Sistemul educațional

În Germania, sistemul educațional începe specializarea pregătirii elevilor înca din clasa a V-a. Astfel, elevii au posibilitatea de a urma Hauptschule, Realschule, Gymnasium sau Gesamtschule, în funcție de inclinația și aptitudinile lor. Mai târziu, în funcție de cursurile absolvite, elevii pot urma școala profesională (Berufsschule), un colegiu (Fachhochschule) sau o universitate. Prin aceasta abordare complexă se acordă o atenție sporită dezvoltării calitative a elevilor.

Diferența majoră între colegiu și universitate este ca în primul caz cunoștințele dobândite sunt mai mult de natură practică, iar la universitate se dobândesc mai degrabă cunoștințe teoretice. Învățământul superior este gratuit. Învățământul privat nu este atât de bine integrat în sistemul educațional german, taxele mari îndemnându-i pe studenți să aleagă în continuare universitățile de tradiție.

Admiterea la facultate se face de regulă în baza notelor obținute la școală și bacalaureat. Landurile își organizează autonom sistemul educațional, astfel că în unele landuri școala este mai strictă și admiterea la facultate este mai dificilă. Universități de prestigiu se află în metropole ca München sau Berlin, dar și în orașe cu o veche tradiție universitară (Heidelberg, Aachen, Freiburg). Se studiază după modelul Bologna.

Diferă și durata și perioada vacanțelor școlare de la un stat federal la altul. Astfel se evită în mod eficient supraaglomerarea de pe aeroporturi, autostrăzi și din gări.

Sistemul educațional german încearcă să se adapteze transformărilor sociale, venind și în sprijinul imigranților, ajutându-i să se integreze mai bine în comunitate prin introducerea unor cursuri speciale și de limbă germană.