Comunicate de presă

Pentru a oferi o calitate superioară a vieții, orașele trebuie să se adapteze schimbărilor climatice, dar și celor geopolitice actuale, să valorifice, prin inovație, resursele existente, contribuind, de la nivel local, la reziliența generală a țării. Este ceea ce face un oraș „liveable”, reunind oameni, competențe și inovație. Conferința AHK România „Cities of Tomorrow” a ales pentru acest an tema Liveable Cities: People, Skills & Innovation.

Organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara și Visit Timișoara în perioada 23-24 octombrie, evenimentul a oferit un cadru adecvat pentru schimb de bune practici între orașe din Austria, Elveția, Germania și România – un dialog deschis despre politici urbane eficiente, parteneriate public-private și modele de dezvoltare care pot inspira transformarea sustenabilă a orașelor din România.

„Cities of Tomorrow dorește să arate că potențialul de dezvoltare al unei țări nu se află doar în capitală, ci și în alte orașe.  Vrem să discutăm despre ce înseamnă cu adevărat „liveable cities”, comunități  care oferă o bună calitate a vieții, infrastructură modernă și servicii eficiente,  dar și despre modul în care, mai ales în contextul actual, extrem de volatil, orașele pot deveni mai reziliente în fața provocărilor geopolitice, economice, climatice și tehnologice. Comunitățile locale dispun de resurse valoroase, idei inovatoare și lideri dedicați, care pot contribui semnificativ la crearea unor orașe mai atractive, mai reziliente și mai conectate. Acestea trebuie să facă față provocărilor geopolitice și economice actuale, precum migrația forței de muncă, presiunea asupra resurselor sau adaptarea la schimbările climatice. Soluțiile se regăsesc prin cooperare regională, inovare locală și o mai strânsă conectare între administrație, mediul privat și societate,” a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea conferinței.

Una dintre marile provocări ale administrațiilor publice este evitarea inerției și menținerea focus-ului pe cetățeni, este de părere Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, prezent la eveniment. Capacitatea de a inova și de a încerca lucruri noi reprezintă un alt obstacol, întrucât  presupune asumarea potențialelor greșeli, care au un cost politic pentru primari. „Noi încercăm să rupem acest cerc vicios aici, în Timișoara, pentru că de ceva vreme, mai  exact în ultimii cinci ani, am atras peste 350 de milioane de euro pentru multe proiecte pe fonduri europene, în primul rând pe mobilitate urbană, pentru înnoirea flotei de transport în comun, dar și pentru școli sau grădinițe. Suntem și cea mai digitală primărie din țară și asta pentru că am reușit  în ultimii trei ani să digitalizăm tot parcursul documentelor și parcursul birocratic”, a spus Dominic Fritz.

Atenția acordată de autorități cetățenilor Timișoarei a fost remarcată și de consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Anja Zougouari: „Inima unui oraș nu o reprezintă clădirile sau documentele sale, ci oamenii – ideile și competențele lor, dorința lor de implicare și curajul de a produce schimbare. De când am sosit la Timișoara am fost impresionată de cât de vibrant, tânăr și proaspăt se simte orașul. Timișoara este un loc care își îmbrățișează trecutul, dar privește hotărât spre viitor. Iar în acel viitor, văd Germania și România continuând să meargă împreună, schimbând cunoștințe, împărtășind și dezvoltând tehnologii și investind în ceea ce contează cu adevărat: educație, sustenabilitate și bunăstarea oamenilor”, a menționat ea.

Experți în urbanism au arătat, prin exemple practice și prezentări, cum pot orașele și municipalitățile să se dezvolte într-un mod durabil și orientat spre viitor.  Profesorul Vicente Carabias-Hütter, șeful Departamentului de Cercetare -Sisteme Energetice Durabile și Orașe Inteligente la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich și responsabil Smart City la Orașul Winterthur din Elveția, a definit orașul inteligent (smart) ca fiind unul care oferă standarde înalte de viață cetățenilor, cu un consum cât mai mic de resurse. Acest lucru este posibil cu ajutorul unei rețele  inteligente de infrastructură - energie, transport, comunicații - și prin implicarea creativă a actorilor publici și privați, împreună cu cetățenii. El a dat orașul Winterthur, al șaselea oraș ca mărime din Elveția, ca exemplu de bune practici: acesta s-a transformat dintr-un oraș industrial tipic  într-un oraș al culturii, educației și inovației. „În Elveția, transportul public este un element cheie al mobilității durabile și al planificării eficiente a orașelor”, a explicat el, subliniind că „dezvoltarea către un smart city este un proces complex de transformare pe termen lung, la care contribuie numeroase schimbări și activități tehnologice, juridice și organizaționale.” Toate aceste informații sunt cuprinse într-un „Ghid elvețian de implementare al Inițiativelor Smart City ”, prezentat în cadrul conferinței. „Sunt convins că acest ghid oferă o bază solidă de cunoștințe, cu instrumente utile, studii de caz și bune practici care pot contribui la creșterea calității vieții și a eficienței utilizării resurselor în dezvoltarea orașelor viitorului, prin programe de inovare și co-creare. Suntem deschiși să împărtășim perspectivele noastre și să ne aducem competențele și experiența în parteneriate de colaborare la nivel european.”

Un alt exemplu de bune practici este orașul Graz din Austria, care a avut în centrul dezvoltării sale, creșterea calității vieții cetățenilor. Christian Nußmüller, expert în  planificare urbană, dezvoltare și construcții din Primăria Graz, a enumerat câteva aspecte care au schimbat viața locuitorilor din acest oraș, între care  dezvoltarea transportului public, inclusiv prin crearea de piste de biciclete și mobilitate partajată (shared mobility). Un alt aspect care face un oraș „liveable” este calitatea aerului (decarbonizarea) asigurată atât prin transport, dar și prin  economia circulara: utilizarea industrială a căldurii reziduale, crearea de uzine de incinerare a deșeurilor, protejarea zonelor verzi. De asemenea, cultura este parte integrantă a unui oraș cu  o calitate bună a vieții. Graz a făcut acest lucru reabilitând clădirile publice, păstrând cât mai mult posibil din structurile  vechi ale clădirilor industriale, dând noi utilizări unora dintre acestea.  

„Pe termen lung, procesele de dezvoltare reușite ale unui district pot fi realizate doar prin cooperare interdisciplinară între sectorul privat, populație, actorii științifici/intermediari și administrația municipală, într-un mod transparent și pe picior de egalitate. În mod similar, trebuie asigurată cooperarea între toate nivelurile de guvernare, de la UE până la nivel local, pe picior de egalitate în toate chestiunile care privesc nivelul local”, a declarat Nußmüller.

Timișoara și Graz sunt orașe înfrățite din 1982, acest parteneriat având rădăcini adânci în istoria ambelor țări, când cele două orașe au fost sub stăpânire habsburgică timp de 62 de ani, până în 1778.

Au urmat două dezbateri având ca teme „Smart Urbanism - Cities for People: Meaningful and Impactful Urban Development (Urbanism inteligent – Orașe pentru oameni: dezvoltare urbană de impact)” și „Smart Investments, Smarter Cities: How Business Shapes the Urban Future” (Investiții inteligente, orașe mai inteligente: cum modelează afacerile viitorul urban).

Tradiționalul concurs de proiecte a reunit actori din administrația publică, societatea civilă și mediul de afaceri. Câștigătorii celor 3 categorii au fost anunțați și premiați în cadru festiv la finalul zilei. Aceștia au fost: Routemix, la categoria Mediul de afaceri cu proiectul „Asistent de mobilitate urbană bazat pe inteligență artificială”; Primăria Municipiului Sibiu, la secțiunea administrație publică cu proiectul „Conectarea Sibiului printr-un coridor verde/albastru pe malurile râului Cibin” și Asociația ÎntreVecini, cu proiectul „Construim comunități” din partea societății civile.

Cities of Tomorrow este evenimentul-fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții.

Evenimentul reunește o paletă largă de profesioniști din mai multe domenii de activitate: primării, agenții de dezvoltare regională, consilii municipale și județene, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, firme de planificare urbană și arhitectură, sectorul imobiliar și bancar, clustere industriale, ONG-uri, într-un cuvânt o comunitate activă de profesioniști care contribuie la transformarea orașelor din România. Anul acesta dezbaterile din cadrul meselor rotunde și al conferenței au reunit peste 250 de participanți.

AHK România a organizat, pentru a 10-a oară, un pavilion dedicat pieței din România, între 6-8 Octombrie, în cadrul târgului Expo Real München, un proiect strategic pentru a facilita conexiuni și oportunități globale pentru expozanți dar și un spațiu de networking reprezentativ pentru liderii din piața de real estate din țară și regiune, prezenți în număr mare la eveniment.

Situat într-un perimetru cu acces imediat la marii expozanți și la companii cu soluții transformative din tehnologie, standul României a reunit atât reprezentanți ai orașelor - Oradea, Deva și Reșița,  cât și companii cu soluții inovatoare și furnizori de servicii cheie - Lisscom și REC Immpuls.

Reprezentarea internațională a fost susținută și de CTP România, IULIUS, Filip & Company & Stalfort Legal. Tax. Audit., facilitând promovarea României într-un târg cu 226 de expozanți – orașe sau regiuni și 168 de expozanți – agenții de dezvoltare, vizitat în total de peste 42.000 de persoane din peste 70 de țări care au interacționat cu 1.742 de expozanți din 34 de țări.  

„Participarea autorităților și companiilor românești contribuie la promovarea brandului de țară și la creșterea vizibilității internaționale a României, oferindu-i oportunitatea de a intra sau de a se extinde pe noi piețe. Deși efectele imediate pot fi mai puțin vizibile, pe termen mediu aceste prezențe și activări stimulează investițiile străine, exporturile și dezvoltarea parteneriatelor. În plus, întreprinderile românești pot cunoaște mai bine piața și partenerii locali, pregătindu-se pentru deschiderea de potențiale filiale în Germania”, a explicat Sebastian Metz, directorul general al AHK România.  El a subliniat că extinderea afacerilor și intensificarea schimburilor comerciale, în special exporturile, reprezintă soluții concrete pentru reducerea deficitului bugetar și pentru susținerea unei creșteri economice sănătoase și durabile.

„Am participat la EXPO REAL 2025 pentru a poziționa Deva într-o rețea europeană de dialog economic relevantă. Interesul arătat pentru zonă și pentru potențialul municipiului ne confirmă încrederea că orașele de dimensiune medie, bine conectate și administrate predictibil, pot deveni alternative reale pentru investiții. Acest aspect este confirmat și de proiectele investiționale cu capital privat din ultimii ani, care însumează peste 50 de milioane de euro, precum și de companiile prezente în Deva precum SEWS România, Xella, Eurosport DHS, Boromir, CTPark și WDP. Strategia de atragere de investitori  a municipiului se bazează pe creșterea expunerii internaționale, promovarea activă a oportunităților economice și pe consolidarea relațiilor cu mediul antreprenorial, prin parteneriate deschise și dialog constant între administrație, mediul de afaceri și comunitate”, a argumentat Sorin Tudor Lavu, viceprimar al orașului Deva.

„EXPO REAL 2025 a fost o ocazie excelentă de a prezenta Oradea ca un oraș european competitiv și dinamic, deschis investițiilor, inovației și turismului sustenabil. Participarea la EXPO REAL, alături de AHK România, a reprezentat un pas important în consolidarea imaginii României ca partener serios și orientat spre viitor în Europa. Apreciem profesionalismul, organizarea impecabilă și sprijinul constant al AHK România în promovarea orașelor din România pe o scenă internațională de asemenea anvergură. Ne bucurăm să fim parte din această inițiativă și privim cu încredere spre colaborări viitoare”, a declarat și Mihaela Nastea, Primăria Oradea.

„Participarea Reșiței la EXPO REAL 2025 a reprezentat o oportunitate strategică de a consolida relațiile cu investitori internaționali și de a promova, la nivel european, potențialul real de dezvoltare al orașului. Suntem încurajați de interesul arătat pentru proiectele noastre și rămânem deschiși colaborărilor care pot transforma Reșița într-un pol regional de investiții”, au trasmis reprezentanții echipei ADLR – Agenția de Dezvoltare Locală Reșița și Primăriei Resița 

Context internațional

În susținerea prezenței companiilor active în România, dar și a  brandului de țară, Camera de Comerț și Industrie româno-germană, AHK România, a fost partener instituțional  pentru o conferință dedicată României, parte din programul evenimentelor cu focus pe Europa Centrală și de Est – împreună cu Polonia, denumită „Focus pe România: Ofertă, cerere și oportunități pe piața în creștere a Europei Centrale și de Est”, organizată de The Poland Observer și Real Asset Media.

Au fost discutate tendințele actuale, fluxurile de investiții și potențialul pieței imobiliare din România — de la spații de birouri și logistice până la proiecte rezidențiale și mixte. Dezbaterea a reunit actori principali de pe piață și experți ai VGP România, Speedwell, Hillwood, pbb Deutsche Pfandbriefbank și AHK România, care au împărtășit analize pe baza datelor și experiențelor directe, și au subliniat potențialul relevant de creștere al regiuni ECE și României.  

Aderarea României la spațiul Schengen și perspectiva intrării în clubul statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dau un nou impuls de investiții companiilor din Germania în general și din Bavaria, în special. Regiunea de sud-est a Europei capătă noi valențe pe harta zonelor cu potențial de dezvoltare, iar firmele germane prospectează tot mai atent aceste piețe.

Într-un eveniment de prezentare, intitulat „Rumänien & Bulgarien - Wachstum, Dynamik, Zukunft” (România și Bulgaria – creștere, dinamică, viitor), organizat de Camera de Comerț și Industrie (IHK) din München, mai multe companii bavareze și românești au fost invitate la München să participe la discuții și întâlniri cu reprezentanții business-ului și ai autorităților din cele două țări.

Din partea României au participat, alături de reprezentanții AHK România, companii bavareze precum Infineon Technologies Romania, Lipsticks GmbH, Knauf Group, companii din România precum OVES Enterprise și Assist Software, dar și autorități precum Primăria Municipiului Oradea, Primăria Municipiului Deva și Primăria Municipiului Reșița.

„Inițiativa IHK München de a reuni companii din Germania, România și Bulgaria este o consecință directă a interesului tot mai mare manifestat de companiile germane față de această regiune. Ne-am bucurat să vedem că și din partea României, firmele și autoritățile doresc să colaboreze cu mediul de afaceri german și să identifice noi modalități de creștere economică. În România, sectoare precum cele din  tehnologia informației și comunicațiilor,  industria auto, energia, precum și producția și Industria 4.0 (inteligența artificială și analiza de date, robotica și automatizarea)  prezintă un potențial ridicat de afaceri pentru companiile germane. În plus, un ecosistem start-up în creștere oferă oportunități concrete pentru implicare antreprenorială. Mă bucură în mod special participarea la acest eveniment a multor  companii românești inovatoare și că, astfel, putem deschide și pentru ele piața de export germană.”, spune Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Stabilitatea, eficiența și parteneriatul sunt reperele care definesc noul curs al României, consideră consulul general al României la München, Miheia-Mălina Diculescu-Blebea. „Guvernul reformează finanțele, administrația și infrastructura – cu o prioritate clară pentru siguranța investițiilor și conectarea la Europa. Noile proiecte arată că România gândește strategic și acționează european. Aderarea la OCDE până în 2026 marchează tranziția de la un «rule taker» la un «rule maker» – un semnal puternic pentru investitori și parteneri. Până în 2030, România își propune să devină o forță tehnologică de încredere în Europa de Sud-Est – umăr la umăr cu Germania. Viitorul se construiește, nu se așteaptă”, a declarat ea.

Participarea autorităților și companiilor românești la astfel de evenimente contribuie la promovarea brandului de țară, la creșterea vizibilității internaționale a României, oferindu-i posibilitatea de a intra sau de a se extinde pe noi piețe. Efectele directe ale acestor participări nu se văd probabil imediat, dar pe termen mediu vor determina creșterea investițiilor străine, a exporturilor, dar și dezvoltarea proiectelor comune și a parteneriatelor. De asemenea, întreprinderile românești au ocazia să cunoască mai bine situația și firmele locale pentru viitoare planuri de a deschide filiale în Germania.

Extinderea afacerilor, parteneriatele și schimburile comerciale, în special exporturile, sunt soluții reale pentru reducerea deficitului bugetar de peste 8% din PIB, pe care îl are România, și totodată stimulente pentru dezvoltarea economiei pe baze sănătoase.

Evenimentul a evidenția potențialul economic, evoluțiile tehnologice și dinamica geopolitică din regiunea Mării Negre, incluzând oportunitatea pentru participanți de a discuta direct despre condițiile de operare specifice din fiecare țară și perspectivele concrete pentru implicarea antreprenorială.

România devine un centru performant pentru înaltă tehnologie și inovație, oferind noi oportunități de afaceri pentru companiile bavareze, prin parteneriate, investiții sau accesul la noi piețe.

Aderarea la Schengen de la începutul anului 2025 a permis simplificarea proceselor de liberă circulație a mărfurilor, ceea ce a contribuit optimizarea afacerilor transfrontaliere.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează în perioada 6-8  octombrie standul comun al României la Expo Real München, cel mai mare târg din Europa pentru proiecte imobiliare și investiții. Standul oferă o platformă strategică expozanților români, care vor avea ocazia să interacționeze direct cu potențiali investitori, multiplicatori și parteneri internaționali, să identifice oportunități de colaborare, să descopere tendințele pieței și să își consolideze vizibilitatea pe plan global.

Inițiativa are ca scop promovarea imaginii României pe piața internațională și de a evidenția potențialul său investițional.

În standul României (A1.240) vor fi prezente trei autorități locale: Primăria Municipiului Oradea și Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Primăria Deva și Primăria Municipiului Reșița, împreună cu Agenția de Dezvoltare Locală Reșița. Co-expozanţii din mediul economic privat sunt furnizori de soluții de eficiență energetică/sisteme de gestionare a clădirilor - compania Lisscom- și de consultanță/contractare pentru dezvoltarea și transformarea imobilelor comerciale - compania REC Immpuls.

Realizarea standului României  este posibilă și datorită susținerii a două firme de real estate – CTP România și IULIUS – precum și a două cabinete de avocatură – Filip & Company și Stalfort – Legal.Tax.Audit.

„Participarea României cu un stand comun la Expo Real arată cum autoritățile și mediul privat pot colabora pentru promovarea imaginii țării pe plan internațional. Este un efort comun prin care dorim să atragem investiții mai multe în domeniul imobiliar și să evidențiem potențialul României ca destinație competitivă pentru dezvoltatori și investitori. Camera de Comerț Româno-Germană a organizat prima dată standul comun în 2012 și de atunci observăm un interes crescut din partea companiilor, dar mai ales a autorităților publice de a se implica în acțiunea comună de dezvoltare a României”, spune Sebastian Metz, Director General și membru în Consiliul Director al AHK România.

AHK România sprijină activ companiile românești și promovează participarea României la EXPO REAL, unde anul trecut s-au reunit aproximativ 40.000 de participanți din 75 de țări. Târgul rămâne astfel prin spațiul expozițional și programul de conferințe și workshop-uri o platformă excelentă de networking și transfer de know-how.

Cu o tradiție de 24 de ani, Târgul Expo Real München s- a consacrat ca evenimentul de networking internațional, locul unde se creionează proiecte de anvergură, investiții și finanțări transfrontaliere. Aici se reunesc toate verigile lanţului de valori din domeniu - de la dezvoltatori de proiecte, investitori şi finanțatori, la regiuni economice şi oraşe - transformând expoziţia într-un eveniment unic pe piaţa internaţională. 

Companiile au nevoie de un cadru legislativ adecvat, stabil și predictibil înainte de a lua decizia de a investi în tehnologia hidrogenului, destul de costisitoare în acest moment, consideră oamenii de afaceri prezenți la masa rotundă „Hidrogenul verde – producție și utilizare în industrie și transport”, organizată de AHK România.

La eveniment au mai participat secretari de stat din ministerele energiei din România și Republica Moldova, organizații think tank, precum și reprezentanți ai Ambasadei Republicii Federale Germania.

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a deschis dezbaterile, susținând nevoia sectorului de a beneficia de investiții, atât publice cât și private: „Vă invit așadar la o discuție deschisă, constructivă pe această temă, hidrogenul putând oferi cheia către decarbonizarea industriei și transportului, principalele surse de poluare”.

Reprezentanții de afaceri spun că implementarea politicilor publice legate de hidrogen vor  atrage noi investiții în domeniu. „Dorim să facem investiții concrete în România, iar acest lucru se întâmplă datorită legii hidrogenului; aceasta creează cadrul legislativ pentru industriile care vor avea nevoie de hidrogen verde. Dacă nu mai există suficientă voință pentru a pune în aplicare această lege, atunci investițiile se vor duce către alt sector”, a afirmat Alexandru Floriștean, de la Hy24 Partners, un fond de investiții dedicat hidrogenului. El a adăugat că Pactul Verde European a facilitat investiții care să reducă emisiile din industria oțelului, cum ar fi de exemplu  prima fabrică de oțel ecologic, care se construiește acum în nordul Suediei.

Din partea Ministerului Energiei, secretarul de stat Cristian Bușoi a promis susținere pentru proiectele legate de hidrogen. „Hidrogenul este menționat și în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă al României, nu doar ca un transportator de energie, ci și ca un element cheie al securității energetice pe termen lung. Este considerat o soluție pentru sectoarele industriale greu de decarbonizat. În lipsa altor soluții,  hidrogenul ar putea fi singura soluție pentru sectorul siderurgic sau alte sectoare. Investițiile în hidrogen ne vor permite nu numai să ne atingem obiectivele climatice și să decarbonizăm aceste sectoare, dar și să creăm locuri de muncă și valoare adăugată pentru economie.”

La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Energiei din Republica Moldova, Cristina Pereteatcu, a spus că guvernul Moldovei ia în calcul toate posibilitățile existente pentru a face tranziția către energia verde, dar nu la orice cost. „Deși nu este planificată nicio strategie pentru dezvoltarea energiei pe bază de hidrogen, folosirea acestuia este luată în considerare după anul 2030 pentru îmbunătățirea securității energetice, sprijinirea integrării surselor de energie regenerabilă, decarbonizarea transporturilor”, a explicat ea.  De asemenea, guvernul Republicii Moldova intenționează să integreze hidrogenul în Inițiativa Coridorului Vertical, proiectul strategic care va avea rolul de a transporta gaze naturale dinspre sud (Marea Caspică, Marea Egee) către nordul Europei, conectând terminalele de gaz din Grecia și Turcia cu rețelele din UE, Republica Moldova și Ucraina.

Un exemplu de bune practici a fost dat de Manuel Löw, de la Deutsche Energie-Agentur, companie publică  a guvernului federal german. El a prezentat strategia pentru hidrogen a Germaniei. Aceasta  acoperă mai multe domenii, între care transporturile, stocarea și distribuția de energie, cercetarea, educația și inovarea. Strategia prevede de asemenea reducerea emisiilor de dioxid de carbon, fapt care obligă distribuitorii de motorină și benzină să crească treptat proporția de combustibili regenerabili. Un alt punct din strategie stipulează că între 2025 și 2032 vor fi puși în funcțiune 9.040 kilometri de conducte de hidrogen (din care 56 % vor fi convertite din conductele existente de gaze naturale).

Masa rotundă a fost organizată în cadrul unei delegații de afaceri, organizată de AHK România la București, în perioada 8-12 septembrie, cu sprijin financiar de la Ministerul Economiei și Energiei din Germania. Mai multe companii germane și-au exprimat interesul pentru a  găsi parteneri de afaceri în vederea implementării tehnologiilor avansate în domeniul energiei verzi și al hidrogenului, precum și pentru a intra sau a-și extinde prezența pe piața de hidrogen din România și Republica Moldova. Companiile participante în delegație sunt: Siemens Energy AG, THOST Projektmanagement GmbH, Fichtner GmbH & Co. KG, Econtech-Theiss GmbH, ostermeier H2ydrogen Solutions GmbH.

Săptămâna aceasta, reprezentanții acestor companii s-au întâlnit cu omologii lor români și moldoveni pentru a explora oportunități de cooperare, având ca obiectiv extinderea utilizării hidrogenului la scară mai largă, atât în industrie, cât și în sectorul transporturilor.

Specialiști din companii auto germane, dar și din industrii furnizoare pentru domeniul auto au dezbătut marți seara la Intercontinental Athenee Palace Bucharest, în cadrul Întâlnirii lunare a membrilor AHK România, situația acestei industrii în România și în Germania. Evenimentul a fost onorat de prezența Șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, care a oferit informații despre pachetele de reforme ce au fost sau urmează a fi implementate de către Guvernul Bolojan.

În deschidere, Președintele AHK România, Volker Raffel, CEO E.ON Romania, a menționat presiunile cu care se confruntă companiile europene: naționalismul în creștere, care divizează Europa, competitivitatea, lipsa unei piețe financiare europene puternice. La nivel local, din cauza situației financiare, România a fost pe punctul de a pierde statutul de țară favorabilă investițiilor,  fapt la care piața de capital a reacționat imediat.  

„Dacă ajungem acolo înseamnă o depreciere imediată a leului, care la rândul ei înseamnă o creștere a dobânzilor, o contracție economică, o problemă de deficit bugetar și mai mare, dificultăți în atragerea fondurilor europene și, în final, o problemă politică greu de rezolvat”, a spus Volker Raffel. Totodată, el a salutat faptul că guvernul face reforma de care era mare nevoie. În numele comunității de afaceri româno-germane Raffel a solicitat reducerea birocrației și concentrarea pe creșterea economică: „Nu susținem taxa pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp, pentru că sunt taxe pe investiții. Este nevoie mai întâi de creștere economică și de profit, iar apoi se poate pune o taxă pe profit care să meargă la buget”.

Pachetele de reformă sunt tema zilei, a remarcat și Directorul General AHK România, Sebastian Metz, adăugând că mediul de afaceri va prelua o parte din sarcină, dar că trebuie să se vadă și o disponibilitate pentru reformă din partea administrației publice. „Mesajul meu este să se acorde mai multă atenție reformei, pentru a nu solicita prea mult economia privată. Având în vedere provocările existente la est și la vest, firmele trebuie lăsate să aibă resurse și profit, pentru a putea face investiții”.

Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a fost de acord că  statul și guvernul trebuie să asigure condiții pentru ca mediul privat să se dezvolte. Domnia sa a identificat trei cauze ale situației bugetare actuale: colectarea mult prea slabă a impozitelor, cheltuielile scăpate de sub control în multe domenii și investițiile ce nu mai pot fi susținute.  „Sunt acumulări care nu se pot corecta imediat și mecanisme complexe construite legislativ în ultimii ani, pe care nu le afli după două luni. Sigur, încercăm să identificăm toate excepțiile care au permis ca aceste acumulări negative să se facă într-o cantitate atât de mare,” a explicat el.

În continuare, Jurca a anunțat intențiile guvernului de susținere a mediului privat: „Prin eventuale credite garantate de stat, companiile vor putea să-și ducă mai departe investiția, fiind prioritizate și eșalonate pe mai mulți ani. E al treilea pilon important de reformă, care sigur nu este ușor de realizat.”

Jurca a menționat și pregătirea unui pachet patru de mecanisme care să stimuleze economia și competitivitatea. Acesta va include mediul privat, care va trebui să compenseze lipsa fondurilor europene, ce nu vor mai fi așa de generoase pe viitor. În final, el a reiterat faptul ca administrația este conștientă de importanța mediului privat și a asigurat audiența că din partea actualului guvern va exista întotdeauna deschidere pentru găsirea de soluții la problemele industriei. 

În acest context economic intern și internațional, industria auto încearcă să se adapteze și să reziste pe piață. La dezbaterea „În culisele industriei auto: Germania și România sub lupă”, participanții -  prof. dr. Christian Rödl, CEO al Rödl & Partner, Dan Lăzărescu, directorul Centrului de inginerie Bosch din Cluj-Napoca și Andreas Lier, CEO BASF România - au analizat circumstanțele în care trebuie să se dezvolte industria auto în Germania și România, activitățile de cercetare -dezvoltare și potențialul de colaborare între Germani și România în acest domeniu.

În condițiile în care industria auto din Europa a stagnat în ultimii 10 ani, iar competiția cu China, care subvenționează industria, este tot mai mare, singura șansă pentru companii este inovarea. Este de așteptat ca producătorii germani de autovehicule electrice să vină cu automobile atrăgătoare, la costuri competitive. Provocarea uriașă a industriei auto europene este recalificarea dezvoltatorilor de software în dezvoltatori în cloud, întrucât noile mașini electrice vor avea capacitatea să se conecteze între ele în cloud și vor fi autonome. Pe partea de materiale are loc o substituire a metalului cu materiale plastice la fel de rezistente și se întrevede o dezvoltare a economiei circulare prin reciclarea bateriilor.

Una din concluziile îmbucurătoare ale discuției panel a fost faptul că Germania și România își vor menține relațiile bune de cooperare, deoarece există un mare potențial. România vine cu volume mari de producție, cu dinamică și competență, în vreme ce Germania are avantajul tehnologic și creativitatea de a veni cu noi modele. Peneliștii au conchis că prin strânsă cooperare, această criză va putea fi depășită.

Anul acesta Timișoara devine scena centrală a inovației urbane, găzduind între 23 și 24 octombrie conferința Cities of Tomorrow (Orașele viitorului). Cu această ocazie orașul își va prezenta reușitele și potențialul de dezvoltare. Ajuns la cea de-a 13-a ediție, evenimentul, organizat de AHK România, este un catalizator pentru idei curajoase și parteneriate care pot modela viitorul orașelor din România. Este o platformă pentru schimbul de idei și cunoștințe între sectorul public și cel privat, aducând laolaltă autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă, alături de lideri din administrație, mediul de afaceri și societatea civilă.

Promovarea colaborării dintre cei trei piloni reprezintă elementul central al ediției din acest an, a cărei  temă este „Liveable cities: People, Skills & Innovation” (Un oraș în care îți place să locuiești - oameni, competențe și inovație).

Planificarea urbană inovatoare nu doar că răspunde nevoilor actuale, dar implică activ locuitorii în luarea deciziilor pentru creșterea calității vieții. Inovația furnizează instrumentele și tehnologiile necesare pentru a face orașele mai inteligente, mai eficiente și mai sustenabile. Câteva exemple: sistemele IoT (Internet of Things), analiza datelor și infrastructura inteligentă, pot reduce consumul de energie și eficientiza gestionarea deșeurilor și a transportului.

Participanții vor discuta măsuri pentru sporirea atractivității și competitivității orașelor, posibilități de creștere economică, oportunități investiționale, precum și bune practici naționale și internaționale.

Evenimentul se va desfășura pe durata a două zile: conferința propriu-zisă în 23 octombrie, la Cinema Studio din Timișoara și vizite la companii, în 24 octombrie.

Între 24 septembrie și 17 octombrie vor avea loc nouă mese rotunde, majoritatea online. O premieră pentru acest an este organizarea în format fizic a două dintre ele, la Cluj, pe tema eficienței energetice, și la Brașov, pe tema regenerării urbane. La Cluj, masa rotundă se desfășoară în parteneriat cu publicația Energynomics și are o componentă practică – o vizită la compania Termonapoca. La Brașov, dezbaterile vor fi urmate de asemenea de o vizită - un tur în cartierul Coresi, un proiect al firmei de consultanță imobiliară Nhood România.

Mesele rotunde online vor avea următoarele teme: economie circulară, dreptul construcțiilor, oportunități de finanțare și fonduri europene, mobilitate, turism și cultură, siguranța orașelor, digitalizare și guvernanța orașelor. Participanții vor discuta tema propusă pe durata a două ore, iar soluțiile găsite vor putea fi aplicate ulterior în propriile proiecte, actuale sau viitoare.

Conferința va fi deschisă de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și va cuprinde, pe lângă prezentările experților în urbanism, două dezbateri pe teme precum „Smart Urbanism - Cities for People: Meaningful and Impactful Urban Development (Urbanism inteligent – Orașe pentru oameni: dezvoltare urbană de impact)” și „Smart Investments, Smarter Cities: How Business Shapes the Urban Future” (Investiții inteligente, orașe mai inteligente: cum modelează afacerile viitorul urban). La final vor fi anunțați și premiați câștigătorii tradiționalului concurs de proiecte, organizat în fiecare an în cadrul conferinței.

Vizitele la fața locului reprezintă mediul perfect pentru transferul de know-how și oferă o perspectivă asupra strategiei și punerii în aplicare a provocărilor și a poveștilor de succes la nivel local, a modului în care acestea au condus la dezvoltarea centrelor urbane și a planurilor de dezvoltare viitoare atât ale companiilor, cât și ale orașelor. Vor fi organizate patru astfel de vizite, care vor urmări aspecte precum: digitalizarea și guvernanța orașului, regenerarea urbană și investițiile axate pe nevoile oamenilor, dezvoltarea economică și investițiile inteligente, turismul. În cadrul vizitelor vor fi prezentate platforme digitale, spații urbane revitalizate, modele de succes ale companiilor privind dezvoltarea industrială ecologică, producția high-tech, dezvoltarea forței de muncă și infrastructura durabilă, dar și patrimoniul arhitectural, viața culturală și experiențele urbane autentice. Vizitele tematice au rolul de a arăta cum se poziționează Timișoara ca destinație urbană, atractivă atât pentru investitori, cât și pentru turism.

Cities of Tomorrow este evenimentul-fanion anual al AHK România, dedicat dezvoltării urbane și regionale. Scopul său este să încurajeze dezvoltarea durabilă a țării, să promoveze măsuri pentru creșterea competitivității și atractivității României pentru noi investiții.

Evenimentul reunește o paletă largă de profesioniști din mai multe domenii de activitate: primării, companii private românești și străine, companii de utilități urbane și de infrastructură, agenții de dezvoltare regională, consilii municipale și județene, firme de planificare urbană și arhitectură, sectorul imobiliar și bancar, camere de comerț și industrie, clustere industriale, ONG-uri. 

Pentru informații, update-uri și înregistrare, site-ul https://citiesoftomorrow.ro/

În prima jumătate a anului 2025, relațiile comerciale dintre România și Germania au înregistrat o scădere de 1,9 % față de anul precedent.

Potrivit Oficiului Federal de Statistică (Destatis), volumul schimburilor comerciale (importuri și exporturi) între România și Germania în perioada ianuarie-iunie 2025 s-a ridicat la 21,1 miliarde EUR, în scădere cu 1,9 % față de perioada similară a anului precedent.

Exporturile către Germania au însumat 9,7 miliarde EUR în prima jumătate a anului 2025, o scădere de 4,7 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile din Germania au stagnat, cu o creștere de doar 0,5 %, ajungând la 11,4 miliarde EUR.

Aceste rezultate plasează România pe locul 18 în ceea ce privește exporturile germane și pe locul 19 în ceea ce privește importurile. În ansamblu, România coboară de pe locul 16 pe locul 17 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei.

„După ani de creștere continuă a comerțului bilateral, ne așteptăm la o scădere a schimburilor comerciale pentru întregul an. Faza de încetinire economică și reducerea activităților industriale din Germania își lasă amprenta și asupra schimburilor economice bilaterale. Dar și dinamica economică în scădere din România are impact negativ asupra comerțului bilateral. Cu atât mai mult este necesar ca în România măsurile fiscale să fie orientate astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru companii. În special, decizia recentă de a continua impozitarea pe cifra de afaceri (IMCA) are un impact negativ asupra companiilor. Acest tip de impozitare reduce disponibilitatea de a investi, punând în unele cazuri sub semnul întrebării chiar baza afacerilor și, prin urmare, veniturile fiscale viitoare, care sunt însă extrem de necesare din cauza situației bugetare precare. Acest impozit contrazice însăși dorința guvernului de a implementa politici economice care să stimuleze creșterea economică”, explică Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri din România își exprimă îngrijorarea față de menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investițiile, erodează competitivitatea și afectează atât investițiile românești, cât și investițiile străine. 

Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești. România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. 

Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. 

Fără măsuri concrete în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă. Așa cum mediul de afaceri a avertizat încă de la introducere, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piață, a afectat sectoare esențiale și, prin incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanță a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de piețe din regiune. Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. 

De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală conform cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri. După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de penalizare. 

Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt posibile. Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale, adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt. 

Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și reiterează angajamentul de a contribui la creșterea economică și la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei românești.

Organizațiile semnatare

FIC – Consiliul Investitorilor Străini 

AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România 

Concordia – Confederația Patronală Concordia RBL – Fundația Romanian Business Leaders 

CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România 

CCIFER - Camera de Comerț și Industrie Franceză în România 

BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească 

NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză 

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România 

AHK - Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană 

CCE-R - Camera de Comerț Elveția - România BRCC - Camera de Comerț Britanică-Română

Peste 40 de companii germane din domenii precum apărare și securitate, energie, industrie și retail și-au exprimat interesul de a cunoaște mai bine capacitatea României de a atrage investiții și de a intensifica relațiile economice româno-germane, în cadrul unei mese rotunde la Berlin, la care a participat președintele României, Nicușor Dan. Întâlnirea are o importanță strategică pentru continuarea și extinderea cooperării economice între cele două țări, într-un moment în care România se află în plin proces de reformă, atât de necesară și solicitată de mediul de afaceri.

De altfel comunitatea de business româno-germană salută eforturile de reformă începute și planificate de guvernul României, subliniind faptul că direcțiile strategice, în special în domeniile apărare și securitate, industrie și inovare, energie și green tech, cât și măsurile adoptate trebuie să stimuleze creșterea economică.

„Pe de-o parte recunoaștem nevoia implementării urgente a unor măsuri fiscale de corectare a deficitului bugetar, dar în același timp considerăm prioritară eficientizarea activității sectorului public prin măsuri de restructurare a cheltuielilor publice, creșterea capacității administrației alături de scăderea poverii administrative, combaterea evaziunii și eliminarea cauzelor sistemice pentru deficitele acumulate”, transmit companiile din comunitatea AHK România. Mai mult, acestea susțin că viitoarele politici publice, ca parte dintr-o reformă structurală a statului ce nu mai poate fi amânată, trebuie să reflecte o viziune strategică pe termen lung pentru România.

„România este o țară cu stabilitate politică, unde există oportunități mari de investiții, și vom face tot posibilul ca după aceste măsuri urgente pe care guvernul trebuie să le ia, noua administrație să ofere mai multă predictibilitate și stabilitate fiscală și legislativă. România va face eforturi să reducă birocrația nejustificată și să creeze un mediu competitiv și corect de investiții. Avem un potențial energetic semnificativ pe care vrem să-l utilizăm și o forță de muncă educată. Încurajez companiile germane să investească în continuare în România și îmi doresc să ne întărim relația economică pe zona industriei de apărare. Îmi doresc, de asemenea, să explorăm și căi prin care companiile românești să aibă acces și să se extindă pe piața germană”, le-a transmis președintele României investitorilor germani.

Volker Raffel, președintele AHK România, a apreciat ca fiind un semnal puternic faptul că președintele României a arătat atât de repede deschidere către economia germană: „Prezența germană în România este deja extinsă și simțim un interes crescut pentru continuarea acestui angajament, în domenii ca digitalizarea, energia și industria prelucrătoare. Membrii noștri apreciază nu numai condițiile economice, ci și colaborarea constructivă cu autoritățile române. România este o destinație din ce în ce mai căutată pentru investiții durabile, orientate către tehnologie”.

Aflată la granița cu Ucraina, România reprezintă un nod logistic și economic important, atât ca loc de tranzit, cât și ca locație de producție, în eforturile de reconstrucție a Ucrainei. Companiile germane active în regiune pot profita de acest avantaj, în special pentru crearea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente și pentru extinderea cooperării industriale. „Deja de astăzi se poate observa că România joacă un rol din ce în ce mai important în coordonarea ajutorului și a serviciilor logistice pentru Ucraina. Regiunile din jurul orașelor Iași, Constanța, Brăila-Galați, Suceava sau Botoșani se transformă în centre importante pentru activitățile europene de reconstrucție”, a declarat Sebastian Metz, director general AHK România, care a moderat masa rotundă.

Vizita în Germania a președintelui Nicușor Dan la scurt timp după preluarea mandatului subliniază încă o dată importanța relațiilor economice bilaterale. Germania este partenerul comercial nr. 1 al României și cel mai important investitor străin. Schimburile comerciale bilaterale au depășit 42 miliarde EUR. Totodată, mai mult de 10.000 de companii cu capital german sunt active în România, stocul investițiilor germane depășind 17 miliarde EUR.

Contextul geopolitic tot mai complicat și nesigur, dar și schimbările climatice tot mai vizibile, cu consecințe dramatice, necesită mai multă protecție pentru populație, prin tehnologii avansate, inclusiv inteligența artificială, dar și acțiuni de conștientizare și informare corectă. Acesta a fost principalul mesaj transmis de participanții la dezbaterea „Inițierea de afaceri pentru companii în domeniul securității și tehnologiilor civile”, organizată de AHK România cu prilejul unei delegații de afaceri pe aceeași temă în România și Republica Moldova.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților (Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Direcția Generală de Protecție Civilă MAI, Cancelaria Primului Ministru), ai Ambasadei Republicii Federale Germania, ai Ministerului Federal pentru Economie și Energie, ai Camerei de Comerț și Industrie româno-germane, ai societății civile (New Strategy Center), precum și ai unor companii germane și românești din domeniu.

 „România este unul dintre cei mai importanți parteneri de securitate de pe flancul estic al NATO. În plus, România are la dispoziție fonduri considerabile, precum fondurile europene, fonduri ale Băncii Mondiale sau din programe naționale. România dispune, de asemenea, de o industrie de securitate și apărare cu tradiție, precum și de un sector IT inovator și dinamic. De ambele părți există companii bine poziționate și un interes puternic pentru securitate și reziliență. Acesta este, așadar, un punct de plecare foarte bun pentru o cooperare bilaterală și mai strânsă și mai puternică în toate domeniile securității civile”, a spus în deschiderea dezbaterii directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Oportunități bune de afaceri în domeniul securității cibernetice în România, ca țară din vecinătatea Ucrainei, vede și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei, Christian Plate: „Există foarte mulți experți în IT și securitate cibernetică în România, țară care nu este doar un partener fantastic și o piață pentru noi, dar este și un loc unde putem coopera, putem aduce laolaltă cunoștințe, putem dezvolta  noi strategii, noi soluții pentru a contracara amenințările pe care le avem în prezent”.

Șeful delegației de afaceri, Christian Landsmann, de la departamentul de Securitate și Apărare din Ministerul Federal al Economiei și Energiei, conduce un grup de șase companii mici și mijlocii din Germania în prima lor misiune pe piețele din România și Republica Moldova. „Aceste companii aduc concepte inovatoare în domeniul securității civile și au potențial de lideri de piață.  Ele nu sunt aici doar ca să vândă produsele, ci ca să și investească, să găsească parteneri, să creeze locuri de muncă. Au expertiză să gestioneze amenințări de securitate, fie ea energetică, fizică, cibernetică. După experiențele avute, vedem că este nevoie de mai multă securitate în Europa și este o bună idee să lucrăm împreună”, a explicat el.

Marea Neagră și toate provocările de securitate legate de acest spațiu geopolitic au fost un subiect de dezbatere la masa rotundă moderată de Sebastian Metz. Marea Neagră înseamnă „energie, conectivitate”, deoarece din 2027 România va începe să exporte gaz din rezervele submarine. „Dacă doriți să investiți în România vom avea energie ieftină pentru afacerile dvs. Dar securitatea din regiunea Mării Negre depinde foarte mult de rezultatul războiului din Ucraina. Obiectivul nostru principal este să avem un spațiu liber și deschis în Marea Neagră, dedicat proiectelor de energie și comerțului”, a spus George Scutaru, director general al Grupului de experți New Strategy Center.

Un alt subiect al discuției a fost dependența de importuri. „În a doua parte a anului intenționăm să alegem direcțiile majore în care să investim, pentru ca România să își atingă atât țintele de decarbonizare, cât și pe cele de competitivitate pe piața unică. Începem să lucrăm în acele domenii în care avem resurse proprii, cum ar fi mineralele, energia, capitalul uman”, a spus Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria Primului Ministru.

Prevenirea dezastrelor naturale sau a atacurilor de orice fel a fost un alt punct important pe agenda discuțiilor, aici fiind inclusă și pregătirea populației, foarte expusă în ultima vreme la mesaje de tip „fake news”  pe rețelele sociale, dar și în anumite canale media.

„Pentru a putea fi pregătiți dinainte și pentru a avea „adăposturi”, Comisia Europeană a aprobat  acest plan uriaș, de creare a propriei capacități de răspuns în interiorul Europei, pentru a deveni rezilienți, indiferent dacă vorbim de ventilatoare, pompe, avioane”, a remarcat generalul de brigadă Marius Dogeanu, șeful Direcției Generale pentru Protecție Civilă din Ministerul Afacerilor Interne.  El a adăugat că  mai multe investiții sunt canalizate către protecția civilă, aviație, iar pe viitor vor fi pentru includerea roboților care să înlocuiască oamenii în situații de mare risc.

Membrii delegației germane vizitează România și Republica Moldova în perioada 3-5 iunie, timp în care se vor întâlni cu companii românești și moldovenești, dar și cu reprezentanții administrațiilor publice din cele două țări.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) organizează pentru 15 organizații și firme germane și românești o delegație de informare și un forum de afaceri în Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina, în perioada 23-27 iunie.

Companiile participante sunt active în domenii precum electronică, inginerie, consultanță, în sectorul bancar și imobiliar și sunt interesate să găsească parteneri pentru colaborări viitoare, precum și noi oportunități și locații pentru dezvoltarea/expansiunea afacerilor. Companiile vor afla informații despre perspectivele de afaceri din regiune, inclusiv impactul relațiilor politice, dezvoltarea infrastructurii, rolul comunităților locale în promovarea creșterii economice.

Programul include vizite la universitățile din Suceava, Cernăuți și Bălți (laboratoarele Dräxlmaier), Consiliul Județean Suceava și CJ Botoșani, la Primăria din Cernăuți și Bălți, la companiile Electroalfa (Suceava),  SEBN (Cernăuți), companii moldovenești,  precum și la Parcul Industrial Siret.

Oferind oportunități de afaceri semnificative pentru companiile germane și românești, regiunea joacă un rol cheie în stabilirea unor pași concreți în reconstrucția Ucrainei. Acesta este motivul pentru care companiile sunt interesate și de domenii precum infrastructură, tehnologie și logistică.

Un forum de afaceri, la care vor participa reprezentanți ai administrațiilor publice din Siret, Suceava, Botoșani, Bălți, Cernăuți, de la Camera de Comerț și Industrie Germană (DIHK), Comitetul de Est al Economiei Germane (Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft e.V.), va avea loc în data de 24 iunie, în Parcul Industrial Siret. Dezbaterile se vor axa pe teme economice, cu focus pe consolidarea comerțului transfrontalier și sporirea fluxurilor de investiții. Forumul va oferi perspective asupra potențialului regiunii ca o zonă dinamică pentru extinderea afacerilor, în contextul eforturilor de reconstrucție a  Ucrainei și de accelerare a reindustrializării zonei de frontieră a României. Nu în ultimul rând firmele participante vor primi informații legate de  forța de muncă disponibilă și calificată din regiune. 

Forumul va fi urmat de întâlniri și discuții directe între companiile membre ale delegației și autorități și companii din Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina.

Evenimentul este organizat de AHK România cu sprijinul Primăriei Siret si al Parcului Industrial Siret, al CJ Suceava și CJ Botoșani, având ca parteneri Camera de Comerț și Industrie Germană (DIHK), Comitetul de Est al Economiei Germane, AHK Ukraine (Camera de Comerț și Industrie Ucraineano-Germană), Invest Moldova și susținerea E.ON, Delgaz și Electroalfa.

Volker Raffel, CEO E.ON România, a fost ales în funcția de Președinte al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). El îi succede în această funcție lui Andreas Lier (BASF).

Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Director al AHK România, în urma Adunării Generale anuale a membrilor, organizată marți seara. Volker Raffel se implică activ în activitățile Camerei încă din 2021, când a fost ales membru al Consiliului Director, contribuind constant la inițiativele și dezvoltarea comunității de afaceri româno-germane.

„Sunt foarte încântat și este o mare onoare pentru mine să fiu ales în funcția de Președinte al AHK România. Vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mă voi implica cu responsabilitate și entuziasm pentru continuarea și extinderea relațiilor bilaterale pe baze economice dintre România și Germania ,” a declarat Volker Raffel după alegeri.

Volker Raffel devine astfel cel de-al cincilea președinte al AHK România, organizație fondată în 2002, după Karl-Josef Baum, dr. Radu Merica, dr. Dragoș Anastasiu și Andreas Lier.

În deschiderea Adunării Generale, Andreas Lier a subliniat perspectivele pozitive ale relațiilor economice dintre Germania și România: „Perspectivele relațiilor economice româno-germane sunt în continuare promițătoare. România a devenit centru puternic de inovație și tehnologie, iar în tranziția verde, joacă un rol important pentru Germania și poate deveni un hub energetic regional.”

Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că anul trecut a fost unul deosebit, cu vizite de rang înalt, cu multe evenimente pentru comunitatea de afaceri româno-germană, cu focus pe  inovație și cooperare: „Am fost deosebit de mulțumiți de evoluția numărului de membri, care a continuat să crească anul trecut - un semn clar al încrederii acordate activității AHK și al relevanței serviciilor noastre.”

De asemenea, Adunarea Generală a reconfirmat prin vot mandatul lui Ottmar Lotz (Agrarius AG) și a ales noi membri în Consiliul Director: Mihai Marinescu (Knauf Gips), Olga Drăguinea (Lidl Romania), Dan Lăzărescu (Bosch) și Moritz von Mecklenburg (SRT Silvirom Timber GmbH).

Componența actuală a Consiliului Director al AHK România este:

• Președinte: Volker Raffel (E.ON România)
• Director general AHK România: Sebastian Metz
• Vicepreședinți: Petru Rușeț (Siemens Energy România) și Günter Krasser (Infineon Technologies Romania)
• Membri: Andreas Lier (BASF), Ottmar Lotz (Agrarius AG), Nikolaus Eichert (wpd Romania), Claudia Hesselmann (Arensia Exploratory Medicine), Simona Melnic (MedicHub Media), Mihai Marinescu (Knauf Gips), Olga Drăguinea (Lidl Romania), Dan Lăzărescu (Bosch), Moritz von Mecklenburg (SRT Silvirom Timber GmbH)

Comisia de cenzori este formată din:

Adriana Costea (PwC Tax Services), Bastian Heinz (Pro Credit Bank) și Costina Constantin (Stalfort & Partner).

Le mulțumim pentru implicare domnilor Daniel Gross (PENNY), Christian von Albrichsfeld (Continental), Michael Beier (CLAAS) și Marco Alpert (BAWI), ale căror mandate au expirat conform statutului, precum și în mod special lui Andreas Lier pentru activitatea sa în calitate de președinte al AHK România.

Comunitatea de business româno-germană reunește peste 680 de membri, cu aproximativ 240.000 de angajați în companii cu capital german, active în peste 150 de sectoare economice.

In contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și corectare a deficitului bugetar, organizațiile mediului de afaceri fac un apel ferm către liderii partidelor parlamentare participante la consultările în derulare. Suntem conștienți că deciziile și acțiunile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra companiilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a poziționării României în plan internațional. 

Tocmai de aceea avem nevoie de un dialog real, astfel încât măsurile adoptate să abordeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economiei de a performa pe termen mediu și lung. Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia. Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare. 

Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice. Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe: 

• menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale; 

• reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;

• reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența; 

• eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; 

• protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung; 

• asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale; 

• colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; 

• accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației; 

• maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice. 

Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu mesajul clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public și să se reformeze. Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției. Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate. 

Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative. Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat. Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici întrun context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate. 

Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea. Pachetul de primăvară 2025 al Comisiei Europene subliniază creșterea excesivă a cheltuielilor și abaterea de la țintele fiscale ale României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să adâncească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o nouă rundă de taxe, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforma cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică. 

Ca întotdeauna, și de această dată sectorul privat înțelege gravitatea situației, urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea pretinsă mediului privat trebuie demonstrată la toate nivelurile statului — nu prin transferarea implicită a sacrificiului către sectorul privat, ci prin asumarea reală a reformei și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice. Vă invităm la un dialog autentic cu mediul de afaceri, esențial înainte de aprobarea oricărui pachet de măsuri. Mediul privat trebuie să fie implicat activ în dezbaterea privind pachetul de politici care va fi inclus în programul noului Guvern. 

Organizații semnatare: 

• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană - AHK

 • Camera de Comerț Americană în România - AMCHAM ROMANIA 

• Asociația Oamenilor de Afaceri din România - AOAR 

• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova - BEROCC 

• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC 

• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER

Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR 

• Camera de Comerț Olandeză în România - NRCC 

• Confederația Patronală CONCORDIA • Consiliul Investitorilor Străini - FIC

• Fundația Romanian Business Leaders - RBL

Din anul 2019, România se confruntă cu procedura de deficit excesiv. Soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și  ne aflăm într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traectorie de stabilitate.

Într-o scrisoare publică anterioară, noi, reprezentanții mediului privat din România, am evidențiat principiile care, în opinia noastră, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de  reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectarii a veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale care să se bazeze și pe valorificarea potențialului de creștere economică al României și reformele fiscale  să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională.

Ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, reiterăm poziția noastră exprimată anterior. Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perpectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor , cu o consultare largă a tuturor părților interesate.

Păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară  pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o  categorie mai mare de contribuabili care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale.

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor.

Stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu.

Datele arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale.

Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară,  de capacitatea  sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei.

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Ar fi necesare investiții suplimentare în  formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzator, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme.  Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale.

Implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială.

România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și interpretări diferite, birocrație și proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresivă crescută sau insuficient pregătită nu va face decât să accentueze această percepție. Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. Una din prioritățile politicii fiscale, pe lângă efectul de distribuție, este acela de a susține creșterea economică pe termen lung.

Având în vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politică atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. 

Organizații semnatare:

·         Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană - AHK

·         Camera de Comerț Americană în România - AMCHAM ROMANIA

·         Asociația Oamenilor de Afaceri din România - AOAR

·         Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC

·         Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC

·         Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER

·         Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia - CCBRP

·         Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR

·         Camera de Comerț Olandeză în România - NRCC

·         Confederația Patronală CONCORDIA

·         Consiliul Investitorilor Străini - FIC

·         Fundația Romanian Business Leaders - RBL

AHK România anunță volumul schimburilor comerciale bilaterale pe primele trei luni ale acestui an, conform Biroului Federal de Statistică, Destatis.

Volumul schimburilor comerciale dintre România și Germania a scăzut cu -6,1% în primele trei luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însumând 10,4 mld. EUR. Astfel, exporturile Germaniei către România au scăzut cu -1,2 %, însumând peste 5,68 mld. EUR iar importurile din România s-au redus și mai mult, cu -11,4%, ajungând la un volum de 4,68 mld. EUR.

România se află pe locul 19 între partenerii de export ai Germaniei, iar ca piață pentru importuri a coborât de pe locul 16 pe locul 18.

„Declinul importurilor germane din România (deci al exporturilor românești) se datorează în primul rând dinamicii economice slabe din Germania și situației economice tensionate din întreaga Europă. Tocmai în acest context provocator devine din nou evident faptul că România, ca locație de afaceri, trebuie să se concentreze și mai mult pe îmbunătățirea competitivității sale. Un cadru fiscal stabil și favorabil mediului de afaceri este un factor esențial în acest sens. În acest context, măsurile de politică fiscală aflate în prezent în discuție capătă o importanță deosebită. Rămâne de sperat că interesele sectorului privat vor fi luate în considerare. Pe termen mediu, este esențial să se iasă din dezechilibrul fiscal actual, în special printr-o creștere economică sustenabilă. Pe termen scurt însă – din perspectiva comunității noastre de business – sunt necesare cu prioritate măsuri de consolidare bugetară din perspectiva cheltuielilor, precum și o reducere semnificativă a birocrației, pentru a întări credibilitatea statului și a crea baza pentru o dezvoltare bugetară sustenabilă”, afirmă Sebastian Metz, director general al AHK România.

Cel mai îndrăgit eveniment al comunității AHK România, care marchează și debutul sezonului estival, Sărbătoarea Verii, s-a desfășurat anul acesta sub semnul competitivității, promovând munca în echipă și competențele angajaților.

Ca în fiecare an, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a pregătit o seară de iunie specială pentru membrii și prietenii comunității de business româno-germane, în grădina hotelului Crowne Plaza din București.

„Credem cu tărie în valoarea oamenilor și în importanța dezvoltării continue a competențelor. Doar investind în oameni putem rămâne competitivi într-un context din ce în ce mai dinamic. În continuarea acestei idei anunț lansarea primului program de mentoring al AHK România, dedicat pregătirii noii generații de lideri. Invităm prin urmare lideri din companiile dvs. să ni se alăture în acest demers și să ofere din experiența lor generațiilor care vin”, a spus în deschiderea festivității directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

În acest spirit, printre invitații la Sărbătoarea Verii s-au numărat și membrii echipei de fotbal de juniori ai Germaniei, care participă la campionatul UEFA U19, ce se desfășoară în aceste zile în România.

În continuare s-a făcut în mod oficial schimbarea de ștafetă la președinția Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, de la fostul președinte Andreas Lier (CEO BASF) către Volker Raffel (CEO E.ON România).

„AHK România este o poveste de succes, datorită dezvoltării sale, a contribuției pe care a adus-o companiilor, societății și acest lucru cred că are legătură cu echipa și cu felul în care aceasta a fost reprezentată de Sebastian Metz și Andreas Lier. Sarcina mea va fi să continui această direcție, pentru că este nevoie ca AHK România să continue să susțină companiile și să aibă o voce care să le reprezinte atunci când este nevoie”, a spus noul președinte al AHK Romania, Volker Raffel. Dumnealui a subliniat și importanța cooperării între națiunile Europei, în diverse domenii – cultural, sportiv, economic, pentru a crea un continent mai unit și mai puternic, demers la care medul de afaceri, cu experiența sa multinațională poate contribui.

O schimbare de ștafetă va avea loc și la ambasada Republicii Federale Germania în România. În discursul său de rămas bun, ambasadorul Peer Gebauer a menționat colaborarea strânsă cu AHK România din timpul mandatului său, în special în cazul organizării vizitelor înalților oficiali din Germania.

„Este bine cunoscut faptul că relațiile economice germano-române sunt minunate. Cred că este ceva foarte special care leagă cele două țări ale noastre. Și, bineînțeles, mulțumirile mele  se îndreaptă către toți oamenii dedicați întăririi acestor relații”, a spus Gebauer.

Pe lângă muzică și networking de calitate a fost organizată și tradiționala tombola caritabilă. Companiile membre AHK au pus la dispoziție peste 530 premii, iar suma strânsă din vânzarea biletelor, aproximativ opt mii de euro (39.745 lei) a fost donată Crucii Roșii România.

A fost de asemenea achiziționată o bornă pentru întreaga comunitate AHK, pe Via Transilvanica. Acest simbol reprezintă angajamentul comunității AHK pentru sustenabilitate, educație și colaborare.
Via Transilvanica unește oameni și regiuni – la fel cum și comunitatea noastră construiește punți între economie și societate. Prin acest gest, arătăm că ne asumăm un rol activ în modelarea unui viitor responsabil și conectat.

Sărbătoarea Verii este un eveniment de tradiție al AHK România, organizat de peste 20 ani, cu scopul de a reuni comunitatea de afaceri româno-germană cu celelalte medii din societate.

Evenimentul s-a bucurat de prezența a aproximativ 700 de invitați, din mediul politic, de afaceri, administrație publică, societate civilă și presa, fiind o ocazie perfectă pentru noi conexiuni, parteneriate, contacte, într-un cadru relaxat și plin de oportunități.

15 companii germane și românești s-au aflat în săptămâna 23 - 27 iunie într-o vizită de informare în câteva orașe de la frontiera dintre România, Republica Moldova și Ucraina, pentru a se documenta îndeaproape cu privire la potențialul investițional al acestei regiuni. Membrii delegației caută noi abordări în legătură cu lanțurile de aprovizionare, în sensul extinderii acestora la nivel regional și simplificării căilor de acces către Ucraina.

„Sunt impresionat de interesul față de acest subiect și de prezența numeroasă a companiilor din Germania, România, Republica Moldova și Ucraina. Ne aflăm într-o regiune de interes strategic, iar scopul acestui eveniment este de a promova colaborarea transfrontalieră, pentru că granițele nu ar trebui să împiedice luarea unei decizii de investiții”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz, cu prilejul Forumului de afaceri în Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina, care a avut loc în Parcul Industrial Siret.

Oamenii de afaceri au vizitat universitățile din Suceava, Cernăuți și Bălți, Consiliul Județean (CJ) Suceava și CJ Botoșani,  Primăriile din Cernăuți și Bălți, companiile Electroalfa (Suceava), SEBN (Cernăuți), Dräxlmaier (Bălți) precum și Parcul Industrial Siret.

Autoritățile locale au arătat deschidere și multă dorință de a atrage investiții în zonă.  Astfel, primarul Orașul Siret, Adrian Popoiu, a spus că orașul său susține mediul de afaceri și crearea de noi locuri de muncă în regiune. La nivelul întregului județ Suceava sunt prevăzute în acest an investiții în valoare de 310 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. În plus, aeroportul local va fi dezvoltat și va cuprinde o tehnologie de aterizare pe condiții de ceață, un terminal cargo și o zonă economică liberă în jurul aeroportului. „Județul Suceava este bogat în resurse, iar Consiliul Județean Suceava va fi mereu o ușă deschisă pentru investitori,” a menționat Cezar Ioja, administratorul public al județului Suceava.

Reprezentantul județului Botoșani, Otilia Moruz, director executiv al Direcției de Dezvoltare și Promovare din Consiliul Județean Botoșani, a prezentat punctele forte a acestui județ,  aflat la granița  cu Republica Moldova și Ucraina: apartenența la euroregiunea Prutul de Sus, încheierea a cinci  acorduri de infrastructura cu raioane din Republica Moldova, precum și dezvoltarea infrastructurii de protecție a mediului.

La Cernăuți, membrii delegației au aflat că regiunea are cinci parcuri industriale, deschise investitorilor. „Sunt recunoscător tuturor partenerilor internaționali care pot conecta Ucraina cu Uniunea Europeană. O nouă conexiune feroviară va fi dezvoltată în această regiune pentru a conecta Marea Baltică cu Marea Neagră”, a declarat Roman Greba , vicepreședinte al Administrației Regionale de Stat Cernăuți.

De la modul în care este administrat și până la politicile educaționale, orașul Cernăuți  a demonstrat un potențial ridicat în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră. Întreaga regiune se remarcă de altfel nu doar prin poziția strategică, dar și prin oferta de forță de muncă și angajamentul în parteneriate internaționale.

Zona economică liberă Bălți, vizitată de investitori, este o structură administrativă relativ nouă în Republica Moldova. „Această zonă are un impact economic considerabil asupra întregii economii a Republicii Moldova, având în vedere exporturile, care reprezintă 14% din exporturile țării. Companiile din această zonă au creat  peste 10.000 de locuri de muncă, iar punctul forte pentru investitorii străini este proximitatea geografică pentru lanțul de aprovizionare”, a explicat Ion Tornea, vice-administrator al acestei zone.

Oamenii de afaceri au fost interesați de teme precum investițiile planificate de autorități în infrastructură (drumuri, aeroporturi, parcuri industriale), zonele economice libere și stimulentele fiscale, lanțurile de aprovizionare, inițiativele în energia verde și educația duală, pregătirea forței de muncă și parteneriatele cu universitățile, potențialul de investiții în agricultură, construcții, auto, tehnologie etc. Ei au sesizat deschiderea și disponibilitatea autorităților de a întări colaborarea transfrontalieră, în special în contextul eforturilor de reconstrucție a Ucrainei și a reintegrării ei pe termen lung în spațiul european.

De asemenea, sesiunile de B2B dintre  între companiile delegației și autoritățile și companiile din Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina, de la finalul Forumului de afaceri i-au ajutat pe participanți să identifice viitoare colaborări în sectoare precum logistica, infrastructura și tehnologia.

Evenimentul a fost organizat de AHK România cu sprijinul Primăriei Siret si al Parcului Industrial Siret, al CJ Suceava și CJ Botoșani, având ca parteneri Camera de Comerț și Industrie Germană (DIHK), Comitetul de Est al Economiei Germane, AHK Ukraine (Camera de Comerț și Industrie Ucraineano-Germană), Invest Moldova și susținerea E.ON, Delgaz și Electroalfa.

Felicitări, Europa, la a 75-a aniversare!

Astăzi, 9 mai, sărbătorim Ziua Europei — un moment dedicat comemorării celor 75 de ani de la declarația vizionară a lui Robert Schuman, care a pus bazele păcii, unității și cooperării în Europa postbelică. Cuvintele sale nu au inspirat doar crearea Uniunii Europene; ele au aprins o mișcare întemeiată pe solidaritate și scopuri comune dincolo de granițe.

Este un moment de reflecție — asupra valorilor care ne unesc ca europeni: solidaritate, respect reciproc, cooperare și libertate. Acestea nu sunt doar idealuri. Ele reprezintă pilonii Uniunii Europene și continuă să modeleze viitorul nostru colectiv.

Pentru România, apartenența la UE a însemnat o transformare în bine. A generat două decenii de creștere economică fără precedent, a deblocat finanțări esențiale pentru infrastructură și a creat oportunități care altădată păreau de neatins. În fața provocărilor fiscale actuale, integrarea europeană — nu izolarea — oferă o cale sustenabilă înainte, fără a pune o povară excesivă pe cetățeni sau pe mediul de afaceri.

În climatul geopolitic actual, cu războiul la graniță, solidaritatea nu este opțională — este esențială. Iar odată cu recenta aderare a României la spațiul Schengen, valoarea libertății de mișcare devine și mai tangibilă și mai semnificativă.

Noi, AHK România, suntem mândri să susținem și să consolidăm parteneriatul economic dinamic și în continuă creștere dintre Germania și România. Acest parteneriat dovedește un adevăr simplu: împreună suntem mai puternici decât suma părților noastre.

Susținem o Europă unită, rezilientă și orientată spre viitor. Și dorim atât Germaniei, cât și României și Uniunii Europene mult succes în această călătorie comună.

La mulți ani de Ziua Europei!

Târgul transport logistic 2025 de la München, la care participă 28 de companii din România, este cel mai mare din istoria de 47 de ani ai acestui târg. Spațiul destinat vizitatorilor și expozanților se întinde pe o suprafață echivalentă a  21 de terenuri de fotbal, ceea ce reflectă importanța crescândă a industriei, care devine tot mai relevantă la scară mondială.

Orice provocare internațională impactează direct mișcarea  mărfurilor de la un continent la altul, după cum susțin reprezentanții industriei. „Am văzut acest lucru în timpul pandemiei, când canalul Suez a fost blocat. Specialiștii din acest domeniu sunt cei care găsesc soluții pentru ieșirea din impas. Ei trebuie să găsească noi căi, noi rute, noi rețele pentru a rezolva problemele”, a explicat directorul transport logistic internațional, dr. Robert Schönberger.

Anul acesta organizatorii se așteaptă să primească peste  2000 de companii din peste 70 de țări. Printre statele care vin pentru prima oară se numără Pakistan, Filipine, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan. „Anul trecut 60% din expozanții noștri erau din afara Germaniei, anul aceste procentajul lor este de 65%. Avem tot mai multe cereri din China, Marea Britanie, Italia, Polonia, Turcia, Statele Unite sau Emiratele Arabe ”, a spus Schönberger.

El a adăugat că tocmai această deschidere internațională explică succesul târgului, care nu mai este demult doar un eveniment german. „Creșterea vine și din afara Europei, unde în general oamenii de afaceri nu sunt pesimiști cu privire la viitor. Ei au nevoie să se întâlnească față în față, să  deruleze afaceri, iar situația internațională pare să fi mai bună decât în Germania”, a explicat Schönberger.

În 2025, un număr de 15 companii din România participă în Pavilionul României de la târgul transport logistic de la München, care va fi situat în hala A4, stand 215. La acest stand își vor expune oferta companiile: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.

În cadrul standului României, expozanții sunt expuși unei audiențe internaționale, ce include profesioniști din domenii diverse, interesați de viitoare colaborări în regiunea Europei de Est.

Pe lângă expozanții de la standul comun, alte 13 companii au fost interesate să participe cu standuri individuale, numărul companiilor românești ridicându-se astfel la 28 . Acestea sunt: Agrotrans Logistic C.A., Atlas Express & Logistic, CargoTrack Solutions, CGA Trans Experience SRL, E-P RAIL SRL, Globemar Operations SRL, Grup Feroviar Roman S.A., Holleman Special Transport & Project Cargo SRL, Hope Sped SRL, Laguna Technology SRL, PBN Logistics, Routier European Transport SA, SC Bipmobile SRL.

Participarea la transport logistic 2025 reprezintă pentru companiile participante un pas important în construirea unor relații de afaceri durabile la nivel internațional și în afirmarea României ca hub strategic în inima Europei.

Târgul mai cuprinde, în afara sălilor interne pentru expozanți, și spații externe, pentru expunerea de locomotive, camioane, trenuri, șine de căi ferate.  Alte evenimente prevăzute sunt conferințele de specialitate, scena expozanților și Campus Plaza, destinate prezentării companiilor și start-up-urilor. 

Industria de transport și de logistică, în toată complexitatea ei, este prezentă la târg: aici jucători-cheie internaționali expun  soluții de logistică, mobilitate, IT și gestionarea lanțului de aprovizionare. Este un prilej pentru vizitatori, dar mai ales pentru companii, să fie la curent cu tendințele și temele de actualitate din IT, e-business, telecomunicații, intralogistică, sisteme de gestionare a depozitelor, inclusiv containere optimizate și soluții pentru mărfuri speciale, identificare automată și ambalare, echipamente pentru transportul de marfă - rutier, feroviar, pe apă, aerian și combinat.

AmCham Romania – Camera de Comerț Americană în România

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

BEROCC - Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova

BRCC – Camera de Comerț Britanico-Română

Concordia – Confederația Patronală Concordia

FIC –  Consiliul Investitorilor Străini

RBL – Fundația Romanian Business Leaders

Mediul de afaceri din România, reprezentat de organizațiile noastre, semnalează într-o voce comună deteriorarea accelerată a climatului de afaceri și erodarea credibilității României.

Economia are nevoie de încredere și predictibilitate pentru a se dezvolta în continuare. În ultimii ani, companiile au fost nevoite să gestioneze provocări și crize succesive. Contextul electoral prelungit a acutizat deficite, a încetinit reformele asumate de care depinde accesul la finanțare, stabilitatea locurilor de muncă și continuarea investițiilor planificate.

Pentru ca România să rămână ferm ancorată pe direcția euro-atlantică, să nu piardă oportunități strategice și să continue să valorifice avantajele care au pus-o  pe harta investițiilor, este esențial ca deciziile politice să reflecte stabilitate și coerență.  

Pentru a recâștiga încrederea în România, sectorul privat are nevoie de acțiune și responsabilitate din partea tuturor actorilor politici  în asigurarea unui mediu economic predictibil, în protejarea pieței libere, statului de drept și securității naționale, precum și în păstrarea apartenenței la drumul european și la toate structurile internaționale. Agențiile de rating, partenerii instituționali și strategici urmăresc, la rândul lor,  evoluțiile interne și așteaptă o echilibrare rapidă și credibilă a situației economice din România.   

Ca și până acum, mediul de afaceri vrea să fie parte a soluției. Pentru a evita o destabilizare economică abruptă avem nevoie de viziune, hotărâre, pași concreți și imediați spre atingerea obiectivelor asumate pe termen mediu și lung.  

O delegație formată din aproximativ 20 de reprezentanți ai mediului politic și de afaceri din Bavaria, condusă de secretarul de stat Tobias Gotthardt din Ministerul bavarez pentru Afaceri Economice, Dezvoltare Regională și Energie, efectuează o vizită în România (București și Iași) și în Republica Moldova (Chișinău), în perioada 14–17 mai.

Scopul vizitei constă în consolidarea contactelor  de afaceri și explorarea oportunităților de parteneriate cu entități locale relevante, precum și o mai bună înțelegere a mediului de afaceri din România și Republica Moldova. Domeniile de interes sunt: inteligența artificială, utilajele, digitalizarea, start-up-urile și inovarea.

„Relațiile dintre Bavaria și România nu se mai limitează la cooperarea în domeniul producției industriale, ci se axează tot mai mult pe IT, cercetare-dezvoltare sau energie. Industria de apărare oferă, de asemenea, oportunități bune de colaborare. Ne dorim să vedem cât mai multe parteneriate între companiile bavareze și cele românești, bazate pe încredere și cu o viziune pe termen lung,” a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

În cadrul unui eveniment organizat la București secretarul de stat Tobias Gotthardt a subliniat că schimburile comerciale dintre România și Bavaria din ultimii 20 de ani reprezintă o poveste de succes: „Volumul schimburilor comerciale a crescut de cinci ori, ajungând la opt miliarde de euro — și acesta este doar începutul,” a declarat el.

El a remarcat interesul mare al companiilor bavareze pentru această misiune în România și Republica Moldova, multe dintre cele care însoțesc delegația activând în domenii precum industria inteligentă, soluțiile inteligente și tehnologii de mediu. „Suntem cu toții parte a Uniunii Europene, a acestei idei europene, care ne ajută să avem o piață comună puternică, de pe urma căreia beneficiem cu toții,” a continuat el.

Gotthardt a menționat totodată că vizita la Chișinău este prima deplasare oficială a unei delegații bavareze în Republica Moldova. „Aceasta este o premieră: pentru prima dată, o delegație economică bavareză se află în Republica Moldova. Este un semnal puternic și totodată o promisiune: ne dorim un schimb economic mai intens, ne dorim să consolidăm rolul Moldovei în Europa. Și venim cu energia necesară pentru a realiza acest obiectiv. Sunt multe lucruri de descoperit și multe oportunități de colaborare. Sunt convins că între Bavaria și Moldova va fi un parteneriat puternic.”

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini mediul de afaceri, menționând faptul că sectorul energetic din România a trecut printr-o adevărată „revoluție” în ultimii doi ani: „Am atras peste 14 miliarde de euro sub formă de granturi din Fondul pentru Modernizare și din Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o sumă uriașă care acoperă lucrări de modernizare a rețelei, producția de energie verde,  stocarea de energie, producția de hidrogen. Știu că acest subiect (hidrogen) este de interes pentru Bavaria.”

Companiile au fost din nou invitate de către Ștefan-Radu Oprea, șeful Cancelariei prim-ministrului, să dezvolte legături de afaceri atât în România, cât și în Bavaria. „România are potențial în domeniul securității cibernetice și în sectorul IT. În plus, vom oferi un sprijin semnificativ pentru industria de apărare. Și dacă ne propunem să cumpărăm produse europene, de ce să nu alegem unele germane?”, a spus el. Potrivit acestuia, antreprenorii români caută parteneri de încredere și doresc să dezvolte proiecte comune, inclusiv în cadrul lanțului de aprovizionare al armatei române.

Cu această ocazie, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Republicii Federale Germania în România, Christian Plate, a subliniat că legăturile economice solide dintre Germania și România își au rădăcinile în valorile comune pe care le împărtășesc cele două țări. El a adăugat că aceste relații de succes sunt rezultatul integrării europene a României, evidențiind importanța ca țara să continue pe drumul său pro-european.

În cadrul vizitei, delegația s-a întâlnit cu mai mulți oficiali români, printre care ministrul Economiei, Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și primarul municipiului Iași, Mihai Chirica. De asemenea, au avut loc întâlniri de afaceri cu companii germane și românești din București și Iași.

La Chișinău, delegația are programate întâlniri cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și cu cel al Economiei și Digitalizării, Dorina Nistor. Programul include vizite la Universitatea Tehnică din Chișinău, precum și la sediul mai multor companii locale, inclusiv la o cramă.

AHK România publică rezultatele sondajului „AHK Business Survey”

Așteptările companiilor din comunitatea de afaceri româno-germană privind mersul economiei românești s-au înrăutățit destul mult față de anul trecut, cu o creștere a celor pesimiști de aproximativ 20 de procente față de anul trecut (2024: 38%, 2025: 57%), după cum relevă un chestionar de conjunctură, realizat de AHK România în această primăvară.

Cu toate acestea, perspectivele asupra propriei afaceri rămân neschimbate pentru 38% dintre firmele intervievate, iar  37% dintre ele întrevăd perspective economice mai bune (2024: 40%). Cele mai multe companii (62%) își evaluează situația actuală ca fiind „satisfăcătoare”, în vreme ce numărul optimiștilor continuă să scadă (28%), aflându-se pe o pantă descendentă în ultimii trei ani. Spre comparație, anul trecut 59% dintre companii își considerau situația propriei afaceri ca fiind „satisfăcătoare” și 33% ca fiind bună.

Scădere a investițiilor și reducerea personalului: trend ascendent

În acest context economic și disponibilitatea firmelor de a face investiții scade. Dacă în 2024, 46% dintre companii își mențineau intenția de a investi, în 2025 numărul lor s-a redus la 38%. Pentru 30% dintre companiile chestionate investițiile vor scădea în 2025 , față de 20% de companii anul trecut.

Ca urmare a scăderii cererii și a presiunii costurilor, agenții economici intenționează să reducă numărul de angajați și să crească productivitatea. Astfel, 34% dintre companii au spus că vor renunța la personal, în comparație cu 18% anul trecut. Își vor păstra numărul de salariați 41% dintre firme, ca și în 2024.

Scăderea cererii din piață și condițiile cadru politice și economice: cele mai mari riscuri pentru companii

În privința riscurilor pentru dezvoltarea afacerii, companiile au apreciat că scăderea cererii din piață, condițiile cadru economice și politice, precum  și costurile cu forța de muncă sunt cele care le periclitează creșterea. Ceea ce anul trecut era considerat un risc, și anume, deficitul de personal calificat, trece în plan secund. Cu toate acestea, pentru 48% dintre firme, lipsa de personal calificat rămâne un factor de risc. Măsurile de contracarare a acestuia sunt, în opinia celor mai multe dintre firme, formarea continuă a angajaților și digitalizarea, dar și o cooperare mai strânsă cu instituțiile de învățământ. Lipsa de personal calificat a dus la cheltuieli mai mari cu salarizarea, în cazul a 20% dintre companiile intervievate, la reducerea activităților curente (pentru 15% dintre ele) și la reducerea investițiilor planificate (pentru 14%).

Avantajul nr. 1 al României rămâne apartenența la UE

În privința caracteristicilor amplasamentului investițional, România câștigă puncte prin apartenența la Uniunea Europeană, disponibilitatea furnizorilor locali, infrastructura și condițiile pentru cercetare-dezvoltare. Companiile au criticat accesul la ajutoarele de stat și la fonduri europene, nivelul și sistemul de impozitare, cea mai mare nemulțumire fiind legată însă de lipsa de predictibilitate a politicilor economice. Au mai fost aprecieri negative legate de stabilitatea politică și socială, combaterea corupției, administrația publică, transparența licitațiilor publice, stabilitatea juridică și lipsa de personal calificat.

Alegerile prezidențiale din 18 mai au fost foarte importante pentru clarificarea viitoarei orientări politice a țării. Continuarea cursului proeuropean este crucială pentru companii, deoarece asigură previzibilitate și stabilitate. „Cu toate acestea, provocările politice și economice nu s-au diminuat deloc. Comunitatea de afaceri așteaptă o agendă cuprinzătoare de reforme, astfel încât potențialul de creștere pe care România îl are în multe sectoare ale economiei să poată fi utilizat pe deplin, iar dezechilibrele economice existente să poată fi reduse. Creșterea competitivității și a economiei trebuie să fie principiile directoare ale politicilor economice ale noului guvern”, comentează Sebastian Metz, director general AHK România, rezultatele sondajului în contextul situației politice actuale.

Despre sondaj

Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerț germane bilaterale din Europa Centrală și de Est, în perioada 1 – 31 martie. 2025, pe un eșantion de 82 de companii membre ale AHK România și alte companii cu capital german din România.

Pe sectoare de activitate, participarea companiilor a fost următoarea: 43% servicii, 34% industrie, 10% comerț, 10% construcții, 3% furnizare de energie și apă.

Sectorul agroalimentar din România se confruntă cu provocări semnificative din cauza abordărilor fragmentate din politicile publice și are nevoie, cât mai curând, de o strategie integrată, care să ia în considerare toți actorii lanțului valoric, pentru a oferi consumatorilor securitate și siguranță alimentară, produse de calitate la prețuri accesibile și competitive, au fost de părere participanții la masa rotundă „Cum aducem valoare adăugată producției agricole românești?”, organizată de AHK România, în colaborare cu Bayer, BASF și PENNY România.

Evenimentul, moderat de profesorul de economie, dr. Christian Năsulea, a reunit reprezentanți ai fermierilor, profesioniști din industria alimentară, din administrația publică, dar și din sectorul privat, cu obiectivul de a prezenta recomandări de politici publice care să contribuie la îmbunătățirea parteneriatelor de încredere în sectorul agroalimentar.

Situația agriculturii românești per ansamblu are nevoie de multe reforme și acces la noi tehnologii și inovație în ferme, au subliniat participanții, deși țara beneficiază de terenuri fertile și fonduri europene.

„Sunt frecvente perioade de secetă severă care alternează cu volume mari de ploi, toate pe fondul unui sistem de irigații deficitar. Schimbările climatice necesită acțiuni coordonate la nivel înalt,” a spus președintele AHK România, Andreas Lier. În ciuda potențialului său agronomic, România importă produse alimentare procesate, iar terenurile sunt fragmentate, ca abordările din politicile publice. „Nu este o abordare holistică să susții un sector și să afectezi un altul. România importă multe produse din carne, iar românii lucrează în fabrici de carne din străinătate. Pentru un progres real, e nevoie de o industrie de procesare competitivă, care să creeze valoarea adăugată și aici în România, de politici publice care să întărească lanțul valoric și de aceea vă invit să colaborăm, pe toți actorii din acest lanț, și să promovăm o viziune comună a sectorului”, a adăugat el.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a remarcat că „există un cadru bun pentru agricultură în România – piața internă cu peste 19 milioane de consumatori, piețe de export, experiență și specialiști în domeniu. Ceea ce lipsește este o industrie de procesare mai dezvoltată și care să creeze local plus valoare, iar prin această dezbatere încercăm să aducem laolaltă reprezentanți din întreg lanțul de aprovizionare”.

„Industria de retail joacă un rol esențial în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Implicarea noastră în susținerea producției locale, odată cu inițiativa Triplu RO, aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați - producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu,” a menționat Daniel Costache, Food Buying Director PENNY Romania.

În privința politicii europene, „Viziunea pentru agricultură și alimentație” în Uniunea Europeană, Sebastian Metz este de părere că aceasta cere mai mult pragmatism, atât la nivel european, cât și românesc, ceea ce se traduce prin reducerea poverii birocratice pentru toți actorii din lanțul de aprovizionare.

„Noi, la AHK România, ne-am bucura foarte mult să avem un parteneriat româno-german de succes. Uitându-mă la relațiile economice bilaterale cred că există potențial pentru a spori colaborarea și în sectorul agroalimentar. Știm cu toții că deficitul financiar pune presiune pe economia din România, de aceea avem nevoie de creștere și de valoare adăugată”, a mai spus Metz.

Participanții la dezbatere au enumerat mai multe probleme cu care se confruntă sectorul agroalimentar, între care: prezența unor verigi izolate în lanțul agroalimentar (în producție sau în distribuție) fără a se lua în calcul interdependența dintre acestea, fapt ce afectează și alocarea resurselor, mai ales la nivel european; sustenabilitatea sectorului prin lipsa unei strategii de a atrage tinerele generații în agricultură, precum și diferența de acces a fermierilor europeni la noile inovații și tehnologii, comparativ cu fermierii din alte țări terțe. O altă problemă menționată a fost legată de competitivitatea scăzută a agriculturii europene, care, deși beneficiază de subvenții masive, nu poate ține pasul cu agricultura din alte regiuni ale lumii, din cauza  birocrației.

O altă chestiune abordată a fost reticența în adoptarea noilor biotehnologii, precum noile tehnici de ameliorare.

Participanții au mai vorbit despre lipsa de priorități strategice, de pregătirea economică scăzută a managerilor de ferme în general , de nerespectarea normelor de conformitate și de igienă în unele cazuri și lipsa de asociere a fermierilor, care nu pot să negocieze un preț bun pentru produsele lor. Fermele mici au nevoie de o coalizare în asociații și cooperative de branșă pentru a crește eficiența economică a fermelor, au nevoie să crească durabil producția și să se bazeze în mod proporționat pe subvențiile de la stat. De asemenea, este nevoie de centre de colectare, de irigații, de învățământ agricol profesional, de digitalizare, de aducerea științei și a educației mai aproape de sector și consumatori, cultivarea imaginii sectorului agronomic în rândul tinerei generații care să dorească să practice această meserie. „Uniunea Europeană oferă fonduri, dar fondurile nu țin loc de viziune. Să fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem în lume”, a fost concluzia dezbaterii.

Evenimentul a fost organizat în contextul discuțiilor pentru definirea „Viziunii pentru agricultură și alimentație”, un document strategic al Uniunii Europene lansat pe 19 februarie 2025 de către Comisia Europeană, care își propune să redefinească viitorul agriculturii și alimentației în Europa. În luna iulie vor începe și negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care asigură finanțarea programelor și a acțiunilor în toate domeniile de politică, inclusiv  viitorul buget pentru agricultură din Politica Agricolă Comună (CAP).

Lansarea anunțată a unei Strategii Digitale a UE pentru agricultură poate juca un rol esențial în sprijinirea adoptării instrumentelor de agricultură digitală și de precizie, permițând fermierilor români să producă mai eficient și mai durabil, iar luarea deciziilor bazate pe date să devină norma în procesul de a produce mai mult cu resurse mai puține. Tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și o agricultură regenerativă și atractivă pentru noile generații este esențială pentru ca agricultura românească să devină competitivă în anii următori.

Taxele, investițiile străine dublate de cele de stat în domenii cheie precum energia, inflația, „războiul comercial” declanșat de Statele Unite cu Uniunea Europeană, precum și soluții pentru  reducerea deficitul bugetar au fost principalele teme de discuție ale comunității de afaceri româno-germane la întâlnirea membrilor din luna aprilie, unde a fost invitat prof. univ. dr. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Atât reprezentanții companiilor, cât și profesorul Dăianu au fost de părere că nu doar o creștere a taxelor va rezolva problema deficitului bugetar, de peste 9%, pe care îl are România.

Volker Raffel, membru în Consiliul Director al AHK România și director general E.ON, a explicat că doar o creștere economică bazată pe investiții, care să impulsioneze competitivitatea, este cheia pentru „deblocarea economiei” și nu „taxele, care vin din când în când, surprinzător sau nu, și care nu prea ajută deciziile investiționale”.

„Un studiu despre sectorul nostru de distribuție de gaze naturale și de energie electrică propune soluții pentru deblocarea investițiilor din acest sector cu mici măriri ale tarifelor de distribuție. Condiția este ca suma investită să fie mare, astfel încât să aducă o creștere substanțială a PIB-ului, cu un factor de multiplicare de 1 la 10. Un alt studiu, realizat de Deloitte pentru Federația Patronală a Energiei, arată că un miliard de euro investit în energia onshore în România aduce o creștere a PIB-ului cu un factor de multiplicare de 1 la 9”, a precizat Raffel.

La rândul său, profesorul Dăianu consideră că aducerea deficitului bugetar la 3% din PIB nu se poate face doar prin reducerea cheltuielilor bugetare și a evaziunii fiscale, deoarece deficitul actual de cca. 9% din PIB este foarte mare, cel mai mare din UE. Un asemenea deficit a mai fost în anul pandemiei. În plus, deficitul de cont curent al României este cel mai înalt din regiune, peste 8% din PIB. „Este un sistem corect, acela în care unele persoane, unele companii își plătesc taxele și altele practică evaziunea fiscală și evită taxele la scară mare? În acest caz societatea este cea care pierde, iar guvernul este nevoit să crească taxele pentru a reduce deficitul. În multe state, incluzând aici SUA și țări din Europa, există un sistem de taxare progresiv, care să permită o redistribuire a veniturilor și către cei care nu au resurse pentru o viată decenta, si nu fiindcă sunt leneși; mă refer aici, de pildă, la ajutorul acordat tinerilor care au potențial, dar care nu au acces la educația pe care și-o doresc. În societate trebuie sa existe șanse egale”, a explicat Dăianu.

El a subliniat că taxele vor crește dacă deficitul bugetar nu va putea fi redus printr-o mai bună colectare a impozitelor.

În continuare Daniel Dăianu a menționat că evoluțiile din România depind foarte mult de ceea ce se întâmplă pe plan european și internațional. Tarifele impuse de SUA Europei produc multă îngrijorare, mai ales că ele vin pe fondul altor crize declanșate de pandemie și de războiul din Ucraina, care a scumpit prețul energiei în Europa. „Companiile din Europa plătesc de 3-4 ori mai mult pe energie decât cele americane”, a spus el, adăugând că instituția pe care o conduce, Consiliul Fiscal, a prognozat o creștere economică pentru România de 1% - 1,5% în acest an, dar nu a luat în considerare un război comercial.

Războiul comercial va produce un șoc pentru Europa, atât pentru companii, cât și pentru oameni. „Poate veni o nouă recesiune, posibil una mare. Sper ca pesimismul meu să nu fie validat, dar evoluțiile mă îngrijorează acum. În aceste condiții este foarte important pentru Europa să aibă capacitate de apărare, să facă investiții în acest domeniu, să creeze proiecte comune”, a mai spus Dăianu, precizând că este vorba de apărare și nu de re-înarmare.

Chiar americanii cer europenilor să își dezvolte capacitatea proprie de apărare. Temerile legate de o potențială retragere a SUA din sistemul de securitate european pot avea implicații și asupra democrației, care s-a deteriorat în ultimii ani în multe țări din lume. „Dacă americanii pleacă prea repede, democrațiile noastre vor fi supuse unui test sever”, consideră Dăianu.

Un efect negativ asupra democrației îl poate avea și inteligența artificială, dacă nu este reglementată, pentru că „poate adânci fracturile dintre grupurile de oameni”.

În concluzie, el a menționat că apărare și competitivitatea sunt cele două direcții spre care ar trebui să se îndrepte Europa și România. Această idee a fost subliniată și de directorul general AHK România, Sebastian Metz, în încheierea dezbaterii. Acesta a arătat că este important pentru România să inițieze reforme, să reducă birocrația și să susțină creșterea competitivității la toate nivelurile, iar pentru acest lucru sunt necesare investiții, în special în câteva sectoare esențiale, cum ar fi educația, cercetarea, energia sau transporturile. „Doar investind în domenii care produc creștere economică se pot genera venituri fiscale care la rândul lor vor stabiliza situația bugetului într-un mod sustenabil”, a explicat Metz. El a menționat, de asemenea, că diferența dintre impozitarea capitalului și a muncii în România este relativ mare, iar viitoarele intenții privind schimbarea politicii fiscale nu ar trebui să pună o povară suplimentară mai ales pe factorul muncă. Și, în principiu, este absolut esențial ca schimbările în politica fiscală să fie făcute în strânsă consultare cu mediul de afaceri, care se află sub o presiune enormă din cauza situației politice și economice actuale. „Traversăm în prezent o perioadă extrem de sensibilă. Mici greșeli pot avea consecințe mari. Avem nevoie de multă înțelegere reciprocă și comunicare în România pentru a depăși provocările actuale", a declarat Metz.

La întâlnirea membrilor AHK România, desfășurată la InterContinental Athénée Palace Bucharest, pe tema „Situația economică a României în contextul geopolitic actual și provocările, respectiv șansele țării noastre pentru viitor”, au participat peste 70 de reprezentanți ai companiilor membre. Următoarea întâlnire a membrilor va avea loc în 6 mai.

Participarea la târgul internațional de la Hanovra (31 martie – 4 aprilie) le-a oferit companiilor din România vizibilitate și numeroase oportunități de networking într-un cadru profesionist, contribuind astfel la integrarea lor în piața internațională.

Anul acesta,  35 de firme din România și-au prezentat oferta la evenimentul de tehnologii industriale.

„Sunt foarte încântat să văd că România are o prezență puternică la ediția din acest an a Hannover Messe și sper că aceasta va fi menținută și susținută de statul român. Pe fondul evenimentelor actuale, este absolut important ca firmele românești să-și extindă și să-și diversifice relațiile de afaceri la nivel internațional. Târgurile internaționale de top din Germania, precum Hannover Messe, sunt o platformă perfectă pentru acest lucru”, a spus Sebastian Metz, director general AHK România. 

Companiile prezente în cele trei Pavilioane ale României de la Hannover Messe, organizate de către ARICE în parteneriat cu asociațiile de profil, având susținerea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, s-au arătat foarte mulțumite de rezultatul participării la târg, subliniind faptul că au putut interacționa direct cu companii internaționale, potențiali clienți, dar și cu alte companii românești, au putut face schimb de experiență și pune bazele unei colaborările viitoare.

Iată câteva opinii ale expozanților:

Annamaria György, director comercial, Plasmaterm SA: „Suntem prezenți la acest târg pentru a ne prezenta serviciile și a găsi noi oportunități de afaceri și colaborări. Fiind mai mult de 10 firme la un loc în standul României, reprezentăm o forță economică și o gamă diversificată de produse și servicii, apreciate enorm de vizitatorii Hannover Messe”.

Ion Pădurețu, MEGATITAN SRL: „Având în vedere că în anii trecuți am participat în mod individual la aceste târguri (Hanovra și Stuttgart), pot să fac foarte bine diferența. Colaborarea cu firmele venite din România, prezente la stand, nu este de neglijat, avem timp să ne descoperim reciproc calitățile și oportunitățile. Doresc de asemenea să menționez că am stabilit deja contacte concrete de colaborare cu firme din Germania, Belgia, Slovacia, Norvegia, Grecia, Austria, etc. din sectoare de activitate diferite. Acest fapt se datorează în principal atractivității standului românesc.”

Dorin Cristea, RomSoft SRL: „Este un program bun, de încurajare a activității de export a  firmelor românești, în principal pe piața europeană și în special pe piața germană. Participarea individuală este mult mai costisitoare, expozantul individual pierzându-se în anonimat. Participarea sub pavilionul României e un avantaj pentru atragerea marilor companii, dar și un mod extraordinar de a promova imaginea României."

Ciprian Hațegan, Ropardo : „Participarea în pavilionul național al României este extrem de bună, atât din punct de vedere al costurilor, cât și din punct de vedere al imaginii. La Hanovra promovăm împreună brandul de țară "Romania IT".

Valeriu Velciu, președinte APREL și director general ELECTROTEL: „Participarea la expoziții internaționale de talia Hannover Messe, considerate „strategice”, permite acces direct la clienți din toate zonele geografice, care altfel nu pot fi contactați ușor. Un mare avantaj este și obținerea de informații multiple, privind evoluțiile în domeniu, progresele concurenței, etc.

Susținerea de către Guvern a participărilor cu Pavilion Național este o parte importantă a politicii comerciale a tuturor țărilor lumii (nu numai a celor foarte dezvoltate). Pavilionul Național oferă o imagine a capabilității industriei românești mai bună, unitară. Creșterea exportului este, sau ar trebui să fie, o preocupare a tuturor autorităților, exportul fiind o sursă sigură pentru creșterea economică, stabilitatea balanțelor și a cursului valutar, împiedicarea creșterii șomajului, etc. una din puținele surse de sprijin pentru orice Program de guvernare.”

Gabriela Rusu, vicepreședinta Federației Patronale din Industria Construcțiilor de Mașini (FEPA-CM): „Expunerea producătorilor români într-un pavilion național românesc conferă foarte multe beneficii firmelor participante, întrucât Pavilionul național are un pachet complet de servicii și facilități: internet, zone de întâlnire, spații pentru prezentări, asistență organizatorică și altele. Accesul la un spațiu de expunere bine poziționat și amenajat profesional, precum și la un stand comun cu dotări moderne, se realizează cu un cost redus, în condițiile în care o prezență individuală presupune cheltuieli de zece ori mai mari. Prezența colectivă a mai multor companii românești într-un spațiu comun generează un aflux sporit de vizitatori, atrăgând astfel atenția asupra pavilionului ca pol de interes în cadrul târgului”.

Cu ocazia desfășurării târgului, AHK România a organizat o delegație oficială, din care au făcut parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Apărării Naționale cât și ai Ministerului Energiei. Aceștia au avut întrevederi în cadrul târgului cu Hubert Aiwanger, Vice Prim-ministru și Ministrul Economiei, Dezvoltării Regionale și Energiei al Landului Bavaria. Discuțiile s-au concentrat pe teme precum energia și securitatea, ministrul Aiwanger apreciind interesul firmelor românești pentru expertiza celor bavareze.  „În ultimii ani, schimburile comerciale dintre Bavaria și România au crescut de peste cinci ori. Prin urmare, sunt foarte încântat de interesul deosebit al Bucureștiului pentru expertiza bavareză. La fel ca Bavaria, România își planifică propria producție de hidrogen. Există deja planuri pentru ca acest hidrogen să fie transportat în Germania pe Dunăre sub formă de amoniac. Dorim să continuăm să urmărim aceste planuri împreună”.

Cu această ocazie a avut loc o masa rotundă „Transformări economice din Germania și România, oportunități și provocări pentru relațiile bilaterale”, organizată de AHK România în parteneriat cu Comitetul pentru Europa de Est al Asociației Oamenilor de Afaceri din Germania și Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), în care au fost abordate teme precum energia și apărarea, cu focus pe consolidarea cooperării între România și Germania.

Delegația României a vizitat și sediul companiei Continental AG din Hanovra, ocazie cu care au fost evocate legăturile puternice și cooperarea strategică dintre România și Germania în domeniile energiei, inovației și dezvoltării industriale. Discuțiile cu Nikolai Setzer, director executiv al Continental AG, s-au concentrat pe întărirea parteneriatelor bilaterale în domenii precum mobilitatea automatizată, infrastructura inteligentă și soluții durabile. Setzer a reiterat angajamentul Continental față de România, subliniind relevanța strategică a țării în peisajul industrial european și rolul său vital în viziunea pe termen lung a companiei Continental, în special în fața provocărilor regionale și globale actuale.

Hannover Messe este cea mai importantă platformă internațională, organizată anual, dedicată tehnologiilor de transformarea industrială, cu inovații excelente și produse neobișnuite.  Anul acesta târgul a fost vizitat de peste 130.000 de persoane, în timp ce numărul firmelor expozante s-a apropiat de 4.000. Acestea au prezentat la standuri peste 14.000 de produse și soluții tehnologice.

Începând din 16 aprilie, AHK România are un reprezentant regional onorific pentru județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj și Bihor,  în persoana lui Iuliu Aurel Cadar, fostul  director general  al Dräxlmaier Satu Mare.

În prezența președintelui Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, a prefectului Tamas Altfatter, a Administratorului Public al orașului, Maskulik Csaba și a directorului general al AHK România, Sebastian Metz, Iuliu Cadar a semnat ieri, 16 aprilie 2025, la sediul Consiliului Județean acordul de numire în funcția de  reprezentant regional onorific al AHK Romania.

„Iuliu Cadar este o personalitate marcantă a regiunii și membru al AHK România prin companiile în care a activat, încă de la înființarea lor în România, Dräxlmaier și Autonet. Domnul Cadar deschide astfel porțile către o nouă etapă a activității Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, și anume întărirea prezenței regionale. Îi urăm succes în activitate și vom continua să găsim reprezentanți și în alte regiuni din țară”, a declarat cu prilejul semnării acordului, Sebastian Metz.

Printre responsabilitățile reprezentantului regional se numără promovarea vizibilității AHK România în regiune, atragerea de noi membri, precum și cultivarea relațiilor cu actori relevanți din politică, administrație și societate din regiune.

Această inițiativă oferă, de asemenea, o oportunitate excelentă de a extinde legătura dintre regiunea de N-V și AHK România. Cooperarea strânsă creează noi perspective pentru parteneriate durabile, consolidează schimburile bilaterale și face posibilă utilizarea mai bună a potențialului comun. 

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) va fi decorată miercuri, 30 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale la Palatul Cotroceni, cu Ordinul „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Ofițer, conferit de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

Distincția este oferită „în semn de apreciere pentru meritele deosebite avute în cei peste 20 de ani în care AHK România a jucat un rol determinant în consolidarea relațiilor strategice comerciale și investiționale româno-germane, implicându-se activ în susținerea companiilor, în îmbunătățirea condițiilor de afaceri din România și în afirmarea Republicii Federale Germania drept principalul investitor străin în economia țării noastre”.

„Această distincție onorantă este o recunoaștere nu doar a activității noastre ca instituție, ci mai ales a efortului comun al comunității de afaceri româno-germane de a contribui activ la dezvoltarea economică a României. Această comunitate este motorul ce duce mai departe relațiile economice bilaterale”, spune președintele AHK România, Andreas Lier.

La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, adaugă : „Suntem mândri de acest moment și mulțumim Administrației Prezidențiale și Guvernului României pentru această recunoaștere. Totodată, ne reafirmăm angajamentul ferm de a investi în continuare toată energia noastră în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale”.

Înaintea ceremoniei de decorare este prevăzută o întrevedere între reprezentanții Administrației Prezidențiale și delegația AHK România, formată din membri ai mediului de afaceri german și român.

AHK România este, cu aproximativ 700 de companii membre, cea mai mare cameră de comerț și industrie bilaterală din țară și este prezentă neîntrerupt în România de peste 20 de ani. În tot acest timp, a fost un partener de încredere în dezvoltarea economică a României, în transferul de know-how, în extinderea învățământului profesional dual, precum și în promovarea unui cadru economic sustenabil.

Germania este de mulți ani cel mai important partener economic al României și principalul investitor străin în țara noastră. Relațiile economice bilaterale sunt foarte strânse și bazate pe parteneriat, reprezentând un pilon esențial al dezvoltării regionale și europene. Prin activitatea sa, AHK România a contribuit în mod decisiv la facilitarea intrării și dezvoltării  companiilor germane pe piața românească. Totodată, AHK România sprijină și companiile românești în stabilirea parteneriatelor de durată cu firme germane, ajutându-le să beneficieze de Germania ca centru economic inovator și ca piață de desfacere importantă în interiorul UE.

Companiile din comunitatea AHK România fac apel la cooperare și unitate între mediul social, economic și cel politic și solicită mai multă flexibilitate din partea statului pentru reducerea birocrației privind alocarea fondurilor pentru companii și investiții.

„Este esențial să rămânem uniți, să fim competitivi, să ne adaptăm contextului geopolitic actual, marcat de provocări și transformări continue. Doar printr-o abordare coerentă și proactivă putem crea un climat favorabil dezvoltării sustenabile a mediului de afaceri și consolidării economiei”, a spus directorul general al AHK România, Sebastian Metz, cu ocazia întâlnirii lunare a membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane.

Într-un context în care factorul geopolitic este cel care influențează piețele, capacitatea de acțiune a firmelor este tot mai limitată, iar acestea trebuie să înțeleagă cum să acționeze în piețe care nu mai sunt libere, consideră și președintele AHK România, Andreas Lier. „Asistăm la o situație economică și geopolitică plină de provocări, iar multe din companiile membre ale AHK România simt aceste provocări din ce în ce mai mult. Dar împreună cred că le putem face față. România are bune oportunități și perspective în domenii precum energia din surse fosile și regenerabile, agricultură, alimentație, IT, dar și mari proiecte de investiții în infrastructură”, a explicat el.

România își menține atractivitatea pentru investiții, crede directorul general al grupului E.ON România, Volker Raffel. Cu toate acestea, el susține că  e nevoie de o piață mai predictibilă și că „trebuie să folosim acest timp pentru ca statul și companiile să găsească oferte pe piața de energie, nu doar pentru următorul semestru, ci și pentru următorul an. Pentru mine este foarte clar: trebuie să cooperăm îndeaproape în Europa, să schimbăm modul în care facem afaceri și politică, să ne adaptăm, să fim flexibili și să facem acest lucru foarte repede. Vedeți cât de repede se schimbă lucrurile la nivel global. Altfel Europa, incluzând aici și  România, va fi lăsată în urmă”.

Șeful cancelariei prim-ministrului, Ștefan-Radu Oprea, a spus că predictibilitatea se redefinește în aceste zile, deoarece „știm că va fi un nou sistem de taxare, din cauza taxelor vamale impuse de alte state. Va trebui să vedem când, cât de mari vor fi și care va fi impactul”. El a adăugat că prețul energiei este mare pentru toate companiile din Europa, dar s-a arătat încrezător că din 2027 România va avea un mix de energie bun, curat, precum și posibilități ieftine de stocare.  „Cu industria noastră de petrol și gaze, cu toată geografia, putem fi cei mai buni prieteni ai companiilor românești și germane. Văd un viitor pentru afaceri în România, atâta vreme cât România este în Uniunea Europeană”, a precizat el. Radu Oprea a mai spus că printre prioritățile guvernului se numără simplificarea birocrației pentru mediul de business, menținerea deficitului la 7% în acest an, reducerea cheltuielilor publice și absorbția a cât mai multor bani din PNRR, întrucât acesta nu va fi prelungit.

La rândul său, consilierul onorific al președintelui interimar al României, Dragoș Anastasiu, a semnalat faptul că sunt necesare schimbări ale modului în care se fac afaceri și politică în România, aceste luni până la alegeri fiind definitorii asupra direcției pe care o va lua țara în viitor. „Totul se schimbă și e nevoie de multă diplomație, trebuie să ne asigurăm că mergem în direcția cea bună. Situația este complicată, dar atunci când sunt crize apar și oportunități. Să rămânem uniți, să fim rapizi, să acționăm inteligent, să ne adaptăm. Dacă în două luni suntem pe calea cea bună, voi fi optimist, altfel va fi foarte greu”, a conchis el.

La prima întâlnire a membrilor AHK România din acest an pe tema „Perspectivele economice și programul de guvernare” au participat 70 de reprezentanți ai companiilor membre. Următoarea întâlnire a membrilor va avea loc pe 1 aprilie.

Digitalizarea presupune o tranziție de durată, pe care oamenii trebuie mai întâi să o înțeleagă și să o accepte și sunt încă puțini cetățeni care folosesc cu încredere varianta digitală, dacă au la dispoziție alternativa clasică, consideră participanții la dezbaterea „Digitalizarea în toate domeniile economiei”, moderată de Ilinca Pandele, Directorul departamentului Servicii Membri al AHK Romania, organizată cu prilejul evenimentului regional AHK România de la Timișoara din 6 martie 2025.

Digitalizarea aduce numeroase avantaje esențiale pentru organizații, printre care eficiența crescută prin automatizarea proceselor și reducerea costurilor asociate cu hârtia și stocarea fizică. Aceasta îmbunătățește accesibilitatea informațiilor și serviciilor, facilitând munca la distanță și colaborarea între echipe. Managementul eficient al datelor permite luarea deciziilor bazate pe analize concrete, în timp ce experiența clienților este îmbunătățită prin servicii personalizate și interacțiuni rapide. În plus, digitalizarea stimulează inovația, oferind noi modele de afaceri și soluții, contribuind în același timp la sustenabilitate prin reducerea consumului de resurse fizice. Cu măsuri de securitate avansate, organizațiile pot proteja informațiile sensibile, facilitând astfel o colaborare eficientă și adaptabilă în mediul de afaceri modern.

În ciuda avantajelor multiple, din discuția panel a reieșit că mai există oarecare reticență din partea oamenilor legată de digitalizare: fie că vorbim de teama pierderii locurilor de muncă, de lipsa de încredere sau pur și simplu de o rezistență culturală.

Conform lui Dorin Andreica, Managing Partner Soft Net Consulting, IMM-urile nu-și integrează digitalizarea proceselor în planul de afaceri pentru că nu vad utilitatea imediată, iar pe de altă parte investiția în digitalizare este foarte costisitoare.

Primăria Timișoara, a precizat Valentin Mureșan, Consilier personal al Primarului pe probleme de Smart City și Transformare Digitală, este un exemplu de bună practică în ceea ce privește digitalizarea administrației publice, însă s-a confruntat la începutul implementării cu rezistența angajaților care nu aveau încredere în serviciile digitale.

Servicii digitale pentru clienții săi oferă și ProCredit Bank în regiune. Clienții băncii au o mai mare apetență în folosirea instrumentelor digitale, realizând că aceste servicii le oferă posibilitatea de a scuti timp dar și de a fi mai eficienți in business, a menționat Klaus Keilmann, Manager Corporate Strategy & Development, ProCredit Bank Germania.

Companiile mari din industrie, mai ales cele din automotive, se prezintă cu totul altfel decât IMM-urile. Au investit mult în digitalizare pentru că este esențială în acest domeniu de activitate. Bogdan Vasiliu, Directorul fabricii DRÄXLMAIER Timișoara, a menționat cât este de important ca toți partenerii din industria auto de-a lungul lanțului valoric să colaboreze și a dat exemplu platforma Catena X. Numai așa multiplele provocări din industria automotive pot fi rezolvate. Catena-X oferă primul spațiu de date deschis și colaborativ pentru industria auto - pentru procese de afaceri optimizate prin lanțuri valorice bazate pe date. Arhitectura foarte standardizată și modulară a cazurilor de utilizare reduce timpul de lansare pe piață și costurile de implementare, creând în același timp spațiu pentru inovare.

Ioana Hațegan, Managing Partner, Hațegan Attorneys, a subliniat lipsa educației din domeniul digitizării din România și lipsa de încredere a oamenilor în instrumentele digitale, începând chiar de la semnătura electronică calificată și terminând cu diferite procese digitalizate care, deși simplifică activitatea oricărui business, sunt încă privite cu reticență.

La nivelul administrațiilor publice, digitalizarea însemnă creșterea competitivității, pe care și sistemul public trebuie să o livreze, după cum a spus primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în alocuțiunea sa de bun-venit adresată participanților.

Fritz a menționat în context planurile de modernizare a orașului, bazate în principal pe investiții în infrastructură și în educație. „În ultimii ani am direcționat tot mai mulți bani către investiții. Depindem extrem de mult aici de situația economică din oraș, dar și fondurile europene”, a explicat el. Printre investițiile în curs, Dominic Fritz a amintit cumpărarea de tramvaie, autobuze, construcția unei noi linii de tramvai, a unui pod și a unui pasaj, dar și a unui campus pentru învățământ dual și a 80 de săli de clasă în clădiri noi.

Consulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Regina Lochner, a fost de asemenea prezentă la eveniment și în salutul său a menționat importanța digitalizării care oferă oportunități enorme pentru multe companii, în special în domenii în care restricțiile de infrastructură împiedicau anterior soluționarea flexibilă a problemelor.  

La eveniment au participat 130 de persoane, între care CEO ai companiilor membre AHK din regiune, parteneri ai acestora,  reprezentanți ai autorității publice etc.

Evenimentul de la Timișoara face parte din seria de evenimente regionale pe care AHK România le organizează anual în cinci orașe din România și la Chișinău în Republica Moldova. Timișul este al doilea județ după capitală,  unde prezența companiilor germane este numeroasă, aici activând în prezent peste 1000 de firme cu capital german. 

Următorul eveniment regional va avea loc în zilele de 14-16 aprilie 2025 la Cluj-Napoca. La Timișoara AHK România revine în octombrie, când va organiza conferința Cities of Tomorrow, eveniment de referință în activitatea Camerei, recunoscut drept un punct de întâlnire pentru profesioniști din domenii precum arhitectură, urbanism, administrație publică.

Camera de Comerț și Industrie Romano-Germană (AHK România) organizează, pentru a patra oară consecutiv, Pavilionul de țară al României la târgul transport logistic 2025, care se va desfășura în perioada 2-5 iunie la München.

Acesta este cel mai mare târg internațional dedicat industriei de transport, logisticii, mobilității, IT-ului și managementului lanțului de aprovizionare.

Pavilionul României devine astfel o veritabilă „vitrină” a capacităților și potențialului național, aducând în fața unui public global companii și soluții inovatoare, capabile să răspundă celor mai exigente provocări din sector. Pe lângă oportunitatea de promovare a afacerilor, acest eveniment consolidează poziția României în peisajul global al logisticii, evidențiind contribuțiile esențiale ale sectorului nostru într-o economie tot mai interconectată.

Pentru companiile românești participante, este o oportunitate de a se prezenta la nivel internațional, de a stabili relații de afaceri durabile și totodată de a promova România ca nod de conectivitate în rețelele internaționale de transport, precum și ca  hub strategic în domeniul transportului și logisticii, în inima Europei.

Standul României va fi situat în hala A4, la standul 215, cu participarea următorilor expozanți: AGEXIM, Air Sea Forwarders, Ascent Soft, BB Trans, CTP Romania, DEVEGA, ELOGISTICS CORPORATION SRL, ORIENT SRL, OPREAN SRL, Portul Constanța, RAILPORT Arad, ROZOTI, Sea Container Group, TTS (Trade Transport Services) SA, TRANSCOM.

Republica Moldova va fi reprezentată prin Agenția de Investiții - Invest Moldova.

Evenimentul reunește anual peste 75.000 de vizitatori din 135 de țări și oferă expozanților cadrul  pentru descoperirea de noi piețe, explorarea celor mai recente tendințe din industrie și încheierea de parteneriate strategice.

Cu mai mult de jumătate dintre vizitatorii târgului provenind din rândul decidenților din companii importante, târgul transport logistic oferă platforma perfectă pentru discuții directe cu persoane cheie pentru potențiale investiții și colaborări.

Companiile membre AHK România pun în centrul preocupărilor lor competitivitatea, alături de angajați și de competențele acestora. Mediul de afaceri consideră tema europeană ca fiind esențială pentru a face față provocărilor de pe piețele globale și pentru a se dezvolta sustenabil. Este motivul pentru care AHK România, alături de companiile sale membre, a ales conceptul „People. Skills. Competitiveness” ca motto care să le ghideze activitatea pe tot parcursul anului 2025.

„Cu tema noastră anuală pentru 2025, People. Skills. Competitiveness, punem accentul pe rolul central al angajaților în succesul unei companii, deoarece competențele acestora reprezintă pilonul central pentru companii puternice, competitive și inovatoare”, a spus în deschiderea Recepției de Anul Nou, directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Prezent la eveniment atât în calitate de Președinte al Senatului, cât și ca „un susținător al relațiilor economice și culturale puternice dintre România și Germania”, Ilie Bolojan a remarcat faptul că investițiile germane în România sunt o componentă esențială pentru dezvoltarea economică a țării. „Germania este principalul nostru partener comercial și unul dintre cei mai mari investitori străini din țara noastră”, a spus Bolojan.

Președintele Senatului a menționat necesitatea continuării colaborării și în alte domenii, cum ar fi educația, cercetarea, digitalizarea, pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii și a promis sprijinul Guvernului și al Parlamentului pentru proiecte de învățământ dual, după modelul de succes inițiat de Camera de Comerț Româno-Germană. „România a dovedit în ultimii ani că poate să facă pași rapizi spre modernizare atunci când există o viziune clară și o administrație eficientă. Fie că vorbim despre infrastructură, educație sau dezvoltare economică, succesul vine acolo unde se iau decizii bine gândite și se implementează fără întârzieri. Acesta este modelul de lucru pe care trebuie să-l extindem la nivel național: să ne concentrăm pe soluții concrete, să eliminăm blocajele birocratice și să creăm un mediu în care investițiile să prospere”, a conchis Ilie Bolojan.

Ideea de schimbare a fost continuată și de ministrul Educației, prof. univ. dr. Daniel David, care a subliniat necesitatea formării viitoarei forțe de muncă pe baze sănătoase. De aceea, el a invitat mediul privat să fie partenerul ministerului în reformarea sistemului educațional, atât pentru învățământul universitar, cât și pentru cel preuniversitar, în special dual: „Copiii noștri trebuie să fie expuși la cei mai buni specialiști, cu care se pot întâlni prin oportunitățile de practică pe care le oferiți. Am deschis universitățile pentru a include criteriile și nevoile companiilor în programele de master și în programele postuniversitare, pentru a forma resursele umane de care aveți nevoie. În învățământul dual, responsabilitatea reciprocă este și mai mare: împreună facem curricula, împreună facem evaluările și răspundem după aceea de ceea ce am pus pe piață”, a explicat David.

Competitivitatea este un atu de care și statul român are nevoie, consideră Viceprim-ministru și Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „Cum în companii oamenii trebuie să fie eficienți, și cei care lucrează la stat trebuie să fie la fel de eficienți”, a precizat Tánczos, adăugând că statul are obligația să ofere servicii de calitate și să-și reducă cheltuielile. Ministrul Finanțelor a menționat în context că bugetul aprobat de Parlament cu o zi în urmă „este un buget al statului mai suplu, cu reduceri de cheltuieli pentru eficientizarea funcționării, un buget al investițiilor, având alocată o sumă record pentru investiții de peste 150 de miliarde de lei, și un buget  al programelor de susținere pentru companii”. Ministrul Finanțelor a mai spus că pentru o economie performantă este nevoie ca populația activă să fie mai mult implicată în producție, guvernul urmând să lucreze și la acest capitol. 

La eveniment au fost reprezentate de asemenea ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cei doi miniștri prezenți, Simona Bucura-Oprescu, respectiv Bogdan Ivan, au transmis mesajul ministerelor pe care le conduc comunității de business româno-germane.

Tema competitivității ca bază pentru creșterea eficienței economice și pentru depășirea provocărilor curente se regăsește în toate domeniile de activitate, de la alimentație la energie. Astfel, președintele AHK România, Andreas Lier a precizat că „dorim să utilizăm potențialul din întregul sector energetic, în special al energiilor regenerabile, pentru creșterea eficienței. De asemenea, ne vom concentra pe dezvoltarea lanțurilor valorice în sectorul alimentar. În același timp, provocări precum costurile ridicate ale forței de muncă, predictibilitatea fiscală și deficitul comercial rămân în centrul atenției, deoarece considerăm că o economie competitivă are nevoie de o administrație modernă”.

La rândul său, ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer, a subliniat importanța parteneriatului dintre România și Germania și buna colaborare dintre cele două țări în special în domeniul energiei și al extinderii infrastructurii energetice. Pentru ca aceste schimbări să aibă loc e nevoie de oameni competenți: „2025 va fi un an al transformărilor. Îmbrățișăm acest motto, avem nevoie de oameni, de competențele lor, care vor fi tot mai multe și diversificate pe viitor, avem nevoie de spirit de inovație și de disponibilitate de a ne asuma riscuri”, a spus ambasadorul.

Cu cei peste 850 de participanți, Recepția de Anul Nou a oferit anul acesta invitaților un cadru perfect de a interacționa, de a-și face cunoscută compania și de a găsi parteneri sau de a porni noi inițiative de afaceri. Pe lângă discursurile în cadru festiv și networking, evenimentul a avut și câteva momente muzicale. Viorile și pianul duetului Parfenov Duo au adăugat un farmec în plus întregii seri de business.

Organizată anual la Palatul Parlamentului, Recepția de Anul Nou a AHK România este un eveniment de referință pentru businessul româno-german din țara noastră și aduce laolaltă numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media.

Mulțumim partenerilor noștri Premium: BASF, E.ON, Delgaz Grid, DRÄXLMAIER, Lidl, Penny, Siemens și Siemens Energy.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2024, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Schimburile comerciale între Germania și România au însumat anul trecut 42,1 mld. EUR, România menținându-se pe locul 17 între partenerii comerciali ai Germaniei. Creșterea volumului schimburilor comerciale comparativ cu anul 2023 este de 0,9%. Importurile din România s-au ridicat la 19,8 mld. EUR (+1,4%), iar exporturile Germaniei către România au atins 22,4 mld. EUR (+0,6).

„Comerțul dintre Germania și România se menține și în 2024 la un nivel ridicat. În ciuda provocărilor economice globale, România a reușit să își afirme poziția printre cei mai importanți 20 de parteneri comerciali ai Germaniei, ceea ce subliniază importanța relațiilor economice bilaterale. Totuși, în comparație cu anul precedent creșterea a fost moderată, fapt care se explică prin actuala situație economică dificilă din Germania și din Uniunea Europeană. Impulsuri de creștere solidă pot fi încă generate, dacă ne concentrăm pe creșterea competitivității. Pentru aceasta este nevoie de costuri mai mici la energie, de reducerea procedurilor birocratice pentru companii, de un mediu mai bun pentru inovații, care implică și dezvoltarea competențelor corespunzătoare și intensificarea pieței unice europene, respectiv reducerea barierelor existente”, a explicat Sebastian Metz, directorul general al AHK România.

Referitor la creșterea competitivității în România, el a spus că „AHK România salută continuarea investițiilor în infrastructura economică a României, dar solicită în același timp creșterea cheltuielilor pentru educație și cercetare cel puțin la nivelul mediei europene”. Sebastian Metz a menționat că Europa trebuie să se concentreze în continuare să încheie cât mai repede acorduri comerciale internaționale cu alte regiuni ale lumii, pentru a echilibra potențiala deteriorare a relațiilor cu partenerii tradiționali. „Diversificarea parteneriatelor comerciale este o strategie importantă pentru a reduce dependențele și implicit riscurile. Guvernul României poate depune eforturi în acest sens și la nivel european”, a adăugat Metz.