâlnirile. Astfel, în cele patru zile pline de târg a fost înregistrat cel mai mare număr de expozanți internaționali de până acum: 2.320 prezenți, 1.390 au venit din străinătate, ceea ce înseamnă o creștere de 60% comparativ cu ediția anterioară din 2019. Spațiul expoziției, închiriat în totalitate, a fost de 127.000 de metri pătrați (în 2019: 125.000 mp), cu 10 hale și un sistem de cale de rulare în zona exterioară. După Germania, topul primelor zece țări ca număr de expozanți sunt: Olanda, Italia, Belgia, Franța, Austria, China, Turcia, Spania, Polonia și Marea Britanie. În total au participat 67 de țări (în 2019: 63 de state). Peste 75.000 de vizitatori din peste 120 de țări (2019: 63.893 vizitatori din 125 de țări) au venit la târgul internațional de industrie pentru logistică, mobilitate,  IT și managementul lanțului de aprovizionare, de la centrul expozițional din München. Numărul vizitatorilor internaționali a crescut cu 50 la sută, fiind cel mai mare de până acum.

Printre beneficiile individuale ale companiilor participante s-au numărat oportunități interesante de întâlnire cu potențiali parteneri de afaceri, iniţierea de contacte pentru viitoare colaborări, dar şi întâlnirea clienţilor, a altor companii şi experţi din industrie.

Messe München a reușit încă o dată să aducă laolaltă ultimele tendințe și reușite ale industriei de profil, iar în acest an sustenabilitatea a fost una din temele de interes.

Standul comun al României la transport logistic a fost un succes, cu perspective solide pentru următoarea ediție, care va avea loc între 2-5 iunie 2025.  În afara celor opt companii care au făcut parte din standul comun, din România au mai participat: ASG Wind Transport Srl,  Atlas Imobiliare S.R.L., Bip mobile, E-P RAIL SRL, Eco Montan Srl, Etamad Grup Sea & Land Transport SRL,  Euro Team GB Spedition,  Go Transport AM,  GP Intermodal,  Grampet Group,  Grup Feroviar Roman S.A.,  Holleman Special Transport & Project Cargo SRL,  Railway Vehicle Services Srl,   Romfracht SRL,   Routier European Transport Srl., Sea Container Shipping & Logistics SRL,  SLS Cargo,  Time Critical Line SRL,  Trans International Sped NCA,   WDPUnicom Holding SA,  Unicom Oil Terminal Srl,  Unicom Tranzit S.A.,  Wonderfast SRL.

AHK România este un partener de încredere pentru autorități și companii în încercarea de a transforma substanțial Valea Jiului, de la o fostă regiune carboniferă la o regiune în care alte industrii mai puțin poluante se pot dezvolta și aduce prosperitate. Acesta a fost mesajul directorului general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, Sebastian Metz, în deschiderea conferinței „Schimbare structurală și revitalizarea în era post-minerit”, desfășurată la Timișoara.

Un pas înainte spre aceste transformări a fost inițierea unei vizite de afaceri în Valea Jiului, la care au participat companii germane din domenii precum arhitectură, amenajare urbană, consultanță, inginerie mecanică, servicii de vopsitorie și lăcuire, renovări interioare.

„Activități precum extragerea cărbunelui sunt învechite și pe cale de dispariție în industria energetică. Ne implicăm și susținem România cu know-how și tehnologie pentru a încheia cu succes acest proces de tranziție și pentru a dezvolta proiecte care să rezoneze cu alte zone ale economiei. Există fonduri generoase la nivel european pentru astfel de proiecte, iar în Valea Jiului sunt patru-cinci mii de persoane în situații dezavantajate și trebuie construit un viitor pentru aceste persoane”, a adăugat Metz.

Delegația germană va vizita în zilele următoare minele de la Petrila, Anina (dezafectate) și Lupeni (în funcțiune), situl industrial dezafectat de la Minda și domeniul schiabil Semenic și se vor întâlni cu autoritățile locale. „În urma acestor vizite și discuții vom vedea cum se vor putea integra companiile germane în procesul de transformare și cum vom putea întări relațiile româno-germane pentru atingerea acestui scop”, a mai spus Metz.

Invitat la o discuție panel în cadrul conferinței, prefectul de Hunedoara, Călin Petru Marian, a făcut o trecere în revistă a situației economice a județului din ultimii 30 de ani, arătând că din cauza închiderii minelor, au dispărut mii de locuri de muncă, Hunedoara având una dintre cele mai mari cote de migrație din Uniunea Europeană. Spre deosebire de ultimii ani, acum există fonduri europene ce pot fi accesate: aproximativ un miliard de euro pentru transformări structurale la nivel regional și încă 500 milioane de euro doar pentru județul Hunedoara.

„Germania a trecut peste această tranziție în urmă cu 30-40 de ani. Mă bucur că veniți cu concepte inedite de transformare, cu idei pentru a integra populația existentă. Împreună cu autoritățile locale veți putea să dați plusvaloare Văii Jiului și întregului județ Hunedoara. Noi, ca administrație publică, suntem deschiși la dezvoltarea economică. Avem resurse umane, suntem în parteneriate cu mediul privat, avem resurse financiare și este important ca acești bani să fie consumați pentru a da plusvaloare societății”, a spus Călin Petru Marian.

La rândul său, Alexandru Kelemen, director executiv al Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, a menționat că pentru a „restarta Valea Jiului”, diversificarea economică este esențială. „Treaba noastră este să creăm un climat investițional sănătos, să fim o resursă pentru administrația publică și pentru investitori”, a explicat el rolul asociației pe care o conduce.

O resursă asemănătoare este și Asociația Planeta Petrila, care lucrează îndeaproape cu administrația publică, universitățile și societatea civilă, la nivelul întregului județ Hunedoara. Secretarul general al asociației, Mihai Danciu, a menționat că există o mapare a terenurilor disponibile pentru investiții în județul Hunedoara, care cuprinde toate datele necesare investitorilor, cum ar fi prețuri, suprafețe, regimul juridic al terenurilor. „În plus facem și master-planuri pentru anumite zone, ce se poate realiza acolo pe partea de cercetare-dezvoltare și turism și creăm rețele de spații care să se dezvolte integrat, nu pe porțiuni,” a precizat el.

Au fost de asemenea prezentate soluții germane de revitalizare a fostelor zone miniere. Hans-Jürgen Best, fost city manager al orașului Essen, a povestit istoria complexului industrial al minei de cărbuni Zollverein care a fost înscris în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. „A fost o schimbare de paradigmă. A trebuit sa facem rupturi bruște, dar cu atenție, să convingem oamenii de acolo să fie de acord cu schimbarea”, a menționat el. În alte exemple a fost folosită apa râului pentru a construi și alimenta un lac, cu un mic port în jurul căruia s-au construit case moderne, înconjurate de suprafețe verzi. Într-un alt caz gazometrul a fost transformat într-o sală de expoziții, în altul o hală veche de 100 de ani a devenit o sală de concerte pentru 3000 de oameni, iar o fabrică de bere s-a transformat în centru comercial.

Provocarea acestor schimbări ține însă de siguranța zonelor, după cum a explicat Thomas Metschies (Wismut GmbH). El a dat ca exemplu transformările minelor din Türingen și Sachsen: „Ne-a interesat stabilizarea haldelor de steril, tratarea apelor, asigurarea că pe termen lung acolo nu mai există pericol”. Într-una din aceste zone s-au plantat ulterior pomi fructiferi, iar în alta a fost amenajată o stațiune balneoclimaterică, de tratament și recreere.

Idei de schimbare există, ca de altfel și dorința declarată a autorităților și a societății civile. După cum a declarat și consulul german de la Timișoara, Regina Lochner, sunt șanse de reușită: „Am discutat despre transformarea structurală a Văii Jiului cu oamenii de afaceri din această delegație iar tendința este una pozitivă. Aceste domenii de activitate reprezintă o bază pentru a găsi posibilități de cooperare, schimb de experiență și dezvoltări de afaceri viitoare.”

Conferința și vizita la mine sunt organizate de AHK România în colaborare cu VDMA Mining, cea mai mare asociație a producătorilor de tehnologie pentru extracția, prelucrarea și transportul materiilor prime din Germania și Asociația pentru activități miniere în străinătate (FAB), sub egida Ministerului Federal al Afacerilor Economice și Protecției Climatice, în cadrul programului de dezvoltare a piețelor. Scopul programului este de a ajuta IMM-urile din Germania să-și exporte serviciile și produsele în țări în care Germania are reprezentanțe oficiale.

Calitatea vieții în orașe și îmbunătățirea acesteia prin schimbări la toate nivelurile care definesc orașul: clădiri rezistente și eficiente energetic, digitalizare, transport, managementul deșeurilor, apă, turism, cultură, stil de viață, cu echilibrul dintre muncă și viață privată. Aceasta a fost tematica abordată în ediția a 11-a a conferinței Cities of Tomorrow, organizată de AHK România la Crowne Plaza București cu peste 300 de participanți.

Câteva dintre soluțiile inovatoare care pot aduce transformări calitative în viața locuitorilor orașelor au fost premiate în cadrul concursului de proiecte organizat cu prilejul acestui eveniment. Astfel juriul Cities of Tomorrow a ales 10 finaliști din cele 55 de proiecte înscrise în concurs, iar din cele 10 a premiat trei: „Utilizarea nanotehnologiei pentru transformarea deșeurilor in resurse”, proiect al companiei Kematronic din Baia Mare, la categoria Mediul de afaceri; „Valea Jiului Vibrantă” proiectul Asociației Valea Jiului, la categoria societate civilă și „Tren Metropolitan” al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov. Premiile oferite de AHK România constau într-un pachet de vizitator la târgul Expo Real din München 2023 pentru secțiunea Administrație Publică, un an de parteneriat econet romania, platforma GreenTech a AHK Romania la secțiunea Mediul de Business și un pachet de participare la o delegație de profil în Germania, la secțiunea Societate Civila.

„Vom colecta toate ideile înscrise în această competiție și le vom face publice, astfel încât fiecare dintre dvs. să le poată folosi și să se poată inspira din ele în activitățile viitoare. Ne-am dori să vedem un efect de multiplicare a lor aici în România. Faptul că un număr atât de mare de proiecte a fost înscris în competiție este pentru noi un barometru care ne arată cât de vibrantă și plină de energie este comunitatea Cities of Tomorrow”, a afirmat Sebastian Metz, directorul general al AHK România, cu prilejul ceremoniei de premiere.

Nu doar proiectele din competiție vor fi redate comunității pentru schimb de bune practici și inspirație, dar și alte soluții și puncte de vedere împărtășite în cadrul celor 10 mese rotunde care au precedat conferința. „Obiectivul nostru este să construim o platformă unde specialiști din administrația publică, mediul de afaceri și societatea civilă să se întâlnească și să schimbe idei pentru un viitor mai bun al orașelor României. Trebuie să creștem nivelul de trai în România, pentru ca oamenii să aibă o viață mai bună, un viitor optimist pentru copii, pentru ca aici să se deruleze afaceri de succes, să se reducă migrația, ba chiar oamenii să se reîntoarcă  și să-și investească energia și cunoștințele într-un viitor mai bun”, a spus Metz în deschiderea conferinței.

Președintele AHK România, Andreas Lier, a continuat această idee și a adăugat că „mai mult decât oricând, orașele joacă un rol esențial în dezvoltarea sustenabilă a unei Românii puternice într-o Europă puternică, ele fiind motoarele economiei și ale competitivității și totodată locuri de conexiune, de creativitate, de inovație, de servicii, de recreere și de turism”. În contextul în care mai sunt încă foarte multe de făcut în orașele viitorului, Cities of Tomorrow a devenit un vector important de impact, care aduce dezvoltare sustenabilă. „După mesele rotunde care au abordat chestiuni legate de energie, digitalizare, mobilitate, economie circulară și multe altele, plecăm cu convingerea că oamenii vor să trăiască în orașe, să-și crească standardele de viață și să aducă valoare în orașele lor. România și orașele sale au cărți importante de jucat, depinde de noi cum jucăm aceste cărți” a mai menționat el.

Deși orașele sunt centre ale dezvoltării umane iar relevanța lor va crește în viitor, ele au probleme și provocări, cum ar fi aglomerația din trafic, managementul deșeurilor, energia -  toate  pe fondul unei creșteri a populației pe un teritoriu limitat. Aceste aspecte, semnalate de ambasadorul Republicii Federale Germania la București, dr. Peer Gebauer, au soluții inteligente, pe care multe orașe din lume le-au găsit. „Abordarea integrată s-a dovedit a fi de succes”, a spus el, remarcând faptul că Cities of Tomorrow vine cu abordări pentru a face față acestor provocări ale prezentului și viitorului.

În acest context, o soluție de abordare integrată a provocărilor urbane a fost prezentată de Karmen Strahonja, director general al Stadtmarketing Mannheim GmbH, societatea pentru parteneriat public-privat a orașului Mannheim, fost oraș industrial din sud-vestul Germaniei, cu 2,4 milioane de locuitori și 170 de națiuni. Cheia succesului în Mannheim a fost parteneriatul public privat, în care participația o reprezintă 49% municipalitatea și 51% companiile. „Ne-am transformat dintr-un oraș industrial într-unul pentru oameni. Acum 20 de ani am înființat acest parteneriat cu mediul privat care a funcționat foarte bine”, a explicat ea. În ultimii doi ani, parteneriatul a fost extins și în zona de turism-cultură, prin înființarea societății „Visit Mannheim”, care promovează obiectivele turistice. Totodată au apărut evenimente ca „Orașul verde la marginea râului”, numeroase festivaluri de inovație, de muzică, expoziții de grădinărit și horticultură.

La rândul său, Hilmar von Lojewski, consilier municipal al Asociației Germane a Orașelor, cea mai mare asociație a orașelor din Germania, reunind 4300 de orașe și localități și 52 milioane de locuitori, a vorbit despre provocările actuale ale orașelor germane: pandemia, probleme economice și sociale, globalizarea cu efectele ei asupra competitivității și a piețelor proprietății, migrația, schimbările climatice și tranziția energetică, dinamica demografică, disparitățile sociale dintre orașe, dintre zonele urbane și rurale, venituri inegale și schimbătoare, criza energiei și războiul din Ucraina etc. Pentru toate acestea abordarea este una integrată, care folosește avantajele orașului cum ar fi densitatea, distanțele scurte, dinamismul, competitivitatea, centrele culturale, educația, infrastructura tehnică, universitățile și cercetarea, sportul, patrimoniul sau un nou mod de a construi locuințe care să respecte spațiul verde.

Un alt invitat, arhitectul danez David Sim și autor al cărții „Soft City”, a prezentat viziunea sa futuristă de oraș „soft”, un oraș în care oamenii sunt mai conectați prin oferirea mai multor spații verzi, locuri de joacă pentru copii sau chiar transformarea spațiilor comune dintre blocuri într-un fel de grădini urbane în care vecinii să se poată întâlni. Pe lângă infrastructura pietonală și de ciclism, acest oraș ar avea trafic decongestionat, ceea ce ar acorda oamenilor mai mult timp pentru ei înșiși. Oportunitățile de petrecere a timpului liber sunt și ele variate: „Poți avea senzația de vacanță și atunci când ești în oraș. Frumusețea vieții urbane constă în conectarea oamenilor. Conectivitatea cu natura ne face mai sănătoși”, a explicat el.

Dezbaterea pe tema calității vieții și cum se poate atinge acest obiectiv prin implicarea tuturor actorilor relevanți: administrație publică, mediu privat și societate civilă, precum și exemple despre ce s-a făcut până acum în câteva orașe din țară a încheiat ediția a 11-a a conferinței Cities of Tomorrow. La discuții au participat vice-primarul orașului Brașov, Flavia Boghiu, directorul de dezvoltare al Nhood România, Ruxandra Dragomir, directorul comercial VGP România, Dana Bordei și Marius Perșenea, Chief Operating Officer, Iulius.

Mesajul întregului eveniment Cities of Tomorrow a fost că fiecare din noi poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață în orașe, prin aplicarea unor mici schimbări pentru a avea orașele în care dorim să trăim.

Cities of Tomorrow este un eveniment anual, de referință al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții. Întregul eveniment este o platformă pentru schimburi idei, concepte și bune practici între sectorul public și cel privat, care mai apoi se pot transforma în proiecte și parteneriate, cu acțiuni și rezultate concrete. 

În foyerul hotelului Crowne Plaza a fost organizat un Marketplace, unde sponsorii evenimentului: BASF, Delgaz Grid, E.ON, FEPRA, Siemens Healthineers, Hotspot, Iulius, nhood, Bosch România, Horvath, RETIM, SNRB și-au prezentat soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 21-28 martie 2023 cea de-a 11-a ediție a conferinței Cities of Tomorrow, compusă din 10 mese rotunde și conferința propriu-zisă. Mesele rotunde se desfășoară online, în zilele de 21-24 martie, iar evenimentul central, în data de 28 martie, la hotelul Crowne Plaza Bucharest. 

La ediția din acest an sunt așteptați în jur de 300 de participanți, din mediul public și privat. Printre cei care vor susține prezentări la conferință se numără Hilmar von Lojewski, consilier municipal pentru dezvoltare urbană, clădiri, locuințe și transport din partea Asociației Germane a Orașelor, Karmen Strahonja, director general al Stadtmarketing Mannheim GmbH (societatea pentru parteneriat public-privat a orașului Mannheim), Flavia Boghiu, viceprimar al municipiului Brașov, Raluca Munteanu, director de dezvoltare al Iulius Company (dezvoltator și operator de proiecte de regenerare urbană din România).

Mesele rotunde acoperă teme precum: eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri europene, guvernarea digitală a orașului, siguranță urbană, mobilitate, dreptul construcțiilor, reconversie și revitalizare, economie circulară, turism, stil de viață și cultură, balanța muncă-viața privată. Pe durata a câte două ore participanții vor discuta în mod concret subiecte și teme din specialitatea respectivă, iar soluțiile găsite vor putea fi aplicate ulterior în propriile proiecte, prezente sau viitoare.

Relevant pentru succesul acestui eveniment este ceea ce se întâmplă ulterior, cum înțeleg participanții să utilizeze schimbul de idei, experiența și contactele dobândite în cadrul conferinței. Ulterior meselor rotunde,  participanții se vor întâlni în data de 28 martie pentru un panel, în cadrul căruia vor dezbate soluțiile identificate.

Înaintea acestei ediții a Cities of Tomorrow a fost organizat și un concurs de proiecte, cu soluții pentru  îmbunătățirea calității vieții în oraș/ comunitate. În competiție s-au înscris 55 proiecte, pe trei categorii: administrație publică, societate civilă și mediul de afaceri. Din fiecare categorie vor fi selectate câte trei proiecte, iar autorii lor vor fi invitați să le prezinte în fața juriului și a celorlalți participanți la conferință. Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul unei ceremonii care va încheia evenimentul.  

Cities of Tomorrow este un eveniment anual, de referință al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții. Întregul eveniment este o platformă pentru schimburi idei, concepte și bune practici între sectorul public și cel privat, care mai apoi se pot transforma în proiecte și parteneriate, cu acțiuni și rezultate concrete. 

Prin cele zece ediții anterioare, Cities of Tomorrow și-a consolidat poziția ca eveniment de top care reunește mediul de afaceri, specialiști în dezvoltare urbană și arhitectură, societatea civilă și reprezentanți ai administrației publice.

Conferința oferă informații utile și noi perspective pentru primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, reprezentanți ai agențiilor de dezvoltare regională, ai consiliilor municipali și județeni, pentru profesioniști din domeniul planificării urbane și arhitecți, investitori imobiliari și dezvoltatorii interesați de/sau cu sediul în Europa de Sud-Est, profesioniștii din domeniul imobiliar, reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie, ai clusterelor industriale, furnizori de tehnologie, ONG-uri şi profesioniști din domeniul bancar.

În foyerul hotelului Crowne Plaza va fi organizat un Marketplace, unde sponsorii evenimentului, BASF, Bosch România, Delgaz Grid, E.ON, FEPRA, Horvath, Hotspot, Iulius, nhood, RETIM, Siemens Healthineers, SNRB, își vor prezenta soluțiile și tehnologiile destinate modernizării și eficientizării orașelor și regiunilor.

Prima parte a evenimentului principal din 28 martie va fi difuzată live pe pagina de facebook a AHK România https://www.facebook.com/ahkromaniaofficial/.

Detalii precum și agenda evenimentului „Cities of Tomorrow” pot fi găsite la www.citiesoftomorrow.ro.

Secretarul de Stat în Ministerul Afacerilor Externe și Coordonatorul Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) le-a transmis membrilor comunității de afaceri româno-germane că sprijinul lor este foarte important pentru candidatura României la această organizație.

Cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), Luca Niculescu le-a vorbit participanților despre etapele procesului de aderare la OCDE, despre beneficiile calității de membru și potențialele colaborări cu mediul de afaceri pentru a impulsiona acest demers.

„Cred ca este foarte important ca subiectul OCDE să facă parte din temele de discuție pe care le aveți cu autoritățile române, ca dumneavoastră sa fiți atenți la procesul de aderare la OCDE, care va însemna și modificări legislative, pentru punctul dumneavoastră de vedere va fi important”, a explicat secretarul de stat.

El a menționat că oamenii de afaceri sunt primii care vor beneficia de pe urma investițiilor și a creșterii reputației României în domeniul comercial și de investiții. Totodată a invitat companiile de a participa împreună cu Federația Concordia a patronatelor românești la grupul de lucru ce va fi creat în viitorul apropiat pentru a dialoga cu OCDE.  Aderarea unui stat la OCDE este un proces lung și laborios și poate dura între trei și nouă ani, în funcție de ritmul în care se realizează reformele cerute de organizație. În prezent România a încheiat prima etapă, prin depunerea în decembrie anul trecut a Memorandumului Inițial, la aproape 18 ani de la depunerea cererii de aderare, în 2004. „Motivele pentru care porțile nu se deschiseseră până acum pentru România aveau mai multe rațiuni: țineau de procese de extindere precedente care nu se încheiaseră încă, de considerente tehnice, câteodată de rațiuni politice sau geopolitice - pentru că era nevoie de unanimitatea celor 38 de state membre pentru deschiderea procesului de aderare, și vedem cât e de greu de obținut acest consens, și în alte cazuri” a adăugat Luca Niculescu.

În continuare România va fi evaluata de 26 de comitete ale OCDE și va trebui să lucreze pe 230 de instrumente juridice ale acquis-ului Organizației, la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne. Printre dosarele relevante se numără: politica de mediu, care cuprinde o treime din totalul instrumentelor, economia digitală, investițiile, guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Spre deosebire de anii precedenți, condițiile de aderare au devenit mai stricte: „Noi suntem acum evaluați şi de comitetul pentru agricultură, care nu a evaluat alte ţări europene ce au aderat înaintea noastră. Apoi va fi nevoie de modificări legislative în cazul circulaţiei  fluxurilor de capital, adică de o piaţă liberalizată nu doar pentru ţările din Uniunea Europeană, ci şi pentru cele din OCDE. Mai e un comitet important, cel anti-mită care se referă la mita pe care o dau companiile în străinătate, și pentru acesta trebuie să avem legislaţia, procedurile și capacitatea de a le implementa ", a precizat Luca Niculescu.

Beneficiile aderării la clubul țărilor care dețin 70 % din producția și comerțul lumii și 90 % din nivelul mondial al investițiilor directe sunt multiple: creșterea investițiilor , o mai mare vizibilitate pe harta investitorilor mondiali, posibil o creștere a ratingului de tara, accesul la expertiza OCDE, una dintre cele mai bune din lume, schimbul de bune practici cu cele 300 de comitete OCDE, accesul la cele mai bune date statistice și la forumul participativ în care membrii se evaluează unii pe alții.

Președintele AHK România, Andreas Lier, dat asigurări că AHK România și membrii săi vor sprijini procesul în calitate de parteneri din partea comunității de afaceri, acolo unde este posibil și dorit. „Considerăm că aderarea României va consolida și mai mult profilul internațional al țării și o va face și mai atractivă pentru investiții. OCDE este o componentă importantă în cadrul multor activități internaționale și europene ale României, iar o dată cu deschiderea negocierilor de aderare, a fost atins un reper important”, a spus el.

„Efortul României de a face parte din această organizație este unul comun, al actorilor economici, politici și al societății civile, pentru continuarea reformelor și pentru aducerea schimbărilor de care România are atâta nevoie. Iar odată îndeplinite aceste criterii, cetățenii României se vor bucura de mai multă bunăstare. Și pentru comunitatea de business româno-germană, aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic”, a subliniat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Aderarea la OCDE este așadar cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeana. OCDE este o organizație internațională care elaborează politici ce promovează prosperitatea, egalitatea, oportunitățile și  bunăstarea pentru toți. Printre membrii săi se află cele mai dezvoltate economii din lume, din Europa, din America de Nord și de Sud, precum și state ca Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia.

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, care prezidează totodată și comitetului pentru Inovare al acestei instituții, a încurajat reprezentanții mediului de afaceri româno-german să inițieze parteneriate și ecosisteme de afaceri cu companii românești, în condițiile în care războiul din Ucraina va continua, iar Estul Europei devine tot mai interesant pentru  firmele din Vest. Conversația cu directorii companiilor cu capital german din România a avut loc în cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Germania, inclusiv la nivelul elitei politice, începe să înțeleagă faptul că Rusia nu va mai fi „parte a jocului” pentru o perioadă relativ lungă de timp, iar mentalitatea se schimbă: „mai puțină Rusia și mai multă Ucraina”, a explicat Mircea Geoană, indicând și că centrul de greutate al Europei se mută către est. În același timp, a arătat că NATO nu are momentan indicații privind o posibilă schimbare a calculelor lui Putin, care continuă să își maximizeze încă intențiile cu privire la Ucraina. Deși Rusia este slăbită în urma acestui război și nu are interes să intre într-un conflict deschis cu NATO, organizația rămâne totuși vigilentă, pentru că riscul de escaladare a conflictului, prin accident sau calcule greșite, există, consideră secretarul adjunct al NATO.

În acest context, Mircea Geoană vede deschise multe oportunități de dezvoltare pentru România, Moldova și pentru firmele germane, în urma unui transfer de tehnologie, coproducția anumitor bunuri, reconstrucția Ucrainei. „Este o diviziune artificială între capitalul străin și cel autohton. Dorim să încurajăm intrarea capitalului străin, investițiile, aducerea de tehnologie alături de capitalul local, să încurajăm companiile străine să prefere business-ul local pentru cooperare, astfel încât să creăm un ecosistem de companii mici, care în final pot face profit împreună”, a spus el.

Președintele AHK România, Andreas Lier, a spus la rândul său că firmele germane sunt conștiente de oportunitățile pe care România le are în acest moment, dar și de responsabilitățile acesteia pentru viitor. „Cu rezervele sale de 200 de miliarde de metri cubi de gaz offshore confirmate, cu capacitatea sa de a produce energie eoliană on-shore și off-shore, cu posibilități semnificative în ce privește energia solară, România poate juca un rol important în tranziția energetică. Parteneriatul dintre Germania și România se poate dezvolta și mai mult în această direcție”, a afirmat Lier. El crede că România trebuie să convingă companiile germane să investească aici și a menționat că, în context, „cartea energiei trebuie jucată pentru a susține și a securiza competitivitatea europeană în ansamblul ei”.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, este de părere că „suntem toți în aceeași barcă”- România, Germania și Republica Moldova. „Comunitatea noastră de business este cea mai mare din România, ceea ce are un impact semnificativ asupra afacerilor românești și germane de aici. Vedem multe oportunități în reconstrucția Ucrainei, dar și în integrarea Republicii Moldova. Ne dorim o poziție puternică a României, pentru că afacerile noastre se derulează aici, ne dorim o Românie puternică, într-o situație win/win pentru ambele țări”, a spus el.

La întâlnire au participat ambasadorul Germaniei în România și companii germane cu activități în domeniile de cercetare-dezvoltare, automotive, consultanță, comerț, dezvoltare de software, medicină, echipamente auto, fabricare de produse din metal, inginerie civilă.

Extinderea afacerilor către Republica Moldova este un obiectiv pe termen mediu și lung pentru multe companii germane prezente deja în România, care văd potențial de dezvoltare în țara vecină.

Reprezentanți ai 20 de companii germane s-au întâlnit la sediul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) cu o delegație de oficiali guvernamentali din Republica Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, pentru a discuta aspecte ale unei colaborări extinse. Unele firme germane au deja afaceri pe care ar dori să le extindă în Moldova, altele sunt interesate să intre pe această piață.

La întâlnire au participat companii germane din domeniile: cercetare-dezvoltare, educație, farma și agricultură, consultanță și inginerie, automotive, ambalaje și reciclare, construcții, alimentație, servicii de salubrizare și reciclare, gaz, energie, echipamente medicale, turism. 

Din delegația Republicii Moldova au făcut parte vicepremierul și ministru al Economiei, Dezvoltării și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, alături de alți secretari de stat și consilieri guvernamentali.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a anunțat cu această ocazie organizarea în vara acestui an a unei vizite la Chișinău a reprezentanților companiilor germane interesate. „AHK România colaborează de mai mulți ani cu mediul de afaceri și cu administrația din Moldova, dar din 2020 are un mandat oficial de a consolida comerțul trilateral dintre Germania, România și Republica Moldova. Avantajul nostru constă în faptul că avem o comunitate de afaceri puternică româno-germană alcătuită din 600 de companii membre , pe care dorim să o punem în valoare prin integrarea Republicii Moldova în activitățile noastre. Prin întâlnirea de azi putem spune că am făcut încă un pas pentru întărirea parteneriatului cu Republica Moldova”, a spus el.

La rândul său prim-ministrul moldovean s-a declarat un susținător al mediului de afaceri, pentru că acesta aduce prosperitate. El a dat asigurări că provocările legate de securitatea Republicii Moldova în contextul complicat al agresiunii rusești în regiune pot fi controlate și că guvernul său se concentrează pe chestiuni economice. „Suntem conștienți că suntem afectați de războiul din Ucraina și noi credem că ucrainienii ne protejează pe noi, Europa și întreg sistemul democratic de valori care ne permite să fim liberi, să investim și să producem prosperitate, dar provocările legate de securitate sunt sub control”, a explicat el.

Prim-ministrul Dorin Recean a menționat câteva facilități de care oamenii de afaceri beneficiază dacă investesc în Republica Moldova. Printre acestea un acord comercial aprofundat cu Uniunea Europeană prin care tarifele firmelor europene ce exportă în Moldova sunt reduse, iar procedurile vamale, eficientizate. Alte măsuri de sprijin al mediului de afaceri, în curs de implementare, sunt integrarea piețelor de capital din Moldova cu cele din România, fapt ce va permite companiilor din Moldova să acceseze finanțări și din România, unde piețele de capital au instrumente mai sofisticate de finanțare. În ceea ce privește pregătirea forței de muncă, guvernul de la Chișinău va pune accent pe formarea de ingineri, IT-ști și alți specialiști de care are nevoie industria, precum și pe educația profesională duală, după modelul german. 

Restructurare instituțiilor publice pentru a le pregăti pentru o viitoare aderare la UE, digitalizare acestora împreună cu aceea a sectorului de business, în colaborare cu autoritățile de la București, acordarea de subvenții IMM-urilor pentru activități de cercetare aplicată în industrie, fapt care le va permite să aplice la programul de finanțare pentru cercetare și inovare Horizon Europe, sunt alte câteva măsuri avute în vedere de guvernul de la Chișinău.

De asemenea, Moldova are o ambițioasă agendă în ceea ce privește infrastructura energetică și de transport rutier și feroviar, în speranța că va putea participa în viitor la reconstrucția Ucrainei. 

Companiile germane prezente la întâlnirea organizată de AHK România au apreciat potențialul de dezvoltare al Republicii Moldova și au prezentat premierului așteptările și nevoile lor pentru ca business-ul să poată crește. Au fost menționate îngrijorări legate de securitate și dorința ca oficialii moldoveni să comunice explicit și direct cu mediul de afaceri despre cum poate asigura securitatea oamenilor și a afacerilor în contextul conflictului din regiune. Alte necesități ale companiilor sunt legate de procedurile vamale, de timpul lung de așteptare la frontiere, de diverse sisteme de taxare. 

În Republica Moldova sunt în prezent 140 de companii cu capital german, iar volumul schimburilor comerciale a crescut în 2022 cu 16,5% față de anul anterior, ajungând la 830 mil de euro. 

În ultimii cinci ani, comerțul între Germania și Republica Moldova a avut o evoluție pozitivă, fapt reflectat și în cifrele publicate recent de Destatis. Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut în 2022 cu 16,5% față de anul anterior, ajungând la 830 mil. EUR. Exporturile din Republica Moldova au însumat 537,2 mil. EUR (+20,6), iar importurile Moldovei din Germania s-au ridicat la 292 mil. EUR (+9,7).

În topul partenerilor comerciali ai Germaniei, întocmit de Destatis, Moldova se află pe locul 93. Pentru Republica Moldova, Germania se află pe locul 6 ca partener la importuri, după România, Federația Rusă, China, Ucraina și Turcia, iar la exporturi pe locul 5. În Republica Moldova sunt active 140 de companii cu capital german.

„2022 a fost un an marcat de mari provocări pentru Republica Moldova. Atacul Rusiei asupra țării vecine Ucraina, afluxul de refugiați care a urmat, dependența mare de gazul rusesc, precum și efectul puternic al prețului asupra materiilor prime și produselor intermediare, în special în cazul sectorului agrar, important din punct de vedere economic, ca și problemele crescute din lanțurile internaționale de aprovizionare, toate acestea au necesitat eforturi considerabile din partea tuturor actorilor economici pentru a depăși criza. Republica Moldova a beneficiat în ultimul an de multă susținere internațională și s-a concentrat în continuare pe agenda de reforme, pentru a da o direcție corectă dezvoltării sale economice durabile. Considerăm că aceasta este o bază foarte bună pentru o dezvoltare pozitivă a relațiilor economice bilaterale și dorim ca în acest an, sub motto-ul Strenthening Partnerships – Turn Challenges into Opportunities, să aducem o contribuție notabilă în acest sens”, declară Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Schimburile comerciale între Germania și România se mențin pe o linie ascendentă, ajungând anul trecut la 37,5 mld. EUR. Față de anul 2021, volumul schimburilor comerciale a crescut cu 13,9%. Astfel, importurile din România au însumat 17,5 mld. EUR (+19,6%), în timp ce exporturile Germaniei către România au atins suma de 20 mld. EUR (+9,2%). Germania rămâne pe locul 1 în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România pe locul 21 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit Destatis.

O evoluție bună a avut și comerțul cu Republica Moldova, care a crescut în 2022 cu 16,5% față de anul anterior, ajungând la 830 mil. EUR. Exporturile din Republica Moldova au însumat 537,2 mil. EUR (+20,6), iar importurile din Germania s-au ridicat la 292 mil. EUR (+9,7), conform Destatis.

„Deși anul trecut a fost unul foarte solicitant din punct de vedere economic, companiile au reușit să își demonstreze reziliența, în ciuda crizei energetice, a creșterii prețurilor la produsele intermediare la materiile prime, în ciuda problemelor din lanțul de aprovizionare și a riscurilor geopolitice crescute. Cu un volum al schimburilor comerciale care se apropie de 40 mld. EUR, comerțul bilateral între Germania și România a atins în anul aniversar al AHK România o nouă dimensiune. Suntem foarte mulțumiți de această evoluție și dorim să promovăm în continuare această poveste de succes bilaterală. Prin poziția sa geografică, România oferă condiții foarte bune în acest sens”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Aproximativ 800 de invitați, reprezentanți ai mediilor de afaceri, universitar și diplomatic, ai agențiilor guvernamentale și neguvernamentale, ai asociațiilor profesionale, ai administrației și ai altor instituții publice au participat joi, la Palatul Parlamentului la Recepția de Anul Nou, eveniment emblematic și cu tradiție în cadrul  Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). A fost o bună ocazie pentru participanții din zone profesionale atât de diferite de a se cunoaște, de a interacționa, de a pune bazele unor parteneriate puternice. Aceasta este și tema anului 2023, anunțată de AHK România cu prilejul Recepției de Anul Nou: „Strengthening Partnerships. Turn challenges into opportunities!”

„Suntem permanent preocupați să găsim teme actuale importante pentru comunitatea noastră. Mai mult decât oricând avem nevoie de parteneriate puternice între companii și comunități cu care împărtășim valori și modele de viață comune. Acestea reprezintă fundamentul pentru a aborda împreună provocările actuale și viitoare, pe care să le transformăm apoi în oportunități de afaceri durabile și eficiente. Este nevoie să gândim și să acționăm pe baza unei cooperări între mediul economic, politic, social și educațional”, a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea evenimentului.

Anul parteneriatelor vine după un an în care sustenabilitatea a dominat agenda AHK România. Anul 2022 nu a fost unul ușor, ci unul marcat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, de creșterea prețurilor și a inflației, după cum a remarcat președintele AHK România, Andreas Lier. „Și în acest context, am reușit să arătăm că facem față provocărilor, că deschidem noi oportunități. Cu un volum al schimburilor comerciale de circa 40 de miliarde de euro, comerțul bilateral între Germania și România a atins o nouă dimensiune”, a adăugat el. Aspirația pentru 2023 este ca „împreună să aducem relațiile economice româno-germane la un nou nivel”.

Întărirea parteneriatelor înseamnă și consolidarea legăturilor cu Republica Moldova. „Vom colabora și mai strâns cu toți partenerii și vom promova activ parteneriatele. Să abordăm lucrurile împreună, să depășim provocările și să le transformăm în oportunități!”, a conchis Andreas Lier.

În contextul internațional complicat de la granițele țării, susținerea Republicii Moldova este o promisiune asumată la nivel european, iar România joacă un rol central în realizarea ei. „Din cauza așezării ei geografie, Moldova este deosebit de afectată de politica agresivă a Rusiei și merită ajutorul nostru. Astfel, Germania, România și Franța au creat împreună o platformă de sprijin pentru Republica Moldova, care a reușit să genereze în ultimele luni un ajutor internațional esențial și elementar pentru această țară”, a declarat ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer.

În privința chestiunilor economice, el a remarcat performanța economică a companiilor, multe dintre ele prezente în sală, ceea ce a făcut ca Germania, România și întreaga Europă să treacă cu succes peste „furtuna internațională”.

Succesul economic însă ar trebui susținut și prin aderarea la spațiul Schengen. „România și-a făcut demult temele. Acum este rândul UE, al tuturor statelor membre, să ducă la îndeplinire partea lor.  Germania va continua să depună toate eforturile pentru a primi în sfârșit România în spațiul Schengen. Acest lucru este în interesul României, dar și al Germaniei și al Europei”, a spus dr. Gebauer.

Invitatul de onoare al evenimentului din acest an, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a lansat o invitație investitorilor germani și români să deschidă afaceri în țara sa: „Avem nevoie de mult mai multe investiții în Republica Moldova. Prin investiții de calitate, care să aducă expertiză, să deschidă locuri de muncă, să genereze profit și salarii bune, Republica Moldova poate să vadă o creștere economică stabilă, să ajungem în rând cu economiile țărilor UE.”

Aproape 2000 de întreprinderi românești și germane activează în țara vecină, iar comerțul exterior al Republicii Moldova cu România și Germania a însumat peste 3 miliarde USD în primele 11 luni ale anului 2022. Oficialul moldovean a dat asigurări că țara sa face eforturi pentru a recupera „timpul pierdut timp de decenii” și pentru a demara reformele necesare mediului privat. Printre acestea se număra digitalizarea serviciilor pentru antreprenori, care permit de exemplu, deschiderea sau reorganizarea online a unei afaceri, sau accesul mai ușor la finanțare. „Am votat în Parlament o nouă politică fiscală prin care nu vom impozita venitul IMM-urilor decât atunci când acesta va fi distribuit ca dividende. Pentru companiile mari am introdus conceptul de amortizare accelerată. Aceste două măsuri au un obiectiv comun - să atragă noi investiții și să accelereze investițiile companiilor prezente”, a explicat Igor Grosu.

Alte priorități sunt îmbunătățirea condițiilor de studii și creșterea salariilor personalului din universități, precum și combaterea salariilor la negru. „Mesajul meu către dumneavoastră este unul simplu: aveți în Republica Moldova aceeași încredere pe care ați avut-o în România. Replicați la Chișinău ceea ce ați făcut aici”, a încheiat el.

La rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a felicitat mediul de afaceri pentru succesul economic înregistrat în România în 2022, în ciuda tuturor crizelor: „La sfârșitul anului 2022 România înregistra o creștere economică de 5,8% și un volum al investițiilor străine de peste 19 miliarde de euro”. El a menționat că se așteaptă ca în 2023 relațiile economice bilaterale dintre România și Germania să continue să se dezvolte, „pentru că putem mai mult” și pentru că România are anumite avantaje de care Germania și mediul de afaceri german pot beneficia.

„Sperăm că în acest an vom avea investiții germane în România la un nivel la care poate nu ne-am fi așteptat în anii anteriori. Pentru asta e nevoie de determinare, de acțiune, e nevoie ca noi, membrii  guvernului României să fim aproape de dvs., să ne întâlnim și să putem realiza proiecte pentru România, pentru Germania, dar și pentru o piață unică europeană”, a afirmat Spătaru.

Recepția de Anul Nou este un eveniment anual al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, o ocazie de a aduce laolaltă reprezentanți ai companiilor, ai instituțiilor statului și ai societății civile pentru a facilita comunicarea, cooperarea și a deschide noi orizonturi pentru potențiale parteneriate.